Peste vrfuri de Mihai Eminescu Peste vrfuri trece

Peste vârfuri de Mihai Eminescu

• Peste vârfuri trece lună, Codru-şi bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. De ce taci, când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei, dulce corn, Pentru mine vreodată?

• Cel mai mare poet roman, “Luceafarul poeziei romanesti”, este autorul unei opere unice, prin profunzime, originalitate si valoare artistica. • Una dintre temele poeziei eminesciene este natura si iubirea oglindita in poezii precum: , , Fiind baiet paduri cutreieram …”, , , Seara pe deal”, , , Povestea codrului”, , , Lacul”, , , Revedere”.

• Poezia de inspiratie folclorica este ilustrata prin creatii: , , Ce te legeni”, , , Calin (file din poveste)”, , , Revedere”. • Un segment esential al creatiei eminesciene il constituie poezia filozofica concretizata prin urmatoarele creatii: , , Cele cinci scrisori”, , , La steaua”, , , Luceafarul”.

• Perpesscius a publicat integral opera eminesciana. , , Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasadi padure sau cetate si cate o stea va vesteji in departari , pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale. ” • (G. Calinescu)

• In prima strofa natura este prezentata prin imagini vizuale , , Peste varfuri trece luna”; imagine auditiva , , Melancolic cornul suna”. Eminescu foloseste substantivul in forma nearticulata , , varfuri”, , , luna”, pentru ca tabloul surprins sa para cuprins de o vraja aparte.

• In primele trei versuri natura este melancolica. • Cadrul de natura prezentat in prima strofa trezeste cititorului sentimente de melancolie din cauza ca, odata cu raspandirea sunetului cornului incepe un razboi intre natura si frigul iernii. • Ultimul vers din prima strofa a poeziei eminesciene adauga sentimente de tristete din cauza frigului si de regret ca totul va ingheta.

• Strofa a doua si a treia surprinde trairile sufletesti ale poetului, sentimentele de melancolie, generate de trecerea reversibila a tineretii si a fericirii. Imaginea poetica este realizata aici prin epitetul aflat in inversiune , , Codru-si bate frunza lin”/ ; , , Melancolic cornul suna”; , , De ce taci, cand fermecata inima-mi spre tine-intorn? ”; , , Mai suna-vei, dulce corn. ”

• Sentimentul de tristete, de singuratate este sugerat prin imaginile: , , Mai incet, tot mai incet”, , , Sufletu-mi nemangaiet”; , , Dor de moarte”. Prezenta eului liric este sugerata prin folosirea pronumelui personal de persoana I (mi, mine) si adverbului de persoana I (-ntorn).

• Ultima strofa contine doua propozitii interogative prin care poetul adanceste lumea sa interioara, melancolia devine coplesitoare, trairile sale launtrice sunt profund ilustrate prin sintagmele poetice , , inimami fermecata” ilustrata mai bine prin ultimele doua versuri: , , Mai suna-vei dulce corn/Pentru mine vreodata? ”.

• Elemente de prozodie Armonia perfecta a versurilor, muzicalitatea ei sunt sporite si de ritmul trohaic, rima imbratisata si masura de 7 -8 silabe

• Prof. Ivănoiu Maria Magdalena • Şcoala Generala Moi, G. S. I. M. Bîlteni