Regulamentul UE Nr 6062013 al Parlamentului European i

Regulamentul (UE) Nr. 606/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă

Protecția transfrontalieră împotriva violenței este reglementată în dreptul Uniunii Europene în principal în două acte normative: - Regulamentul 606/2013 (în materie civilă) Directiva 2011/99/EU din 13. 12. 2011 (în materie penală) Pe lângă acestea există, în mod prioritar, încă două acte normative subsecvente care au influență în această problemă: - Regulamentul Bruxelles Ia (Nr. 1215/2012) – Recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială Regulamentul Bruxelles Ia (R Nr. 2201/2003) – Recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială. .

Ideile principale privind protecția transfrontalieră împotriva violenței: - Libertatea de circulație a persoanelor trebuie consolidată. - O persoană protejată prin măsuri de protecție împotriva violenței nu trebuie împiedicată să-și stabilească domiciliul și să circule liber în Uniunea Europeană și nu ar trebui să se teamă, în lipsa unui efect la nivel transfrontalier al unei măsuri de protecție, că prin exercitarea libertății sale de circulație pierde protecția față de persoana care o pune în pericol.

- Dificultatea constă în faptul că măsurile de protecție împotriva violenței sunt reglementate în Statele Membre ale Uniunii Europene parțial de legislația civilă și parțial de legislația penală. - De aceea, protecția transfrontalieră împotriva violenței se transpune în două instrumente, și anume: - Regulamentul 606/2013 privind protecția împotriva violenței și - Directiva 2011/99 privind protecția împotriva violenței

- Este regretabil faptul că nu s-a realizat o reglementare unitară chiar dacă legiuitorul european a conștientizat multitudinea de sisteme din Statele Membre: a se vedea considerentele nr. 12, 13 și 15. - Pentru prevederile civile se aplică în mod exclusiv art. 1, 2 alin. 1 Regulamentul privind protecția împotriva violenței. - Dar: ce înseamnă ”materie civilă”? - Concept juridic nedefinit Tocmai în dreptul familiei se întrepătrund deseori dreptul public și dreptul civil Orientare în ceea ce privește interpretarea: Delimitare față de Directiva privind protecția împotriva violenței. Toate măsurile care nu sunt emise în procedura penală, se încadrează drept măsuri în materia civilă. Numai așa se realizează protecția intenționată fără lacune.

Domeniul de aplicare al Regulamentului: - În timp: pentru toate măsurile de protecție împotriva violenței de drept civil, care au fost dispuse la data de 11 ianuarie 2015 sau după aceasta dată, art. 22 alin. 3 - Material: - Numai între persoanele fizice, art. 3 alin. 2 și 3 din Regulament - Măsuri de protecție în materia civilă conform art. 3 nr. 1 din Regulament - Interdicția de a intra în locuinta Interdicția de a contacta anumite persoane Interdicția de proximitate Nu cuprinde: atribuirea locuinței!

Domeniul de aplicare al Regulamentului: - În spațiu: - Măsurile de protecție din alte State Membre (inclusiv Irlanda și Marea Britanie, însă nu Danemarca, considerentele 40 și 41) - „cazurile transfrontaliere “, art. 2 alin. 2 din Regulament. Referire la cazul Statului Membru solicitat (art. 2 alin. 2 prop. 2 Regulament)?

Premisele pentru recunoaștere și executare: - Formalitățile art. alin. 2 -4 Regulament trebuie să fie îndeplinite: - Cererea persoanei protejate (fără eligibilitate? ) - Copia probantă a măsurii de protecție - Adeverință conform art. 5 Regulament

Premisele pentru recunoaștere și executare: - Detalii legate de autorizație: - Se acordă numai la cerere, art. 5 alin. 1 Se presupune că persoana care pune în pericol cunoaște măsurile de protecție conform dreptului Statului Membru al Uniunii Europene, respectiv a participat în alt mod la procedură, art. 6 alin 1 -3 Este necesară, după caz, transcriere/traducere (art. 4 alin. 2 c), și anume conform art. 16 în limba oficială a Statului Membru solicitat Nu produce efecte mai mari decât măsura în sine (art. 4 alin. 3) Efectul adeverinței este limitat în timp la 12 luni (art. 4 alin. 4); ulterior se impune solicitarea unei noi adeverințe, după caz Calea de atac nu este posibilă conform art. 5 alin. 2, dar: - - Contestarea măsurii de protecție care a stat la baza acesteia este, evident, întotdeauna posibilă Cererea de revocare a autorizației conform art. 9 alin. 1 b (cu întrebarea ce înseamnă ”injust în mod evident”), inclusiv calea de atac conform dreptului țării de origine, art. 9 alin. 2 Calea de atatc pentru persoana protejată în cazul refuzului emiterii? Ar trebui să fie admisă (deducție indirectă din art. 5 alin. 2) și să fie supusă dreptului țării de origine. În cazul în care executarea se suspendă, se anulează sau limitează în statul de emitere, atunci acesta se aprobă la cererea persoanei care pune în pericol, art. 14 (există o cale de atac împotriva acestui lucru? )

Premisele pentru recunoaștere și executare: - Executarea în Statul Membru solicitat: - Se raportează conform dreptului Statului Membru solicitat, art. 4 alin. 5 Este exclusă procedura clarificării la executare, art. 4 alin. 1 Statul Membru solicitat poate totuși să respingă recunoașterea și executarea, după caz: - - La cererea persoanei care pune în pericol În măsura în care recunoașterea - contravine ordinii publice Nu este compatibilă cu o decizie care a fost emisă în Statul Membru solicitat are, de asemenea, dreptul să adapteze măsura, art. 11 (ceea ce este în mod frecvent necesar datorită schimbării domiciliului persoanei protejate în Statul Membru solicitat) - Procedura de adaptare se orientează după dreptul Statului Membru solicitat, art. 11 alin. 2 Cale de atac a persoanei protejate și a celei care pune în pericol conform art. 11 alin. 5

Altă problemă: Raportul Regulamentului Nr. 606/2013 cu alte acte normative ale Uniunii Europene: 1. Delimitarea față de Regulamentul Bruxelles IIa a. Art. 1 alin. 1 b Regulamentului Bruxelles IIa conține: „Acest Regulament se aplică, indiferent de tipul instanței de judecată, pentru spețe civile cu următorul obiect: . . . Atribuirea, exercitarea, transferul precum și retragerea totală sau parțială a autorității părintești “. b. Reglementarea în art. 2 c. Rezerva afectează în primul rând măsurile de protecție împotriva violenței în cazurile în care sunt implicați copii, conform art. 1 alin. 1 b Regulamentul Bruxelles IIa (în Germania: § 1666 Codul civil) aplicării alin. prioritare 3 din a Regulamentul Bruxelles IIa Regulamentul împotriva violenței Problemă: Regulamentul Bruxelles IIa este pentru copii parțial nefavorabil, parțial favorabil : - Ar d. fi Nefavorabil: procedura exequator revocată numai parțial, nerevocată pentru măsurile de protecție împotriva violenței generale, art. 40 și următoarele din Regulamentul Bruxelles IIa Favorabil: Executarea nu este limitată în timp. fost mai favorabil reglementarea principiului aplicării legii celei mai favorabile! Se consideră atribuirea locuinței ca speța de dreptul matrimonial în sensul Regulamentului Bruxelles IIa ? Ar trebui probabil să se răspundă afirmativ, cu atât mai mult cu cât atribuirea locuinței oricum nu cade în domeniul de aplicare a Regulamentului Nr. 606/2013.

Altă problemă: Raportul Regulamentului Nr. 606/2013 cu alte acte normative ale Uniunii Europene: 2. Delimitarea față de Regulamentul Bruxelles Ia a. Art. 1 alin. 1 din Regulamentul Bruxelles-Ia cuprinde: „Acest Regulament se aplică în cazurile civile și comerciale, fără a depinde de modalitatea jurisdicției. . . “ b. Sunt așadar reglementările de drept civil de protecție împotriva violenței spețe generale civile, care pot să fie executate la nivelul Uniunii Europene conform Regulamentului Bruxelles Ia? c. Sau este Regulamentul Nr. 606/2013 lex specialis? d. În caz afirmativ: Înlocuiește Regulamentul Nr. 606/2013 Regulamentul Bruxelles Ia? - Regulamentul Nr. 606/2013 nu face referiri în privința acestui lucru (altfel față de Regulamentul Bruxelles IIa) Este așadar o temă de reflecție: Dreptul de alegere al persoanei protejate Rămâne de văzut cum se vor poziționa instanțele și CJUE în privința acestui aspect.