INTERFAA PERITRAUMATIC NTRE FIIN I NEFIIN Liana Don

INTERFAȚA PERITRAUMATICĂ ÎNTRE FIINȚĂ ȘI NEFIINȚĂ Liana Don

“Sunt lucruri pe care le ştiţi dar nu ştiţi că le ştiţi, când veţi şti ceea ce nu ştiţi că ştiţi, vă veţi schimba” Milton Erickson

OGLINDIRE • Fondul intersubiectivității • Cand privesc sunt vazut deci astfel Eu exist • Ego-ul este intai de toate un Egocorporal (Freud) • in corp trăieste Self-ul unitar, intregul , completitudinea Daca persoana nu este recunoscută de exterior sau nu are de cine sa fie recunoscută apare -atrofierea subiectivității -atrofierea Self-ului

DILEMA SEPARAT-AUTONOM Rusine Vină Oglindire Reprezentare simbolică Scăderea stimei de sine Lumea e falsă și secretă

Empatia exagerat de mare Incapacitate diferentiere intre Self personal si al altuia Fantezii percepute ca realiste

IDENTIFICAREA POSIBILITĂȚII EXISTENȚEI UNEI TRAUME COMPLEXE • Clientul dificil • Stil de viață haotic • Telefoane frecvente in criză • Comportamente suicidare si/ sau parasuicidare • Manipulativ • Opoziționist/rezistent

• Client border line • Gândire dihotomică • Ambivalență extremă • Labilitate afectivă • Apropiere/evitare • Leziuni autoprovocate

• Clientul disociativ • Absent/ amețit/ confuz • Confuziv asupra identității • Probleme de memorie • Istroric de tratamente eșuate

TIPURI DE PROBLEME ALTERNATIVE CONECTATE POSIBIL CU TRAUMA • Dependență/ Abuz de substanțe/ alcool • Violență partenerială in intimitate • Tulburări de control alimentar • Tulnurări de control al impulsurilor • Tulburări somatoforme • Tulburări sexuale • Tulburarea obsesiv-compulsivă • PTSD • Tulburări disociative • Tulburări de personalitate border-line • Tulburări psihotice

PROBLEMA • Clienții cu traume relaționale complexe dobândesc un tratament neadecvat • Etichetări negative • Tratament doar pentru simptomele de suprafată (axa. I) cu omiterea celor de profunzime (aza II, conflicte bazale, psihodinamică) Abordarea unei înțelegeri aprofundate și integrative a tulburărilor bazate pe TRAUMA si a defenselor disociative poate oferi clientului un tratament mai adecvat

COMPLEXUL TRAUMATIC • Impactul traumei • Trauma naturală vs trauma interpersonală • Pierderea siguranței • Pierderea invulnerabilității • viziune catastrofică asupra lumii • Trauma relatională /dezvoltarii • Trauma este ceea ce disabiliteaza abilitatea unei persoane de a asimila si de a se adapta • Trauma interpersonala vs naturală • Trauma trădării • Abuzul in copilărie/ sexual ACUT CRONIC

PREZENTARE FENOMENOLOGICĂ • PTSD – fereastra toleranței lui Siegel • Hiper-excitabilitate • Hipo-excitabilitate • Flashback-uri intruzive

FEREASTRA TOLERANȚEI

FEREASTRA TOLERANȚEI

TRAUMA RELATIONALĂ • Cu cât relația între perseutor și victimă e mai apropiată cu atât lezarea este mai devastatoare • Trădare • Pierderea încrederii

TRAUMA DEZVOLTĂRII • Vârsta debutului • Frecvența abuzului • Lipsa de căldură si atașament • Lipsa de răspunsuri vindecătoare

Teoria Psihanalitica (Freud) Mecansisme defensive Mecanisme defensive Durere Anxietate Sexualitate Agresivitate

DEFENSE DISOCIATIVE • Conceptualizarea disocierii • Întreruperea conștiinței de sine • Întreruperea relaționării they embody painful experiences, but become autonomous by virtue of their segregation from the main stream of consciousness. . . (they) did not belong to the personal consciousness, were not connected to the personal perception, and lacked the personality's sense of self. . . ~ P. Janet

INTERACŢIUNILE DINTRE MECANISMELE DEFENSIVE Pedeapsă Recompensă 1. splitting 2. Identificare proeictivă 3. Proiecţie 4. Negare 5. Disociere 6. Idealizare 7. acting out 8. Somatizare 9. Regresie 10. Fantezie schizoidă PRIMITIVELOW LEVEL IC 1. Introiecţie 2. Identificare 3. Dislocare- translatare 4. Intelectualizare 5. Izolare afectivă 6. Retionalizare 7. Sexualizare 8. Formare de reacţii 9. Represie 10. Refuz de a face-undoing NEVROTICEHIGHER LEVEL IC/ C 1. Umor 2. Supresie 3. Altruism 4. Ascetism 5. Anticipare 6. sublimare MATUREHIGH LEVEL C

TIPURI DE RELAȚII INTRE DISOCIERE-TRAUMĂ 1. Disocierea per se- trauma nu este un elemente al legăturii intrinsece intre organizarea disociativă a personalității si fenomenul disociativ 2. Disocierea structurală- fenomenul disociativ- o traumă neidentificată, relaționare exclusivă de cazuri clinice precoce. Nu există asociere între traumă si disociere ci există multiple traume in copilărie, structură de personalitate disociativă 3. Simptome disociative si traumatice- conecteaza disocierea și trauma dar nu exista asociere cu organizarea personalității sau cu originile fenomenologice disociative. Conduce la disociere non-DID. Asocierea directă trauma/disociere are un impact pe expansiunea cercetării disocierii dar este un eșec in structura care a codus ca anumite fenomene să fie serios ignorate = fenomen disociativ somatoform 4. Trauma și disocierea structuratlă si simptome disociative negative – constituie legaătura intre traumă- organizarea disociativa a personalității- fenomene disociative DISOCIEREA TRAUMATICĂ- disocierea se centrează mai nou pe fenomen și/sau structură (2, 3, 4)

PTSD • subtipuri • Acut–la 1 -3 luni de la evenimentul traumatizant • Chronic-persistenşa peste 3 luni a simptomelor PTSD (de lungă durată) • Debut întârziat al PTSD- utilizat pentru descrierea cazurilor in care simptomele nu survin imediat posttraumatic ci mai degrabă dupa luni sau ani de la derulearea evenimentului traumatizant. • stresul acut posttraumatic durata = 2 -30 zile liana don 31

TULBURĂRI DISOCIATIVE • Violența partenerială in intimitate provine din trauma relațională • Risc de revictimizare • Disocierea poate sa se dezvolte in timpul hetero- sau autoagresiunii

Daniel Coleman Psihoze/Tulburări disociative intensitate durată nevroze Pierderea Depresie AT. Manie Controlului panică impulsurilor ? - OCD Depresie

FRAGMENTAREA EGO-ULUI “SPLITTING” • Formă specială de disociere prin cele 5 dimensiuni bazale Identitate demarcaţie Coerenţă- consistenţă activitate vitalitate Continuumuri: • Sănătate – boală • Funcţional- dis • Disocierea unor f psihicedisocierea severă a self Scharfetter 1996

PATOLOGIA EGO-ULUI – SELF-ULUI 5 CATEGORII CALITATIVE 1. Vitalitatea Ego-ului- a fi în viaţă 2. Activitatea Ego-ului – autoguvernare, autodeterminarea G, Co, Af, Pe 3. Consistenţa- coerenţa Ego-ului –Destructurarea sinelui, somei, sinelui şi sufletului (emoţiilor) 4. Demarcaţia Ego-ului –delimitarea identităţii EU-luidiferenţierea intern- extern 5. Identitatea Ego-ului- autodefinire – similaritatea calităţii- dezvoltarea conceptului de self- pierderea fizionomiei, sex, identităţii, origini, bigrafie, rasă

CONTINUUMUL MECANISMELOR DISOCIATIVE SPECTRUL DISOCIAŢIEI MAX Adaptative Defensive Utile Fiziologice Even traum Abuz Tortură Contra anulării Ps Anx, fobii, dep Instabile Fluctuante Coezive Stabile Rigide noncoezive Ego-uri reziduale Splitting Defragmentare Disoluţie Ego- self patologice Anularea Ps Sk DID BLP

DISOCIEREA EGO-ULUI • • • • Destructurarea Ego-ului Tearing apart –Zerreissung Splitting- Spaltung Dezintegrarea Ego-ului Fragmentare- defragmentarea Ego-ului Disociaţionism Friedrich Paulhan- specific sk Relaxarea_ disocierea _pierderea asociaţiilor Splinter psychosis- complexe Jung- idei fixe Delir Desintegrare Disoluţie Disociaţie dezorganizare

MODELUL STĂRILOR EGO-ULUI

DISOCIEREA STRUCTURALĂ • Self-ul ca proces • Traumaconduce la o diminuare a sensului Self-ului • Nivele diferite de dezorganizare a Selfului ♦ gradul I: ANP & EP ♦ gradul II: ANP & EP’s ♦ graful III: ANP’s & EP’s

PSIHODINAMICA – TRIUNGHIUL DAVANLOO

FENOMENOLOGIE • Simptome relationale • Elemente borderline • Elemente paranoide • Elemente narcisice • Elemente antisociale

IMPACTUL ABUZULUI ASUPRA ATAȘAMENTULUI ȘI RELAȚIILOR • Atașamentul dezorganizat conduce la modele multiple de atașament • Atașamentul și evitarea devin amestecate • Inablitatea de a transcende paradigma ”părinte bun/ părinte rău” • Deconectarea de relații normale

TIPURI DE ATAŞAMENT • Securizant-autonom • Anxios-evitant • Anxios-rezistent • Dezorganizat- Mary Ainsworth dezorientat Ingrijorare parental Protecţie M Seciritate in relatii Bowlby

Ingrijorare parentală m Protecţie M Seciritate in relatii m Atasament Ambivalent Evitant dezorganizat Deficite in reglarea afectivităţii Deficit in adaptarea la stres Deficit mentalizare Fonagy (abilităţi metacogniţie sau autoreflectare) Deficit control impulsurilor Deficit mindfullness (FRITSH) 3 atitudini reciproc incompatibile simultane -ostilitate -helplessness Expectanţe irealizabile

MODEL DE TIPARE DE ATAȘAMENT ADULT BARTHOLOMEW AND HOROWITZ ÎN RELAȚII ROMANTICE Față de relații adulte romatice și pentru un context lărgit de tipare relaționale + OTHER Low avoidance PREOCCUPIED SECURE Negative view of self Positive view of others Positive view of self Positive view of others Comfortable with intimacy and autonomy FEARFUL DISMISSING Negative view of self Negative view of others Positive view of self Negative view of others Fearful of intimacy Socially avoidant Dismissing of intimacy Counter-dependent -SELF High dependency + SELF - OTHER High avoidance low dependency

SINDROMUL STOCKHOLM (GRAHAM & RAWLINGS, 91) • Victimele simt amenințarea supraviețuirii • Victimele se simt izolate • Victimele se simt dependente de persecutor in vederea obținerii siguranței • Persecutorul dovedește o bunătate limitată • Victima se leagă de persecutor • Victima adoptă credințe, retorici și concepte/ percepții ale persecutorului

LOCUS OF CONTROL EXTERN • simptome • Dinamica persecutorului • Lipsa controlului intern • Stabilirea granițelor disfuncționale • Incercarea de a-i controla pe ceilalti • Deplasarea responsabilității • Izolarea • Sentimente distorsionate • Nonvalidarea realității • Asumarea responsabilității pentru alții • Caută și rejectează alternativ controlul extern

RUȘINEA • Conceptualizarea rușinii • Sens inerent la fluidificării Self-ului • Rușinea e legată de SelfȘ vina e legată de acțiune • • Rușinea ca baza a mecanismului defensiv Ruținea ca atenuare a afectului • Negarea abuzului menține rușinea • Negarea persecutorului • Negarea familiei/societății • Negarea Self-ului • Negarea terapeutului (C. Dalenberg, 2000) ♦ Teama de contratransfer ♦ Teama de consecințe legale ♦ Teama de a amplifica suferința/ durerea ♦ Tăcerea și eșecul comunicării

RUȘINEA ȘI VULNERABILITATEA / LIPSA DE PUTERE • E. Erickson: Autonomie vs. Rușine ♦ Incapacitatea schimbării conduce la lipsa autonomiei (puterii) și umplerea de rușine • Nathanson: rușinea vs mândrie/ orgoliu • Rușinea inhibă experiențierea afectelor pozitive • Succesul conduce la stări de afect- plăcere-bucurie • Antidotul rușinii este competența și plăcerea. Shame and Powerlessness • Relație paradoxală intre rușine / vulnerabilitate ♦ Lipsa de putere conduce la rușine ♦ Rușinea este menținută ca sa evite lipsa de putere ♦ Acceptarea lipsei de putere in vederea eliberării rușinii

EMOȚII EGO SINE EGO IDENTITATE EGO

SCC Credințe exterior Norme Rușine ego Valori Vină ego sine ego

Proces ideativ exterior Rușine sinele Vină egouri interior

ADICȚIA LA HAOS (VAN DER KOLK, 87) • Exemple de haos • Tulburări de alimentatie • Dependență de substanțe/ alcool • Tulburări ale controlului impulsurilor- leziuni autoprovocate • Relații disfuncționale • Identificare cu agresorul • Adicție la furie

ALEXITHYMIA (CLAYTON, 2004) • Dificultatea identificării sentimentelor • Dificultatea exprimăriii sentimentelor • Furtună de afecte • Conectarea cu disocierea somatoforme

3 STADII ALE MODELULUI TRAUMEI • Siguranță și stabilitate • Memorie si durere/ depresie • Prelucrarea pierdeii si reconectare • Structura terapeutică stabilă dar nu excesiv • Așteptări la complicații și shift-uri simptomatice • Utilizarea transferului/contratransferului terapeutic • Importante procese de rupturi si sciziune care sunt necesare și imbogățitoare • • Natura non-liniară a teoriei traumei • Shift-ul de la teroare la recuperare. Granițe terapeutice Replica la dinamica disfuncțională a traumei Pattern-uri adictive ale mediului Nevoia de putere, vulnerabilitate, alegeri și reșine • Predictibile • Flexibile(nu prea rigide/ libere • Negociabile • Creearea mediului de siguranță

OBIECTIVE STRATEGICE PSIHOTERAPEUTICE • 1. dezorganizare în ataşament • • Mentalizare Empatie Insight Mindedness • 2. stabilirea Self-ului alienat • • • Căutarea sinelui ăn alţii Reflecţii noncontingente la obiect Oglindirea inadecvată Winnicott Internalizarea reprezentării stării părintelui Experienţă alienantă Internalizarea reprezentării altora ca parte a Self-ului 3. controlul modului intern de funcţionare 4. Eşecul mentalizării 5. Impactul traumei 6. expunerea self-ului alienat 7. lezarea self-ului 8. impulsivitatea

STRATEGII TERAPEUTICE • Flashback-uri intruzive • Controlul disocierii • Amintiri false / manipulative • Teama de abandon • Atasament securizanr • Leziuni autoprovocate • Alexitimia • Semnificația pierderii • Modularea afectelor si dezvoltarea sentimentelor • Patternuri adictive a mediului- haosul ca defensa • Inlocuirea reacției cu alegerea • Acceptarea vulnerabilității • Rezolvarea rusinii • Posesivitate vs intimitate • Rezolvarea dramei persecutor-victima • Se, mificația abuzului

• Integrarea traumei ca problema ( nu ele trauma, nu el e problema) • Rezolvarea nevoii de identificare cu persecutorul • Nemodificarea istoriei de viață • Reframing cu ceea ce a fost • Prelucrearea pierderii a ceea ce nu a fost • Utilizarea beneficiului secundar in mai multe maniere in prezent • Dezvoltarea tiparului de atașament și a Instrumentelor relaționale • Nu necesită toate amintirile • Utilizarea prezentului pentru punctarea trecutului- regresie parțială • Identificarea pattern-urilor repetitive de comportament • Dezvoltarea și evoluția conștiinței • Ințelegerea semnificației evenimentului traumatic • Dezlănțuirea exprimării emoțiilor lipsite de semnificație in atașament este retraumatizantă • Reevaluarea rațională lipsită de emoție conduce la persistența deconectării/ disocierii • Asamblarea componentelor traumatice presupune semnificația lasumată la moemntul traumatic

PACING • Cu cât se derulează mai lent cu atât se ajunge mai repede la conflict • Terapia nu trebuie să devină un nou abuz/ chin • Trauma nu este o experință depășită • Trauma este resimțită subiectiv de parcă e un continuum 9 fără inceput, mijloc sau sfârșit)- diferențierea prezentului de trecut • Respectarea ritmului clientului de a-și rezolva efectele traumei • Acceptarea greșelilor terapeutice- repararea rupturilor terapeutice • Siguranță terapeutică • Reglarea afectivității și a conectivității minte/corp • Sharing legat de Ego-urile alternative • Utilizarea mai târzie a tehnicilor terapeutice

PAȘI STRATEGICI IN TULBURARILE DISOCIATIVE A. Fragmentarea- Deconstrucția Self-ului B. Reconstructul Self-ului și creearea sensului • Self actual-deconstruct pe 5 nivele • Idenitificarea Self-ului Ideal • Stabilirea Ego-urilor auxiliare care intervin (SC, C IC al fiecarui ego auxiliar) • Filtre de rezolvare in absenta disocierii • Debate intern+ debate inter egouri • Justificarea disocierii • Introducerea Ego negociator+ Ego facilitator • Reluarea debate • Reprezentarea Ego-urilor (formal, metaforic, limbaj) • Stabilirea ANCOREI negociatorii • Decoperirea LIANT-ului C. Declarația de integritate si de responsabilizare in fata acesteia

Reperele iniţiale se formează conform cu 1. nevoile bazale personalităţii “The Big Three” putere Afiliere afectivitate Insight Achiziţii semnificative personale ataşament siguranţă

Reperele iniţiale se formează conform cu 2. nivelele educaţionale predictibil controlabilă dreaptă siguranţă trauma experienţă

Model de procesare a traumei

CALEA INTEGRĂRII - HOMEOSTAZIEI IN SINE IN ALTII IN LUME CONSTRUCT Deficitar Instabil Static DUBIU DECIZIE DECONSTRUCT Epuizare mec defensive mec coping Structurare framing RECONSTRUCT INTEGRATIV Surplus Stabil dinamic Motivatia schimbarii Motivele neschimbarii Destructurare Deframing Restructurare reframing

PRELUCRAREA PIERDERII DE CE EU? • • • Persecutor șI narcisim – triunghiul lui Karpman Rușinea ca inhibitor-sufocă bucuria, plăcerea și orice alt tip de vulnerabilitate Terapeutul trebuie să fie capabil să suporte rușinea Explorarea vinei- din care rezultă adevărata responsabilitate Explorarea alegerilor realiste Blamarea altora si a propriei persoane Rezolvarea credințelor core care rezultă din trauma Acceptarea singurătății Punerea problemelor existențialiste RESCUER PERSECUTOR VICTIM

REZOLVAREA ABUZULUI

ELEMENTE DE TERAPIE ANALITICĂ JUNGIANĂ

Prentice-Hall, cr 2009 680

PERCEPŢIA TIMPULUI TRAUMATIC (LAMMERS, 2002) ”A NU FI” Distorsiunea timpului Momentul evenimentului traumatic A NU FI prezent Viitor indepărtat

ANIMA BUCURIE POFTĂ FURIE DEPENDENȚĂ URĂ CALM idf IUBIRE LIBERTATE ANXIETATE DEZGUST TRISTEȚE ANIMUS

STRATEGII DE DEZVOLTARE ALE ATAȘAMENTULUI AUTONOM-SECURIZANT • Comportamente de reciprocitate între copil și adult • Contact vizual adecvat, body language • Limbaj verbal adecvat- tevnici de asertivitate • Răspunsuri îmbogățitoare, calem și care implinesc nevoile bilaterale relaționale • Pretinderea unor comportamente specifice • Proximitate și atingere fizică • Ascultare activă, atentă, • Acceptarea limitelor-granițelor

STRATEGII DE DEZVOLTARE ALE ATAȘAMENTULUI AUTONOM-SECURIZANT • Structurare/ educația in relație cu mediul • Rationalitate • Realism • Dezvoltarea intuitivității • Dezvoltarea creativității • Acceptarea greșelilor și corectarea lor • Bunăvoință și cooperare

MODEL INTEGRATIV DE ACTIVARE ȘI DINAMICĂ A SISTEMULUI DE ATAȘAMENT LA ADULT- SHAVER ȘI MIKULINER (2007)

IMPACTUL TRAUMEI INTERPERSONALE CRONICE Barează abilitatea de afi in comunitate Lipsa atașamentului- lipsa conectivității • • • Semnificația morții in raport cu lumea Supraviețuitorul traumei se simte autonihilat Se autoexclud pentru a evita constactull cu realitatea propriilor nevoi umane Teama de abandon

1. Identitatea (cine sunt? De ce mă aflu aici? ) 2. Directie (incotro mă indrept? Cum ajung acolo? ) 3. Sens- scop (Ce am de făcut acolo? De ce mă indrept incolo? Ce inseamnă toate astea? Care este semnificația lor? )

PROVOCARE ALEGERE • Acolo unde sunt eu, moartea nu este-acolo unde este moartea , nu sunt eu

ACOLO UNDE SUNT EU ESTE TIMPUL MEU , ACOLO UNDE NU ESTE TIMPUL MEU EU NU SUNT

Autodiecționată Moarte Suicid Automutilare Durere-plăcere Deculpabilizar Parasuicid Atragerea atenției Criza existențială Speranță Lipsa de Sens Ajutor

NEVOILE EXISTENŢIALE FROMM Cadru de orientare Harta cognitivă-oferă semnificaţie existenţei Înrudire Apartenenţă Unitate cu alţii Rădăcini Râvneşte pentru menţineerea legăturilor Identiticare Conştientizare a Selfului ca entitate separată Unitate Sens de unicitate a Selfului in lume Transcendenţă Transformare din “creatură” in “creator cu scop” Eficacitate Sens de a fi capabil de a face in viaţă ceva care să rămână în urmă, să “dăinuie” Excitare şi stimulare Nevoia sistemului nervods de a experimenta incitarea

SELF- ACTUALIZAREA • Reprezentarea Selfului integrat • Mandala- calea spre centru, spre individuație • Formare • Transformare • Completitudine • Eternitate unitate • Polifonie, armonie • Transformarea haosului in individuație

96

TIPURI CARACTERIALE HEYMANS& WIERSME 1. Nervos 2. Sentimental 3. Coleric 4. Pasionat 5. Sanguin 6. Flegmatic 7. Amorf 8. Apatic

DEZVOLTAREA MODELULUI CARACTERIAL DIMENSIUNEA CARACTERIALA Dimensiune caracteriala Inalt Scazuta Self-directionat Responsabil Cu sens Resusrse Self acceptare Disdiplinat ierarhic Blamant Lipsit de sens si obiective Pasiv Plin de dorinte dar fara necesitati Indisciplinat Self- cooperant Atins de tandrete Empatic Intrajutorare Compasiune Principialitate Intolerant Insensibil Egoist Revansard Revendicativ Oportunist Self-transcendent Reverie- imaginatie Uitare de sine Spiritualitate Iluminare Perspecyiva Intelepsiune Idealist Lipsit de imaginatie Controlnt Materialist Posesiv conventional

CREEAREA IDENTITĂŢII ŞI STABILIREA UNOR RELAŢII SEMNIFICATIVE

INTERACTIVITATE RECIPROCĂ sensul Sensul selfului Relații interpesonale satisfăcătoare Relațional Dezvolatrea conceptului de Sine și Identitate

Relatii interpersonale incredere Definirea Selfului -separare -autonomie • Cooperare • colaborare • Inițiativă • strădanie Sensul intimității adultului Sensul identității adultului

PROCESUL DE INDIVIDUALITATE (SELFHOOD) EGO-URI MULTIPLE POSIBILE • Un al treile principiu constructivist se referă la definiția Self -ului. Self-ul nu este singular sau fix ci mai degrabă multifațetat și se constoituie într-un ”sistem” în continuă schimbare, a semnificațiilor identității. Procesul de individualizare reflectă istoricul de dezvoltare și semnificații acumultate uitate de-a lungul operațiilor cognitive tacite și explicite (Guidano, 1988). • Elaborarea evoluționistă a Self-ului conduce la o înțelegere multifațetată a schematelor Self-ului care sunt activate variabil în context social. Având in vedere că schemata este rareori scoasă la iveală din sistemul nostru de memorizare, deținem seturi în permanentă dezvoltare (creștere) de self-concepte

CONSTRUIREA SENSULUI • Principiul construirii sensului multiplu este piatra de temelie a teoriei și practicii constructiviste (Granvold, 2001). Sănătatea mintală a unei persoane este în mare parte produsul capacității individuale de a genera semnificații multiple pentru aceelași eveniment. Abordarea dihotomică in vederea construirii sensului, rezultată din pozitivismul logic, va conduce la inlocuirea gândurilor iraționale (constructe) cu cele raționale (Granvold, 1996 b). • Abordarea constructivă nu se bazează pe acest tip de dihotomie, ci mai degrabă incurajează în egală măsură dezvoltarea sensurilor multiple prin orientarea atenției spre consecințe variate, ambele fiind active și posibile, pentru fiecare semnificație.

INDEPENDENȚĂ LIBERTATE OMNIPOTENȚĂ AUTONOMIE