Regulamentul nr 6062013 al Parlamentului European i al

Regulamentul nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv să menţină şi să dezvolte un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în cadrul căruia să fie asigurată liberă circulaţie a persoanelor şi să fie facilitat accesul la justiţie, în special prin intermediul principiului recunoaşterii reciproce a deciziilor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă. În baza acestui principiu, al recunoaşterii reciproce, măsurile de protecţie dispuse în materie civilă în statul membru de origine ar trebui recunoscute în statul membru solicitat de victimă, în cazul nostru, în conformitate cu prezentul regulament – Consiliul de la Tampere

Regulamentul nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă n n Familia reprezintă celula de bază a societăţii, iar ocrotirea şi sprijinirea acesteia reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică. Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire a fiecărui stat, care obligaţia, prin intermediul autorităţilor competente, de a elabora şi implementa politici şi programe destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie, precum şi protecţiei victimelor violenţei în familie.

Regulamentul nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă n n În oglindă, în România, Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, aduce ca instrument legislativ Ordinul de protecţie, ce poate fi emis de către instanţele de judecată, pe o durata de până la maxim 6 luni, prin care se poate dispune evacuarea agresorului din locuinţa familiei, reintegrarea victimei şi, după caz, a minorilor, în locuinţa familiei, obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victima, faţă de copiii acesteia, sau faţă de alte rude ale acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau orice alt mod cu victima, etc. Ceea ce înseamnă că odată obţinut acest Ordin de protecţie să poată fi recunoscut şi în celelalte state memebre ale Uniunii, dacă persoana decide să părăsească ţară din diferite considerente.

Regulamentul nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă n Prezentul regulament doreşte să introducă un model uniform de certificat şi să dispună crearea unui formular standard multilingv în acest scop, iar autoritatea emitentă ar trebui să elibereze certificatul la cererea persoanei protejate, ţinând cont că acest fapt trebuie adus la cunoştinţă şi persoanei care reprezintă ameninţarea, precum şi atunci când se procedează la vreo ajustare a oricărui element de fapt al unei măsuri de protecţie în statul membru solicitant.

Regulamentul nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă n Autoritatea emitentă a statului membru de origine ar trebui, la cerere, să asiste persoană protejată în obţinerea de informaţii privind autorităţile statului membru destinatar în faţa cărora măsura de protecţie urmează să fie invocată sau executarea urmează să fie solicitată.

Regulamentul nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă n n Practic, o persoană protejată, ar trebui să aibă acces efectiv la justiţie şi în alte state membre. Acest regulament doreşte să respecte drepturile fundamentale şi principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special garantarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil. Se doreşte a fi un mecanism simplu şi rapid de recunoaştere a măsurilor de protecţie dispuse într-un stat membru, în materie civilă. Se consideră caz transfrontalier în situaţia în care măsura dispusă într-un stat membru se solicită în alt stat membru, dorindu-se ca acest proces să fie recunoscut fără a mai fi nevoie de nicio procedură specială şi fără să fie nevoie de o hotărâre de încuviinţare a executării.

Regulamentul nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă n Acest regulament are ca principal obiectiv garantarea unei circulaţii mai rapide şi în acelaşi timp mai puţin costisitoare a măsurilor de protecţie pe teritoriul Uniunii şi vine în întâmpinarea persoanelor aflate în dificultate, într- o situaţie de risc, a căror viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui alt membru al familiei.

Regulamentul nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă n Certificatul este eliberat de către autoritatea emitentă din statul membru de origine, utilizând formularul standard despre care am pomenit în primele rânduri ale acestui articol.

Puncte - cheie n n n Regulamentul UE Nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă a intrat în vigoare la data de 11 ianuarie 2015. Scopul declarat al Regulamentului este de a asigura recunoașterea și unde este cazul, executarea rapidă și simplă, într-un alt Stat Membru a unor măsuri de protecție privind persoane fizice. Regulamentul se aplică în toate Statele Membre, cu excepția Danemarcei, fiind vizate ordine de protecție emise începând cu data de 11 ianuarie 2015, indiferent de data inițierii procedurii.

Puncte - cheie n n n Statul emitent al Ordinului este definit ca Stat de Origine, în vreme ce Statul unde se solicită recunoșterea și/sau executarea este Statul de Destinație. Recunoaștere/executare se realizează prin intermediul Certificatului indicat de Articolul 5 al Regulamentului. Legea română în baza căreia sunt emise Ordinele de protecție este Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

Ce sunt măsurile de protecție ? n Regulamentul indică clar faptul că măsurile de protecție trebuie să primească o definiție largă.

Ce sunt măsurile de protecție ? n n În acest sens, pe de o parte Preambulul 3 din Regulament menționează clar că beneficiarii sunt persoanele fizice. Într-un spațiu comun de justiție fără frontiere interne, dispozițiile referitoare la garantarea recunoașterii rapide și simple și, atunci când este cazul, la executarea într-un alt stat membru a măsurilor de protecție dispuse într-un stat membru sunt esențiale pentru a asigura faptul că protecția acordată unei persoane fizice într-un stat membru este menținută și continuată în orice alt stat membru în care călătorește sau se stabilește persoana respectivă. Ar trebui garantat faptul că exercitarea legitimă de către cetățenii Uniunii a dreptului de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și cu articolul 21 din TFUE, nu duce la o pierdere a protecției respective.

Ce sunt măsurile de protecție ? n n n n Preambulul 6 statuează că Regulamentul ar trebui să se aplice măsurilor de protecție dispuse în vederea protejării unei persoane atunci când există motive serioase de a considera că: viața, integritatea fizică sau psihică, libertatea și securitatea personală sau integritatea sexuală este amenințată, de exemplu pentru prevenirea oricăror forme de violență bazată pe gen sau de violență în cadrul relațiilor apropiate, cum ar fi : violența fizică, hărțuirea, agresiunea sexuală, urmărirea, intimidarea sau alte forme de constrângere indirectă. Este important de subliniat faptul că prezentul regulament se aplică tuturor victimelor, indiferent dacă este vorba sau nu de victime ale violenței bazate pe gen.

Articolul 3 defineşte măsurile de protecţie n n „măsură de protecție” înseamnă orice hotărâre, indiferent de denumirea acesteia, dispusă de autoritatea emitentă a statului membru de origine, în conformitate cu dreptul intern al acestuia, prin care se impun una sau mai multe dintre următoarele obligații persoanei care reprezintă amenințarea, în vederea protejării unei alte persoane, atunci când integritatea fizică sau psihică a persoanei din urmă poate fi amenințată şi care include : (a)o interdicție sau reglementare a accesului la locul în care persoana protejată își are reședința, în care muncește sau pe care îl frecventează sau în care locuiește cu regularitate; (b)o interdicție sau reglementare a contactului, sub orice formă, cu persoana protejată, inclusiv prin telefon, poștă electronică sau obișnuită, fax sau orice alt mijloc; (c)o interdicție sau reglementare a apropierii de persoana protejată la o distanță mai mică decât cea stabilită;

Excepții n n Important de reţinut este şi faptul că Regulamentul 606/2013 nu se aplică situaţiilor derivate din Codul civil român, relativ la măsurile de protecţie luate în cadrul procedurii de divorţ sau de separare ori de plasament de urgenţă sau plasament, aceste cazuri fiind sub umbrela Regulamentului Bruxelles II bis – Regulamentul 2201/2003. Prin urmare, prezentul regulament nu se aplică măsurilor de protecție care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 – vezi Articolul 2 alineat 3

Excepții n De asemenea, Preambulul 9 clarifică în continuare domeniul de aplicare, anume, că prezentul Regulament intră sub incidența cooperării judiciare în materie civilă în sensul articolului 81 din TFUE. Prezentul regulament se aplică numai măsurilor de protecție dispuse în materie civilă. Măsurile de protecție adoptate în materie penală fac obiectul Directivei 2011/99/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind ordinul european de protecție.

Ce este materie civilă ? ! Preambulul 10 clarifică noţiunea de „materie civilă”, care trebuie interpretată ca o noţiune autonomă - Noțiunea de materie civilă ar trebui interpretată în mod autonom, în conformitate cu principiile de drept al Uniunii. Caracterul civil, administrativ sau penal al autorității care dispune o măsură de protecție nu ar trebui să fie determinant în ceea ce privește evaluarea caracterului civil al unei măsuri de protecție.

Ce este materie civilă ? ! n n Totuşi, nu trebuie neglijat că atât în România, dar şi în alte State Membre UE instanţele penale pot soluţiona şi aspecte care ţin de latura civilă a unei cauze şi pot dispune măsuri asiguratorii sau de siguranţă, măsuri care pot fi dispuse chiar şi în cazul unei achitări. Linia de demarcaţie dintre materiile „civil” şi „penal” rămâne în continuare un subiect fierbinte în legislaţia Statelor Membre UE – posibile probleme în Statul de destinaţie.

Ce este materie civilă ? ! n O posibilă clarificare şi demarcare a competenţei rationae materie poate fi reprezentată de faptul că în aceeaşi zi – 11 ianuarie 2015 – ar trebui să fie transpusă în legislaţiile naţionale Statelor Membre Directiva 2011/99/EU care introduce Ordinul European de Protecţie în contextul procedurilor penale.

Certificatul potrivit Articolului 5 n n ANEXA II Certificatul este foarte detaliat şi pare să fie bine gândit, şi are în vedere inclusiv diverse tipuri de contacte – de exemplu, pentru scopul de a facilita accesul minorilor la încasarea pensiei de întreţinere. Certificatul este multilingv, fiind puţin probabil să fie necesar să fie tradus şi poate fi descărcat de pe http: //eurlex. europa. eu/

Certificatul potrivit Articolului 5 n n n Totuşi, dacă o traducere este necesară, atunci această se realizează în condiţiile prevăzute de Articolul 16 (1) Orice transliterație sau traducere necesară în temeiul prezentului regulament se face în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale statului membru solicitat sau în orice altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii pe care statul membru respectiv a precizat că o acceptă. (2) Cu respectarea articolului 5 alineatul (3), orice traducere în temeiul prezentului regulament se efectuează de o persoană autorizată în acest scop într-unul dintre statele membre.

Certificatul potrivit Articolului 5 n Certificatul trebuie completat de către Instanţa din Statul de Origine şi este recomandabil să fie realizat chiar în timpul derulării procedurilor

Certificatul potrivit Articolului 5 n n Articolul 6 prevede că: (1) Certificatul poate fi eliberat numai dacă măsura de protecție a fost adusă la cunoștința persoanei care reprezintă amenințarea, în conformitate cu dreptul statului membru de origine. (2) În cazul în care măsura de protecție a fost dispusă în lipsă, certificatul poate fi eliberat numai dacă persoanei care reprezintă amenințarea i s-a comunicat actul de instituire a procedurii sau un document echivalent sau, după caz, a fost informată în alt mod cu privire la inițierea procedurii în conformitate cu dreptul statului membru de origine, în timp util și în așa fel încât să i se permită persoanei respective să își pregătească apărarea. (3) În cazul în care măsura de protecție a fost dispusă în cadrul unei proceduri care nu prevede notificarea prealabilă a persoanei care reprezintă amenințarea („procedură ex parte”), certificatul poate fi eliberat numai dacă persoana respectivă a avut dreptul de a contesta măsura de protecție în temeiul dreptului statului membru de origine.

Restricţii cu privire la înregistrarea măsurilor de protecţie – aplicare în timp n n Articolul 4 prevede că indiferent de durata în timp a Ordinului originar, respective indiferent dacă măsura de protecție are o durată mai lungă, efectele recunoașterii în temeiul alineatului (1) se limitează la o perioadă de 12 luni, începând cu data eliberării certificatului. Prin urmare, Regulamentul are ca scop acoperirea unei perioade determinate şi limitate – de aceea, în cazul persoanelor relocate în alt stat membru este indicată obţinerea unui nou ordin în noul stat de reşedinţă.

Notificare, comunicare şi confidenţialitate n n Articolul 8 conţine norme privind notificarea persoanei cauzatoare de risc, cu privire la emiterea unui certificat precum şi cu privire la efectele produse de acest certificat. Esenţialmente, obligaţia primară incumbă Statului de Origine şi dacă persoana care reprezintă amenințarea locuieşte în SM de origine, atunci notificarea şi comunicarea se realizează potrivit normelor de procedură ale SM de origine.

Notificare, comunicare şi confidenţialitate n n n Dacă persoana care reprezintă ameninţarea locuieşte în alt Stat, acesta poate fi notificat prin scrisoare recomandată, ceea ce este un element util, dată fiind simplitatea şi costul redus al procedurii, dar şi datorită faptului că majoritatea Statelor recunosc şi acceptă acest mod de notificare/citare/comunicare de acte. Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința în statul membru de origine, notificarea se efectuează în conformitate cu dreptul statului membru respectiv. Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința într-un stat membru diferit de statul membru de origine sau într-o țară terță, notificarea se efectuează prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau printr-un mijloc echivalent. Situațiile în care adresa persoanei care reprezintă amenințarea nu este cunoscută sau în care persoana respectivă refuză să accepte primirea notificării se reglementează în dreptul statului membru de origine

Notificare, comunicare şi confidenţialitate n Articolul 8 alineatul 3 tratează aspecte care ţin de confidenţialitate. Astfel, locul în care ea se află și alte date de contact ale persoanei protejate nu se dezvăluie persoanei care reprezintă amenințarea decât dacă dezvăluirea acestora este necesară în scopul respectării măsurii de protecție sau al executării acesteia.

Judecata în lipsă n Atunci când adresa persoanei care reprezintă ameninţare nu este cunoscută sau dacă refuză comunicarea, atunci se aplică dispoziţiile Articolului 8 alineatul 2 , respectiv situațiile în care adresa persoanei care reprezintă amenințarea nu este cunoscută sau în care persoana respectivă refuză să accepte primirea notificării se reglementează în dreptul statului membru de origine.

Aparente contradicții privind comunicarea n n Această normă se află într-o oarecare contradicţie cu normal de citare şi comunicare conţinue la Articolul 11 alineatul 4, care prevăd că atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința în statul membru solicitat, notificarea se efectuează în conformitate cu dreptul statului membru respectiv. Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința într-un stat membru diferit de statul membru solicitat sau într-o țară terță, notificarea se efectuează prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau printrun mijloc echivalent.

Variaţii ale Măsurilor de Protecţie n n Similar cu alte instrumente UE de cooperare judiciară, intenţia Regulamentului 606/2013 este aceea de a urgenta procedurile transfrontaliere precum şi a preveni revizuirea Ordinului într-un alt SM decât cel de origine. De aceea, Articolul 4 alineatul 1 prevede imperativ că o măsură de protecție dispusă într-un stat membru este recunoscută în celelalte state membre fără să fie nevoie de nicio procedură specială și este executorie fără să fie necesară o hotărâre de încuviințare a executării.

Interdicția revizuirii n Articolul 12 subliniază în plus că în niciun caz o măsură de protecție dispusă în statul membru de origine nu poate face obiectul unei revizuiri pe fond în statul membru solicitat.

Simplitatea procedurii n Mai mult, Articolul 15 prevede că nu este necesară nicio legalizare sau altă formalitate similară pentru documentele eliberate într-un stat membru în contextul prezentului regulament.

Probleme de executare în România !? n n Decizia Curții Constituționale din anul 2016 privind neconstituționalitatea articolului 666 Noul Cod de Procedură civilă Însă, Articolul 636 Noul Cod de Procedură civilă prevede că titlurile executorii europene cu privire la care dreptul UE nu cere recunoaștere prealabilă sunt executorii de drept, fără nicio altă formalitate prealabilă

Singurele excepţii de la regulă sunt prevăzute de Articolele 11 şi 13 n n Ajustare - Articolul 11 Refuz de recunoştere şi executare – Articolul 13

Ajustare n n n Articolul 11 statuează că (1) Autoritatea competentă din statul membru solicitat ajustează, dacă și în măsura în care este necesar, elementele de fapt ale măsurii de protecție, în vederea aplicării măsurii de protecție în statul membru respectiv. (2) Procedura de ajustare a măsurii de protecție se reglementează în temeiul dreptului statului membru solicitat. (3) Ajustarea măsurii de protecție se aduce la cunoștința persoanei care reprezintă amenințarea. (4) Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința în statul membru solicitat, notificarea se efectuează în conformitate cu dreptul statului membru respectiv. Atunci când persoana care reprezintă amenințarea își are reședința într-un stat membru diferit de statul membru solicitat sau într-o țară terță, notificarea se efectuează prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau printr-un mijloc echivalent. Situațiile în care adresa persoanei care reprezintă amenințarea nu este cunoscută sau în care persoana respectivă refuză să accepte primirea notificării se reglementează în temeiul dreptului statului membru solicitat. (5) O cale de atac împotriva ajustării măsurii de protecție poate fi introdusă de persoana protejată sau de persoana care reprezintă amenințarea. Procedura privind calea de atac se reglementează în temeiul dreptului statului membru solicitat. Cu toate acestea, introducerea căii de atac are efect suspensiv.

Refuz de recunoştere şi executare Articolul 13 n (1) Recunoașterea și, după caz, executarea măsurii de protecție se refuză, la cererea persoanei care reprezintă amenințarea, în măsura în care o astfel de recunoaștere este: n (a)vădit contrară ordinii publice în statul membru solicitat; sau n (b)ireconciliabilă cu o hotărâre pronunțată sau recunoscută în statul membru solicitat. (2) Cererea de refuzare a recunoașterii sau a executării se depune la instanța statului membru solicitat, astfel cum a fost comunicată Comisiei de către statul membru respectiv în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (a) punctul (iv). n (3) Recunoașterea măsurii de protecție nu poate fi refuzată pe motiv că dreptul statului membru solicitat nu permite adoptarea unei astfel de măsuri pe baza acelorași fapte.

Ajustare - Refuz de recunoştere şi executare n În aceste condiţii, care sunt considerate a fi excepţionale, recunoaşterea nu poate fi refuzată pe considerentul că legea Statului de destinaţie nu permite luarea unor măsuri de protecţie bazate pe starea de fapt pe care se întemeiază Ordinul de protecţie emis de Statul de origine

Ce se întâmplă în cazurile de încălcare a Ordinului de protecţie n Preambulul 18 precum şi Articolul 4 alineatul 5 precizează pe de o parte că prezentul regulament ar trebui să abordeze doar recunoașterea obligației impuse prin măsura de protecție

Ce se întâmplă în cazurile de încălcare a Ordinului de protecţie n n Acesta ar trebui să nu reglementeze procedurile pentru punerea în aplicare sau executarea măsurii de protecție și nici să nu includă în sfera sa de aplicare potențialele sancțiuni care ar putea fi impuse dacă obligația dispusă prin măsura de protecție ar fi încălcată în statul membru solicitat. Aspectele respective sunt lăsate la latitudinea dreptului statului membru respectiv. Cu toate acestea, în conformitate cu principiile generale dreptului Uniunii și, în special, cu principiul recunoașterii reciproce, statele membre urmează să garanteze că măsurile de protecție recunoscute în temeiul prezentului regulament pot produce efecte în statul membru solicitat.

Ce se întâmplă în cazurile de încălcare a Ordinului de protecţie Pe de altă parte, procedura de executare a măsurilor de protecție este reglementată în dreptul statului membru solicitat. Notă: - Aceste reguli pot produce consecinţe impredictibile, mai ales dacă legea statului de destinaţie nu sancţionează o astfel de ofensă cum ar fi de exemplu ca persoana care reprezintă ameninţarea se instalează sau frecventează noul domiciliu sau reşedinţă a victimei dintr-un alt SM. n

The end MULȚUMESC Cristian Pup