Proiectul Comun al ONU Consolidarea sistemului statistic naional

Proiectul Comun al ONU „Consolidarea sistemului statistic naţional” Componenta cu privire la „Îmbunătăţirea disponibilităţii şi fiabilităţii statisticilor regionale pentru factorii de decizie din Republica Moldova” Studiul privind elaborarea de opţiuni fezabile de implementare a regulamentului NUTS al UE în Republica Moldova

Conţinut 1. Cadrul de reglementare a clasificării NUTS şi cele mai bune practici UE 2. Analiza situaţiei în Moldova 3. Identificarea opţiunilor NUTS 4. Evaluarea opţiunilor NUTS 5. Cele mai relevante opţiuni recomandate

I. Cadrul de reglementare a clasificării NUTS şi cele mai bune practici UE

NUTS 3 în UE

Cerinţele pentru NUTS (1) Criterii de bază • Unitate administrativă – zonă geografică pentru care o autoritate administrativă este abilitată să ia decizii administrative sau strategice • Prag demografic – persoanele care îşi au domiciliul în zona în cauză Nivel Minim Maxim NUTS 1 3 milioane 7 milioane NUTS 2 800 000 3 milioane NUTS 3 150 000 800 000

Cerinţele pentru NUTS (2) • Dacă pentru un anumit nivel NUTS nu există unităţi administrative de o mărime potrivită, atunci nivelul dat va fi completat cu unităţi administrative mai mici • Unităţile neadministrative pot devia de la pragurile demografice din anumite circumstanţe geografice, socioeconomice, istorice, culturale sau de mediu NUTS Teritoriu administrativ Pragurile demografice Teritoriu neadministrativ Pragurile demografice Condiţiile geografice, socioeconomice, istorice, culturale şi de mediu

Studii de caz • State membre noi – ţările baltice (Letonia , Estonia, Lituania) • Similare după dimensiune şi populaţie • Foste ţări URSS (actualmente state membre UE) • Deţin regiuni de frontieră cu minoritatea vorbitoare de rusă • State membre mai vechi – Irlanda şi Danemarca • Similare după dimensiune şi populaţie • Irlanda – cea mai rapidă creştere după aderarea la UE • Danemarca – a realizat câteva reforme administrative

Danemarca (Populația 5 627 235 ; Suprafața 42 915) • Excepții: • NUTS 2 - Nordjylland (Numărul populației 581 057, de asemenea este definită drept o singură regiune NUTS 3) • NUTS 3 – Bornholm ( Numărul populației 40 305)

Ireland (Numărul populației 627 235; Suprafața 42 915) • Excepții – Dublin depășește limita populației (1. 2 milioane) • NUTS 2 – divizat doar în două regiuni

Lithuania (Numărul populației 2 944 459; Suprafața 42 915) • NUTS 2 întreaga țară, dar teoretic fiind una din cele mai mari țări baltice cu două orașe similare care ar putea forma două regiuni NUTS 2 • Excepții în NUTS 3 – patru regiuni nu întrunesc criteriul populației (104 000 -149 000)

Estonia (Numărul populației 1 315 819; Suprafața 45 227) • NUTS 2 întreaga țară • Excepții – două regiuni nu întrunesc criteriile (128000 – 147000)

Latvia (Numărul populației 2 023 825; Suprafața 64 573) • NUTS 2 – întreaga țară • Letonia are CINCI regiuni de planificare(ȘASE NUTS 3) municipalitățile Riga și Pieriga ( regiunea “teritoriului adiacent”) sunt parte a regiunii de planificare Riga (constă din două regiuni NUTS 3) • Letonia este singura țară baltică care nu are excepții

Utilizarea regiunilor NUTS • Planificarea fondurilor UE • Politica de coeziune NUTS 2 • Cooperarea transfrontalieră NUTS 3 • Planificarea serviciilor

Politica de coeziune PIB/capita* < 75 % din media UE 75 -90 % > 90 % *indicele UE 27=100 3 categorii de regiuni Regiunile mai puţin dezvoltate (182 miliarde EUR) Regiuni în tranziţie (35 miliarde EUR) Regiuni mai dezvoltate (54 miliarde EUR) Regional GDP figures: 2006 -07 -08 © Euro. Geographics Association for the administrative boundaries │ 14 Canarias Madeira Guyane Réunion Guadeloupe/ Martinique Açores Malta │ 14

Diferenţa în NUTS 2 Politica de coeziune 2014 -2020* 2500 2354 • Întreaga ţară o singură regiune NUTS 2 (ţările baltice) 2000 1762 1500 • Regiunile-capitale sunt în afara categoriei „mai puţin dezvoltate” (PL, CZ, RO, HU, SL) 1000 500 0 Media pentru PL, CZ, RO, HU, SL Media EUR per capita *Cooperarea transfrontalieră nu este inclusă Media in Tarile Baltice Media Europa de Esti (1 947)

Cooperarea transfrontalieră (1)

Cooperarea transfrontalieră (2) • Cu cât mai mare este regiunea, cu atât mai multă populaţie este luată în calcul la alocarea fondurilor • Ţările baltice: • Letonia şi Estonia – întreaga ţară este ca o regiune eligibilă pentru cooperare transfrontalieră • Lituania – reg. Kaunas nu este o regiune transfrontalieră (participă ca o regiune „învecinată”) • Regiunile învecinate - opţiunile pentru regiune învecinată înseamnă că nu mai mult de 20% din fondurile publice eligibile totale Programului vor fi oferite proiectelor din zona dată

Planificarea serviciilor (1) Formarea regiunilor (până la 1997) Planificarea regiunilor (2014)

Planificarea serviciilor (2) Centrul pentru prevenirea şi controlul maladiilor Serviciul Fitosanitar de Stat Curtea regională Inspectoratul Muncii de Stat

Planificarea serviciilor (3) Poliţia de Stat din Letonia Serviciul de Stat de Asistenţă Medicală Urgentă Serviciul de Stat de Pompieri Serviciu Funciar de Stat

Aspecte generale statisticii naţionale

Obiectivul de bază al statisticii oficiale Asigurarea utilizatorilor interni şi externi cu informaţie statistică calitativă şi comparabilă la nivel internaţional referitor la situaţia social-economică a ţării. Pentru a produce informație statistică comparabilă la nivel internațional, BNS trebuie să utilizeze concepţii, clasificări şi metode internaționale.

Clasificatoarele statistice (1) Clasificatoarele statistice constituie un instrument important in producerea informaţiei statistice în mod calitativ şi comparabil la nivel internațional

Clasificatoarele statistice (2) Clasificatoare naţionale Clasificatoare internaționale Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM) Clasificatorul Statistic al Produselor (Bunurilor şi Serviciilor) al Republicii Moldova (CSPM) Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM) Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova* Nomenclatorul de Activităţi din Comunitatea Europeană (NACE) Clasificarea statistică a produselor pe genuri de activităţi în Comunitatea Europeană (CPA) Nomenclatorul de produse şi servicii industriale al Comunităţii Europene (PRODCOM) Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO) Sistemul armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor (HS) Clasificării Cheltuielilor pentru Consumul Individual Classification of Individual Consumption According to Purpose (COICOP) Nu dispunem Nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) Nomenclatorul naţional de produse şi servicii industriale (PRODMOLD)

Producerea informaţiei statistice în profil teritorial Trei nivele: • pe regiuni de dezvoltare (Legea nr. 438 din 28. 12. 2006) • pe UTA (Legea nr. 764 din 27. 12. 2001) • Pe zone statistice (Nord, Centru, Sud, Chişinău) Notă: BNS nu produce date referitor la UTA din stînga Nistrului

BNS produce indicatori statistici în profil teritorial pe domeniile • Demografic • Social • Economic

Indicatorii demografici Nivel de dezagregare: • regiuni de dezvoltare • UTA Principalii indicatori: • populaţia stabilă (sexe, medii, grupe de vîrstă) • densitatea populaţiei • suprafaţa teritoriului • mişcarea naturală a populaţiei (născuți, decese, etc. ) • migraţia internă • alţi indicatori (rata de fertilitate, durata medie a vieții)

Indicatorii sociali Nivel de dezagregare: • regiuni de dezvoltare • UTA • zone statistice Principalii indicatori: • • - veniturile şi cheltuielile populaţiei (pe zone statistice) - populaţia activă şi ocupată - locuinţe şi fondul locativ - educaţie - ocrotirea sănătăţii - cultură - protecţia socială

Indicatorii economici Nivel de dezagregare: • nivel republican (indicatori macroeconomici) • regiuni de dezvoltare • UTA Principalii indicatori: • activitatea întreprinderilor • forţa de muncă • industrie • agricultură • construcţii • transporturi • investiţii în mijloace fixe

Clasificatoarele naţionale utilizate în statistica teritorială Trei nivele: • regiuni de dezvoltare • UTA • zone statistice Clasificările naţionale în profil teritorial ≠ criteriilor NUTS Riscuri: dificultăți în comparabilitatea informaţiei statistice la nivel teritorial ale Republicii Moldova cu statisticile teritoriale statelor membre ale UE

De ce trebuie NUTS? (1) NUTS - instrument statistic comun pentru a permite colectarea, producerea şi difuzarea datelor statistice regionale armonizate în Uniunea Europeană. I)

De ce trebuie NUTS? (2) II) NUTS - instrument care permite ţărilor membre ale UE accesul la fondurile financiare ale UE: • NUTS 2 – fondurile structurale pentru coeziunea economică, structurală şi teritorială • NUTS 3 – dezvoltarea cooperării transfrontaliere a regiunilor Concluzie: Aceste fonduri sunt destul de considerabile pentru dezvoltarea şi creşterea economică a ţării în ansamblu cît pentru fiecare regiune în parte. Astfel, reieşind din importanţa acestuia pentru ţară, la elaborarea acestui clasificator, deşi este considerat un nomenclator statistic trebuie să participe toţi factorii de decizie cointeresaţi din republică.

II. Analiza situaţională în Republica Moldova

Organizarea administrativă • Moldova dispune în total de 982 unităţi administrative locale • Moldova nu are unităţi administrative regionale, deoarece regiunile de dezvoltare nu sunt APL alese prin vot

Regiunile în Moldova • Conform Legii Nr. 438 din 28. 12. 2006 privind dezvoltarea regională, sunt şase regiuni de dezvoltare : Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia, Chişinău şi Transnistria • ADR sunt pentru 3 regiuni funcţionale • Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrative

Abordarea teritorială în planificarea serviciilor

Alte utilizări ale divizării regionale • Strategia de descentralizare o Strategia pentru educaţie o Strategia pentru servicii sociale • Planificarea investiţiilor = abordarea teritorială utilizată în planificarea investiţiilor o Fiecare minister planifică finanţarea activităţilor investiţionale conform distribuirii teritoriale a serviciilor

III. Identificarea opţiunilor NUTS

Discuţii cu actorii cointeresaţi • Subiectele de discuţii: ü Utilizarea divizării regionale curente în planificarea politicilor (planificarea investiţiilor şi planificarea serviciilor) ü Aşteptările posibile de la divizarea NUTS şi cele mai potrivite modele pentru regiunile NUTS • Participanţi: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Biroul Naţional de Statistică, GIZ, Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, ODIMM, Agenţiile de Dezvoltare Regională, Consiliile de Dezvoltare Regională şi reprezentanţii regiunii Găgăuzia.

I Model – NUTS 2 – toată ţara • Nivelul NUTS 2: toată ţara • Nivelul NUTS 3: A. 5 regiuni – Nord, Centru, Sud, Găgăuzia, Transnistria; B. 6 regiuni – Nord, Centru, Sud, Chişinău, Găgăuzia, Transnistria; C. 4 regiuni – Nord, Centru, Sud, Transnistria; D. 5 regiuni – Nord, Centru, Sud, Găgăuzia, Chişinău; E. 3 regiuni – Nord, Centru, Sud; F. 4 regiuni – Nord, Centru, Sud, Chişinău; G. 11 regiuni - 9 ex-judeţe, Găgăuzia şi Transnistria.

II Model - NUTS 2 constă din 3 regiuni • Nivelul NUTS 2: 3 regiuni Nord, Centru, Sud • Nivelul NUTS 3: A. 7 regiuni– Nord, Bălţi, Centru, Chişinău, Sud, Găgăuzia, Transnistria B. 6 regiuni – Nord, Bălţi, Centru, Chişinău , Sud, Găgăuzia

Criterii de evaluare • • Integrare regională Fezabilitate operaţională Beneficii de finanţare UE Costuri administrative Servicii regionale Criteriul CE cu privire la populaţie pentru regiunile NUTS Dezvoltare urbană echilibrată

IV. Evaluarea opţiunilor NUTS

Cum să evaluăm (1) ? Clasificare diferită conform diverselor criterii? Care este suma criteriilor?

Cum să evaluăm (2) ?

Criterii diferite – rezultat diferit

. I] [M Numarul de angajati )6 ]b ni giu re ti, al . . 77 u. 13, 6 , S . . . ud 97 hi sin au , S 14, 0 , C ru nt ) au te -ju de ex sin au hi , C nt ru (9 sin hi , C ud 16, 0 Ce Ce ni giu re ud , S hi si. . . tru en , C 7, 5 , B rd ti, al 1 g) 1 tru en , C rd No ia itr 73 No , B rd No – ni – . I] rd No – au zia ag 8, 2 8, 4 . II giu re [M – ni giu re ns n 82 [M )7 giu ni re 3 , G ud 9, 9 ]a f) 4 e) . , . . . ra au hi sin , T ra ud , S un. C , T zia au 8, 9 80 . II . I] tru , S en tru en , C rd No – , S ud , m tru en ud , G ag , S tru 8, 0 [M ni – ni giu re , C rd No en , C rd No 10, 0 87 [M 4 giu re c) – – 12, 0 [M d) 5 . I] [M ni giu re re 5 6 a) b) . I] [M Costuri agentii, mio. lei Costuri administrative pentru ADR-uri Numar de angajati, pers 133 140 100 120 10, 2 90 7, 9 100 9, 2 80 6, 0 60 4, 0 40 2, 0 20 0, 0 0 Costuri de mentinere a agentiilor

Unitatea de măsurare + Înalt 3 puncte 0 Mediu 2 puncte - Redus 1 puncte

Ponderea criteriilor Grup de criterii şi ponderi Stabilitatea politică în regiuni 40% Criteriile de evaluare şi ponderile Integrarea regională 15% Fezabilitatea operaţională 25% Beneficiile fondurilor UE 25% Implementarea opţiunilor 35% Beneficiile fondurilor UE 25% Costuri administrative 10% Servicii regionale 10% Criteriul CE privind populaţia pentru regiunile NUTS 10% Dezvoltarea urbană echilibrată 5% 100%

Rezultatul evaluării opţiunilor NUTS 2 (indici) Servicii regionale Criterii CE pentru regiunile NUTS ons Dezvoltarea urb. echilibrată ponderea 0, 25 0, 15 0, 25 0, 1 0, 05 scor 3 3 1 1 3 valoare 0, 45 0, 75 0, 3 0, 15 scor 3 1 1 3 2 2 3 valoare 0, 45 0, 25 0, 3 0, 2 0, 15 Opţiunile pentru regiunile propuse la nivelul NUTS 2 şi 3 Regiuni la nivelul NUTS 2 Modelul I, NUTS 2 – toată ţara Modelul II, NUTS 2 cu 3 regiuni - Nord, Centru, Sud Valoarea sumară a indicelui Costuri administrative 2 Beneficii economice şi finanţarea UE 1 Integrare regională # Fezabilitate operaţională Criterii de evaluare 2, 6 1, 8

Rezultatul evaluării opţiunilor NUTS 2 (grafic) NUTS 2 in modelul I si II I Model NUTS 2 - toata ţara II Model NUTS 2 - 3 regiuni - Nord, Centru, Sud 0 0, 5 1 1, 5 2 2, 5 Integrarea regională Fezabilitatea operaţională Beneficiile fondurilor UE Costurile admin. Servicii regionale Criteriul CE pt populaţie NUTS Dezvoltare urbană echilibrată 3

Rezultatul evaluării opţiunilor NUTS 3 (1) Beneficii economice şi finanţarea UE Costuri administrative Servicii regionale Criterii CE pe populatie Dezvoltarea urb. echilibrată pondere 0, 25 0, 15 0, 25 0, 1 0, 05 scor 1 3 2 2 2 1 1 valoare 0, 15 1 0, 75 3 0, 5 0, 2 0, 1 1 0, 05 1 1, 95 1 0, 2 2 0, 15 2 0, 75 2 0, 25 0, 1 0, 2 3 0, 05 1 1, 7 2 0, 2 2 0, 3 2 0, 5 1 0, 5 0, 3 0, 1 2 0, 05 1 1, 95 1 0, 2 2 0, 3 3 0, 25 1 0, 25 0, 2 0, 1 3 0, 05 3 1, 35 3 0, 2 2 0, 45 3 0, 25 1 0, 75 0, 3 0, 15 1 2, 2 1 0, 2 2 0, 45 1 0, 25 3 0, 25 0, 3 0, 1 1 2 0, 05 1 1, 6 1 0, 2 1 0, 15 1 0, 75 3 0, 25 1 0, 1 1 0, 2 2 0, 05 1 1, 6 0, 75 1 0, 25 1 0, 1 2 0, 1 1 0, 2 1 0, 05 1 1, 6 scor 0, 15 2 valoare 0, 3 0, 25 0, 2 0, 1 0, 05 1, 25 Opţiunile pentru regiunile propuse la nivelul NUTS 3 Valoarea totală a indicelui Integrare regională # Fezabilitate operaţională Criterii de evaluare Regiuni la nivelul NUTS 3 1 2 3 4 5 6 7 1 2 Modelul I, opţiunea a) 5 regiuni – Nord, Centru, Sud, Găgăuzia, Transnistria Modelul I, opţiunea b) 6 regiuni – Nord, Centru, Sud, mun. Chișinău, Găgăuzia, Transnistria Modelul I, opţiunea c) 4 regiuni – Nord, Centru, Sud, Transnistria Modelul I, opţiunea d) 5 regiuni – Nord, Centru, Sud, Găgăuzia, Chișinău Modelul I, opţiunea e) 3 regiuni – Nord, Centru, Sud Modelul I, opţiunea f) 4 regiuni – Nord, Centru, Sud, Chișinău. Modelul I, opţiunea g) 11 regiuni (9 ex-judeţe) Modelul II, opţiunea a) 7 regiuni – Nord, Bălţi, Centru, Chișinău, Sud, Găgăuzia, Transnistria Modelul II, opţiunea b) 6 regiuni – Nord, Bălţi, Centru, Chișinău , Sud, Găgăuzia scor valoare scor valoare 2 1 1

Rezultatul evaluării a 9 opţiuni NUTS 3 in Modelul I si II [M. I] a) 5 regiuni – Nord, Centru, Sud, Gagauzia, Transnistria [M. I] b) 6 regiuni – Nord, Centru, Sud, Chisinau mun. , Gagauzia, Transnistria [M. I] c) 4 regiuni– Nord, Centru, Sud, Transnistria [M. I] d) 5 regiuni – Nord, Centru, Sud, Gagauzia, Chisinau [M. I] e) 3 regiuni – Nord, Centru, Sud [M. I] f) 4 regiuni – Nord, Centru, Sud, Chisinau [M. I] g) 11 regiuni (9 ex-judete) [M. II] a) 7 regiuni – Nord, Balti, Centru, Chisinau, Sud, Gagauzia, Transnistria [M. II] b) 6 regiuni – Nord, Balti, Centru, Chisinau , Sud, Gagauzia 0 0, 5 Integrarea regională Fezabilitatea operaţională Costurile admin. Servicii regionale Dezvoltare urbană echilibrată 1 1, 5 Beneficiile fondurilor UE 2 Criteriul CE pt populaţie NUTS 2, 5

V. Opţiuni relevante recomandate

NUTS 2 – toată ţara Evaluarea opţiunii Integrarea regională Fezabilitatea operaţională Benef. econ. şi finanţarea UE + + + Costuri administra tive + Servicii regionale Criteriile CE pentru regiuni NUTS Dezvoltarea urbană echilibrată - - +

NUTS 2 – toată ţara • Experienţă similară cu ţările baltice – toată ţara ca o regiune NUTS 1 şi NUTS 2

Opţiunile de top pentru NUTS 3 Conform scorului indicelui criteriilor, pot fi evidenţiate 3 opţiuni de top pentru regiuni la nivelul NUTS 3: • e) cu 3 regiuni (valoarea indicelui tuturor criteriilor 2. 2) • a) cu 5 regiuni şi c) cu 4 regiuni (fiecare din ambele are indicele 1, 95).

Opţiunea “E” cu 3 regiuni – Nord, Centru, Sud Evaluarea opţiunii Integrarea regională + Benef. Costurile Fezabilitatea econ. şi Servicii administra operaţională finanţarea regionale tive UE - + + 0 Criteriile CE pentru regiuni NUTS Dezvoltarea urbană echilibrată - +

Opţiunea “A” cu 5 regiuni – Nord, Centru, Sud, Găgăuzia, Transnistria Evaluarea opţiunii Integrarea regională - Benef. Costurile Fezabilitatea econ. şi administra operaţională finanţar tive ea UE + 0 0 Servicii regionale Criteriile CE pentru regiuni NUTS Dezvoltare a urbană echilibrată 0 - -

Opţiunea “C” cu 4 regiuni – Nord, Centru, Sud, Transnistria Evaluarea opţiunii Integrarea regională 0 Criteriile CE Benef. econ. Costurile Fezabilitatea Servicii şi finanţarea administr pentru operaţională regionale UE ative regiuni NUTS 0 0 + 0 - Dezvoltarea urbană echilibrată -

Opţiunile de top pentru NUTS 3 • Diferenţa majoră rezidă în „înţelegerea” stabilităţii politice

Compararea celor 3 opţiuni de top - fondurile UE • Alocare potenţială egală de fonduri UE – toate 3 sunt cele mai bune din toate opţiunile evaluate • Număr diferit de municipalităţi în regiuni eligibile – cea mai bună opţiune E cu toată Moldova

Compararea celor 3 opţiuni de top – criteriul populaţiei NUTS • Toate 3 opţiuni au decalaje faţă de criteriul UE • Cel mai mare decalaj este pentru opţiunea “E”

Compararea celor 3 opţiuni de top – costuri administrative • Cea mai mică creştere de costuri este pentru E (16% de la bază) şi C (27% de la bază) – ambele în categoria celor mai ieftine opţiuni • Opţiunea A are o creştere de 38% de la bază şi este în categoria medie a costurilor

Compararea celor 3 opţiuni de top – avantaje economice • Cea mai potrivită opţiune este “E”, după care vine “C” şi “A”, deoarece dispun de volum limitat de resurse • În «E» industriile “promotoare” au suport mai bun cu specialişti şi infrastructură • Regiuni mai mici: • Nu poate fi atât de flexibil şi sunt şanse mai puţine de a avea schimbări rapide pentru creşterea cererii industriale (în special Transnistria, deoarece încearcă să producă toţi specialiştii pentru regiune) • Are influenţă enormă asupra celor 10 companii mari de top • Are influenţă enormă asupra sectorului public – competitivitate limitată a sectorului privat • Poate compensa lipsa de specialişti prin mobilitatea forţei de muncă. Promotorii regiunii Sectoare de top şi companii de top şi investitori de ISD în sectoare de top Resurse Spaţiu de afaceri (zone industrial e), resurse umane

Recomandări generale Pe termen scurt (anul curent) • Continuarea discuţiilor cu actorii cointeresaţi din Moldova pentru a alege opţiunea finală, luînd în considerație o potențială reformă administrativ teritorială • Iniţierea discuţiilor cu Eurostat şi CE despre implementarea regulamentului NUTS Pe termen mediu (următorii 3 ani) • Pregătirea Hotărârii Guvernului RM cu privire la implementarea regulamentului NUTS • Ajustarea treaptată a planificării serviciilor publice deconcentrate şi investiţiilor prin aplicarea unei abordări unice cu privire la unităţile teritoriale utilizate (regiuni de tip NUTS 3) • Desfăşurarea reformelor (inclusiv descentralizarea) în corespundere cu regiunile NUTS naţionale Pe termen lung (următorii 7 ani) • Programele de dezvoltare regionale pentru regiunile NUTS 3 • Constituirea a noi Agenţii de Dezvoltare Regională

Recomandări din perspectiva statisticii Pe termen scurt (anul curent) • Iniţierea discuţiilor formale cu Eurostat şi CE despre opţiunea cea mai optimă a Clasificatorului statistic NUTS naţional • Armonizarea treptată statisticilor regionale în conformitate cu cerinţele UE (activitate continuă) Pe termen mediu (următorii 3 ani) • Ajustarea draftului Clasificatorului NUTS naţional ţinînd cont de rezultatele Recensămîntului Populaţiei şi Locuinţelor din 2014 • Obţinerea acordului formal al Eurostat cu privire la Clasificatorul NUTS naţional • Pregătirea şi aprobarea cadrului normativ cu privire la implementarea regulamentului NUTS în statistica naţională • Integrarea treaptată a statisticii Transnistriei în statistica naţională a RM • Armonizarea treptată a statisticilor regionale în confor. cu cerinţele UE (activitate continuă) • Atribuirea unui rol aparte BNS-lui în procesul de reformă administrativ-teritorială prin consultarea obligatorie a acestuia la stabilirea divizării teritoriale şi mărimii după numărul de populaţie a viitoarelor unităţi administrative (urmare a discuţiei cu Eurostat) Pe termen lung (următorii 7 ani) • Producerea statisticilor regionale în confor. cu cerinţele şi asigurarea comparabilităţii cu ţările -membre a UE • Integrarea treaptată a statisticii Transnistriei în statistica naţională a Republicii Moldova

Recomandări din perspectiva dezvoltării regionale Pe termen scurt (anul curent) • Prioritizarea politicii de dezvoltare regională a RM pt asigurarea interministerialității acesteia și asigurarea rolului de implementator al politicilor sectoriale la nivel regional Pe termen mediu (următorii 3 ani) • Realizarea reformei administrativ teritoriale (potențiale), care ar putea influența forma finală a opțiunilor de regiuni NUTS pentru Republica Moldova conforme cu regulamentul CE • Aprobarea de regiuni NUTS 3 ca unităţi teritorial-administrative ar asigura o flexibilitate mai mare la formarea acestor regiuni şi aprobarea lor de către Eurostat (urmare a discuţiei cu Eurostat) Pe termen lung (următorii 7 ani) • Elaborarea documentelor de politici de dezvoltare regională la nivel de regiuni NUTS 3 • Identificarea unei noi abordări cu privire la crearea cadrului instituțional • Identificarea unor noi metodologii de selectare a proiectelor de dezvoltare regională, bazată pe realizarea studiului cu privire la necesitățile de dezvoltare a regiunilor, dar nu bazată pe inițiativele proprii ale autorităților publice locale • Dezvoltarea capacităților instituționale a instituțiilor de dezvoltare regională și modificarea principiului de implementare a proiectelor, astfel încît ADR să exercite rolul de monitorizare a implementării proiectelor, dar nu de implementator direct