Mihai Eminescu Mihai Eminescu nscut n satul Ipoteti

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu, născut în satul Ipotești, acesta se stabilește în 1874 la Iași oraș considerat de el a fi de glorie și de sacrificii. La Iași se întemeiază o societate literară ”Junimea” având ca membrii: pe Alecsandri, Maiorescu, Negruzzi, P. P. Carp, Pogor, Burlă și alții. Rupi Nicolae - Sebastian

Părinţii: Tatăl poetului, Gheorghe Eminovici, s-a născut la 10 februarie 1812, în Călineşti - lângă Suceava şi a murit la 8 ianuarie 1884 la Ipoteşti, la vârsta de 72 de ani, iar mama poetului, Raluca, s-a născut în anul 1816 şi a murit la 60 de ani, în 1876, la Ipoteşti, în ziua de 13 august. Ilea Tudor

Căsătoria dintre Gheorghe Eminovici şi Raluca Luraşcu s-a înfăptuit la 26 iunie 1840. Din această căsătorie au rezultat 11 copii, 3 fete şi 8 băieţi. Mihai Eminescu fiind al 7 -lea copil. Pașca Dan - Iulian

Mihai Eminescu, al 7 -lea fiu, nu a făcut notă discordantă abandonand gimnaziul de la Cernăuți. Cu toate acestea, poetul, spre deosebire de frații săi, avea rezultate foarte bune la școală pană la abandonarea cursurilor fiind lăudat de profesorii săi, în principal de Aron Pumnul. Duță Raluca - Iulia

1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, "Lăcrămioarele invăţăceilor gimnazişti” , în care apare şi poezia "La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată M. Eminovici. La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista "Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia "De-aş avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai tîrziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în "Familia” încă 5 poezii. Lupașcu Diana Alexia

Din 1866 pînă în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu. Bucureşti. De fapt, sunt ani de cunoaştere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a realităţilor româneşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi realizează proiectul. Ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I. L. Caragiale. Continuă să publice în "Familia", scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman , "Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană. Pop Carina

Viața lui Eminescu are prea puține date certe, cea mai mare parte e povestită din surse indirecte și părtinitoare. Însă ziua de 28 iunie 1883 apare diferit în jurnalul lui Maiorescu, Slavici și a altora. Adevărul deplin despre Eminescu se află în volumul de poezii. Riti Ioana- Mădălina

Din luna lui iulie 1882, Eminescu îi scrie Veronicăi o scrisoare în care își exprimă iubirea față de ea. Chiar din prima strofă reiese cât de mult ține la ea : „Îngerul meu blond, /Te-aș acoperi toată cu sărutări, /cum argintarii îmbracă cu/ pietre scumpe icoana Macii Domnului”. Trif Naiara Patricia

Momentul în care Veronica Micle l-a cunoscut pe Eminescu a descoperit faptul că este femeie și că poate iubi un bărbat de aceeași vârstă cu ea, un bărbat fermecător, capabil să se doneze. Era ceva ce visa o fată romantică. Koka Adela

Veronica avea o influență extraordinară asupra lui Mihai, asupra artei sale lirice. Stabilit la Iași , Eminescu a început să frecventeze salonul Veronicăi Micle, căsătorită pe atunci cu avocatul Ștefan Micle. Timp de doi ani, cei doi au purtat o corespondență în termeni foarte ceremonioși. Pop Patricia Lorena

Mihai Eminescu este una dintre primele victime ale jurnalismului românesc. Eminescu a avut cunoștințe geografice dacice. Eminescu vorbește despre harta Daciei nu a României Mari. Mihai Eminescu era urmărit zi de 8 agenți. Boancă Filip

Primul documentar despre Mihai Eminescu a fost realizat în 1914 de Octav Minar, pelicula are o durata de aproximativ 20 minute. Partea de creație lirico-scenică a fost filmată în Italia și Egipt. Handrea Dan

Eminescu a fost activ în societatea politico-literară “Junimea”, și a lucrat ca redactor la “Timpul”, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Vădean Andrada

Cele peste 1500 de articole s i studii scrise de Mihai Eminescu. I n publicat iile vremii, in special in "curierul de Ias i" s i "Timpul" pe care le-a coordonat, reflecta i nalta sa cons tiint a de roma n Marginean Raoul

Articolele publicate de el în ziarul „Timpul”, organul oficial al Partidului Conservator, deranjau toată clasa politică a acelor vremuri, clasă politică care-l voia cu călușul în gură. El nu putea fi șantajat cu nimic, nu se lăsa corupt și spunea lucrurilor pe nume. Demian Ionuț

Cea mai realistă analiză psihologică a lui Eminescu i-o datorăm lui I. L. Caragiale care după moartea poetului a publicat trei scurte articole pe această temă: În Nirvana, Ironie și Două note. După părerea lui Caragiale trăsătura cea mai caracteristică a lui Eminescu era faptul că „avea un temperament de o excesivă neegalitate”. Pîc Andreea - Nicoleta

Majoritatea familiei lui Eminescu a avut un destin tragic. Majoritatea frat ilor lui Eminescu au fost secerat i de boli incurabile, s-au sinucis sau au tra it toata viat a cu afect iuni grave. Sorin Ghenescu

Sunt tuberculoza și afecțiunile psihice ereditare în familia Eminovici? Pentru o lungă perioadă de timp a fost bănuită o predispoziție ereditară a copiilor din familia Eminovici pentru tuberculoză, moștenită de la mama lor, Raluca Eminovici. Este bănuit și un pesimism ereditar la frații lui Eminescu, sau o dispoziție către depresie, manie, paranoia și sau alte tulburări psihice. Stoicescu Vlad

Mihai Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 în casa de sănătate a doctorului Şuţu cel mai posibil fiind victima unui asasinat politic. E înmormîntat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutor G. Călinescu a scris aceste emoţionate cuvinte despre moartea poetului: "Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţa cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pămîntul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, şi cîte o stea va vesteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest pămînt sa-şi strîngă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale". Mureșan Davide

Ipoteza asasinării Există o teorie a conspirației, care pune în circulație ipoteza asasinării poetului Mihai Eminescu. Această ipoteză susține că îmbolnăvirea sa psihică ar fi fost deliberată prin aplicarea unui tratament bazat pe injecții cu mercur în sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu, conducând în final la moartea poetului. În acest com-plot se susține că ar fi participat chiar și prietenul lui, Titu Maiorescu, fapt ce l-a făcut pe Eminescu să creadă că are „amici reci și dușmănoși”. Oros Alexia

, , Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de țară. ” Mihai Eminescu 1850 -1889 Șutea Alex

„Stelele-n cer Deasupra mărilor Ard depărtărilor Până ce pier” (Stelele-n cer- Ultima poezie al lui M. Eminescu)