UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

UNIVERSITATEA , , ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂȚĂM NT

STRATEGII DE INTERVENȚIE ÎN AMELIORAREA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT LA COPILUL CU AUTISM ȘI/SAU DEFICIENȚĂ MINTALĂ Coordonator științific, Conf. univ. dr. Frumos Florin Autor, Prof. Maxineasa Cristina (căs. Lemni)

MOTTO ”Ca și bulgărele de zăpadă, copilul poartă cu sine și din pulberea drumului pe care îl străbate. De aceea este necesar să veghem asupra lui, dar și să-l învățăm curajul și responsabilitatea de a zbura întro zi. Pentru aceasta este nevoie de știință, răbdare și optimism. Dar, mai presus de toate este nevoie de iubire, de foarte multă iubire. Căci indiferent de calitățile și defectele sale, un copil este întodeauna un cer, adică o perspectivă pe care nu avem voie să o ratăm. ”

ARGUMENT Cadrele didactice care lucrează cu copiii cu cerinţe educative speciale se confruntă în munca lor de fiecare zi cu o serie de probleme dificile, în principal în încercarea de a menţine atenţia copiilor şi de a păstra în grupă o atmosferă propice studiului. Deşi toate cadrele, indiferent de tipul de copii cu care lucrează, trebuie să facă faţă acestor imperative, cadrele didactice din invatamantul special lucrează cu copii a căror comportament este afectat de multiple deficienţe, inclusiv mintală, autism şi care, deseori, se află sub medicaţie.

Din acest motiv am considerat interesantă studierea comportamentului unor copii din învățământul special, urmărind intensitatea, durata şi frecvenţa unor comportamente deranjante în timpul orelor de studiu şi modul în care un anumit mod de abordare a acestor probleme poate ajuta la corectarea acestor comportamente. În încercarea de a integra cât mai bine în societate copilul autist și /sau deficient mintal și cu tulburări de comportament, această lucrare caută să realizeze o analiză a comportamentelor dezadaptative care apar cu o frecvenţă , intensitate și durată de manifestare mai mare în rândul copiilor care au fost luaţi în lotul experimental.

STRUCTURA LUCRĂRII PARTEA TEORETICĂ -CUPRINDE TREI CAPITOLE Cap. I. DEFICIENȚA MINTALĂ Cap. II. AUTISMUL Cap. III. TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT PARTEA PRACTICĂ- CUPRINDE TREI CAPITOLE Cap. IV. METODOLOGIA CERCETĂRII Cap. V. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA DATELOR Cap. VI. CONCLUZII FINALE

- PARTEA TEORETICĂ – CAPITOLUL I: DEFICIENȚA MINTALĂ Definiția deficienței mintale și cauzele acesteia Clasificarea deficienței mintale Caracteristicile copilului deficient mintal Metodologia recuperării deficientului mintal CAPITOLUL II: AUTISMUL Definiția autismului și cauzele acestuia Clasificarea autismului Caracteristicile copilului autist Modalități terapeutice utilizate în autism

CAPITOLUL III: TULBURĂRI DE COMPORTAMENT Definiția tulburărilor de comportament și cauzele acestora Clasificarea tulburărilor de comportament Comportamente provocatoare Definitia comportamentelor provocatoare Cauzele comportamentelor provocatoare Comportamentul provocator si tulburarile mintale Autismul si comportamentul provocator Comportamentul provocator si modelul functional

- PARTEA PRACTICĂCap. IV: METODOLOGIA CERCETĂRII Ipoteza cercetării Aplicarea unor strategii de interventie specifice copiilor autiști duce la o scădere afrecvenţei, duratei şi a intensităţii comportamentelor provocatoare. Obiectivele cercetării Pe parcursul experimentului am urmărit o serie de obiective și anume: 1. Evaluarea tulburărilor comportamentale a copiilor cu autism și/sau deficiențe mintale incluși în lotul experimental prin utilizarea unor instrumente specifice. 2. Identificarea celor mai frecvente comportamente perturbatoare prezente la copiii incluși în lotul experimental. 3. Aplicarea unor programe de modificare comportamentală bazate pe strategii de intervenție specifice copiilor autiști. 4. Verificarea eficienţei intervenţiilor terapeutice aplicate.

Eşantionul şi caracteristicile sale Populația țintă o constituie copiiidin învățământul special. Cercetarea a fost realizată înperioada anilor scolari 2013 -2014 si 2014 -2015. Pentru realizarea studiului am supus cercetării 4 copii(1 fată și 3 băieți) diagnosticați cu autism și retard psihic. Locul de desfășurare: Grădinița Specială Fălticeni Metode de cercetare: observatia, experimentul anamneza, convorbirea, interviul, fisa de observatiea comportamentelor, Scala ECA, instrumentul de monitorizare a comportamentelor dezadaptative, Studiu caz. Etapele desfășurării cercetării: Cercetarea de tip constructiv – formativ – ameliorativă a fost structurată în patru etape: 1. etapa iniţială (pre-testare), 2. etapa formativă (training) 3. etapa de evaluare(post-testare) 4. etapa de verificare (retestare).

1. Etapa preexperențială (pre-testare)constă în evaluarea abilităților participanților implicați în cercetare, cu scopul de a culege informații referitoare la dezvoltarea acestora. 2. Etapa formativă (training) -s-au elaborat și implementat programele de intervenție specifice bazate pe elemente ale metodei ABA, TEACCH, PECS, Programul LOVAAS și adaptarea mediului (acolo unde a fost cazul) elaborate în urmaevaluării inițiale. 3. Etapa post-experimentală. Înaceastă etapă s-a aplicat din nou instrumentul de lucru creat personal și scala Eca. S-au comparat rezultatele obținute în cadrul etapei preexperențiale cu cele indicate în etapa postexperențială și s-a obținut o modificare semnificativă a unor comportamente urmărite atât în frecvență cât și în durată și intensitate. 4. Etapa de retestare. S-a aplicat pentru a treia oară Scala ECA și instrumentul de lucru și s-au comparat rezultatele obținute înregistrându-se o scădere a manifestărilor autiste privind Scala ECA și o modificare în intensitate, duratăși frecvență a comportamentelor dezadaptative manifestate de copiii privind instrumentul de lucru aplicat. Aceastăetapă s-a realizat la 6 luni de la etapa post-experențială cu scopul de a monitoriza manifestările autiste precum și intensitatea, frecvențași durata de manifestare a comportamentelor dezadaptative și de a verifica eficiența programelor de intervenție și a metodelor utilizate.

Cap. V: REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETARE A DATELOR Prezentarea, analiza și interpretarea datelor s-a realizat în directă legătură cu obiectivele stabilite la începutul cercetării. Primul obiectiv stabilit a fost-evaluarea tulburărilor de comportament a copiilor incluși în lotul experimental. Pentru a atinge acest obiectiv am aplicat Scala ECA monitorizând astfel manifestările autiste prezente la copii în perioada de cercetare. Dacă centralizăm situația manistărilor autiste prezente la toți copiii avem următoarea situație:

Al doilea obiectiv al cercetării a fost identificarea celor mai frecvente tulburări de comportament prezente la copii. Pentru realizarea acestui obiectiv am aplicat intrumentul de evaluare creat personal în care am monitorizat intensitatea, frecvența și durata de manifestare a acestor comportamente dezadaptative. Voi prezenta în continuare situația privind intensitatea și frecvența de manifestare a acestor tulburări : Intensitatea și frecvența de manifestare a comportamentelor dezadaptative ale tuturor subiecților a suferit modificări.

Voi prezenta în continuare situația privind durata de manifestare a acestor tulburări ale tuturor subiecților. Astfel inițial 37 de comportamente dezadaptative se manifestau în minute, la evaluarea finala 24, iar la retestare doar 23 de comportamente dezadaptative se manifestau în minute la toți cei patru copii. Comportamentele care se manifestau inițial în secunde erau doar 23, urmând ca la evaluarea finala sa fie 36, iar la retestare să fie 37 de comportamente, numărul lor fiind în creștere.

Al treilea obiectiv stablit a fost aplicarea unor programe de lucru. Pentru a verifica realizarea acestui obiectiv am prezentat un studiu de caz pe un copil care a realizat cele mai mari progrese în perioada de cercetare. Al patrulea obiectiv stabilit în cercetare a fost verificarea eficienţei intervențiilor terapeutice aplicate. Pentru verificarea acestui obiectiv s-a aplicat pentru a treia oară (etapa de retestare- la 6 luni distanță), Scala ECA și instrumentul de lucru, inregistrandu-se modificări de la o etapă la alta, rezultând astfel eficiența programelor de lucru aplicate.

Cap. VI: CONCLUZII Lucrarea a pornit de la ideea că este posibil ca copiii cu autism care manifestă comportamente dezadaptative pot fi motivaţi să îşi corecteze comportamentul prin aplicarea intervențiilor comportamentale, modelate în funcţie de specificul copiilor, în special vârsta şi nivelul de inteligenţă. Comportamentele dezadaptative reprezintă, probabil, unul din cele mai mari obstacole în terapie. Aceste comportamente pot fi extrem de greu de schimbat și pot provoca enorm de mult stres și frustrare de ambele părți. Dar cel mai mare obstacol este probabil reticența tuturor de a aborda aceste comportamente. De multe ori, ele nu sunt nici măcar luate în considerare ca posibile obiective de lucru.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată!