Mihai Vitezul marele domn al romnilor i are

Mihai Vitezul, marele domn al românilor, îşi are locul de veci în Turda, unde "a căzut ca un copaciu", cum frumos glăsuieşte cronicarul. Nu întîmplător, cîmpia unde a căzut victimă trădării generalului Basta şi a nemeşilor unguri se numea în Evul Mediu şi Cîmpul lui Mihai: pentru că aici venise să facă popas după strălucita victorie de la Guruslău, în drum spre Făgăraş, unde i se afla familia. Doamna Stanca, soţia Voievodului, a reuşit să realizeze în anul 1613 (cu învoirea principelui Gabriel Bathori) o capelă în stil bizantin, ca semn al neuitării faptelor sale; dar era prea puţin faţă de ceea ce a însemnat personalitaea lui Mihai Viteazul pentru istoria neamului românesc. De fapt, nici condiţiile istorice nu erau propice pentru ridicarea unui astfel de mormînt, pentru că stăpînirea de atunci era ostilă unei asemenea eternizări a unei figuri marcante ce a lăsat o dîră luminoasă în trecutul acestui popor. Chiar crucea de piatră plantată mai tîrziu ca semn al pietăţii faţă de domnitor a fost defăimată, inserată cu înscrisuri jignitoare, încît însăşi existenţa sa era periclitată. La sfîrşitul secolului al XIX-lea, preotul Vasile Moldovan din comuna Mihai Viteazul a reuşit să cumpere terenul unde era amplasat mormîntul, pentru a-l feri de batjocura duşmanilor. CLICK pentru avansare !

Chpul marelui voievod în vechi litogravuri.

În anul 1923 Societatea Femeilor Ortodoxe din Turda, cu sprijinul Societăţii Mormintele Eroilor din Bucureşti, a înălţat pe locul supliciului, în locul crucii de lemn de stejar şi a îngrăditurii de pînă atunci, o frumoasă troiţă lucrată în cel mai frumos stil românesc, care se păstrează astăzi la Muzeul de Istorie din Turda. CLICK pentru avansare !

La 8 mai 1977, cu ocazia Centenarului Independenţei de Stat a României, s-a reuşit ca un proiect ambiţios să fie concretizat pe locul pătimirii Voievodului. În acea zi de duminică s-au desfăşurat festivităţile prilejuite de dezvelirea impunătorului obelisc, operă a sculptorilor Marius Butunoiu şi Vasile Rus Batin. CLICK pentru avansare !

Este înalt de 1601 cm (ca simbolistică a anului 1601, anul asasinării), în formă de sabie, avînd baza în triunghi echilateral, executat din piatră de travertin şlefuită, fiind susţinut de trei contraforţi, fiecare împodobit cu una din cele trei steme româneşti, executate în plăci de marmură albă. CLICK pentru avansare !

Pe obelisc, în partea din faţă, se află efigia de bronz cu chipul lui Mihai Viteazul, donaţie a Studioului de Creaţie Plastică al Armatei. CLICK pentru avansare !

În partea dreaptă a obeliscului se află mormîntul Voievodului, executat din marmură albă de Ruşchiţa, acoperit de o lespede pe care este reprezentată în basorelief stema ţărilor române unite. CLICK pentru avansare !

Mormîntul este decorat cu flori de acant, placa avînd sculptat sigiliul lui Mihai Viteazul şi inscripţia: "Aici odihneşte Mihai Viteazul (1593 - 1601), Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei". CLICK pentru avansare !

Mihai Viteazul şi stema sa.

În jurul pisaniei sînt înscrise localităţile principale în care voievodul a purtat luptele sale eroice: Nicopole, Sadova, Călugăreni, Şelimbăr, Mirăslău, Guruslău. CLICK pentru avansare !

Imagine din filmul ”Mihai Viteazul” şi medalie comemorativă. CLICK pentru avansare !

După un sfert de veac, mai precis la 10 septembrie 2002, din iniţiativa Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Bartolomeu Anania, a fost pusă piatra de temelie a Mănăstirii Mihai Vodă - Turda. CLICK pentru avansare !

S-a considerat imperios necesar ca pe locul sacru unde a fost ucis ca martir al neamului Marele Voievod Mihai Viteazul să se înalţe un aşezămînt mănăstiresc, în care să se oficieze necontenit rugăciuni în memoria Domnitorului Unificator de Ţară şi a tuturor eroilor şi martirilor care şi-au dat viaţa pentru neam şi glia străbună. CLICK pentru avansare !

Planurile întregului proiect au fost realizate voluntar de experimentatul arhitect Romulus Zamblău din Cîmpia Turzii. CLICK pentru avansare !

Se intenţionează realizarea în copie fidelă a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, ctitorie a Voievodului din 1591, pe vremea cînd era ban al Craiovei. CLICK pentru avansare !

Mănăstirea Necropolă va păstra peste veacuri candela neuitării, aprinsă întru cinstirea unuia dintre cei mai de seamă bărbaţi ai acestei glii străbune. CLICK pentru avansare !

Momentul scoaterii din viaţă, şi intrării în istoria neamului, a voivodului, în viziune cinematografică. (imagine din “Mihai Viteazul” de Sergiu Nicolaescu, interpretat de Amza Pelea )

Parcul din jurul monumentului şi al mănăstirii.

Amplasarea monumentului şi a mănăstirii. (foto satelit) CLICK pentru avansare !

02. 01. 2011. Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo. com >> Coloana sonoră : Bach - Toccata, Enigma - Adagio. Foto & text: Arhiva personală & Internet.