ESECURI DE PIATA Limite ale concurenei Reglementarea monopolului

ESECURI DE PIATA Limite ale concurenţei Reglementarea monopolului natural Protecţia concurenţei

funcţiile şi rolul statului (recapitulare) Alocare (“esecurile pietei”; ) w Stabilizare (politica economica) w Reglementare (legislativ) w Distributiva (redistribuire) w Producător Consumator

funcţiile statului (recapitulare) Alocare (“esecurile pietei”; ) w atunci când pieţele se îndepărtează de condiţiile necesare funcţionării eficiente → funcţia alocativă a statului (Musgrave) pentru a corecta efectele negative. w

Limite ale concurenţei monopolizarea → pierdere netă de bunăstare w monopoluri/oligopoluri naturale w practici anticompetitive w

impozitarea suplimentară a profiturilor w maximizarea bazată pe venituri brute si costuri (modelul clasic al monopolului privat) → nu produce efecte asupra producţiei → efect neutru

Monopol clasic cu maximizarea profitului: p, Cmg, Vmg pm Cmg p* Cerere (p) qm q q* Vmg q

Echilibrul în condiţii de monopol. Maximizarea profitului: CT VTmax VT, CT, Pr VT Prm ax P, C, cost, Vmg qm q q. X q Cmg Cmt pm C(p) qm q q. X Vmg q

Echilibrul în condiţii de monopol: w oferta monopolului: qm w gestiuni alternative: - maximizarea veniturilor totale (cifrei de afaceri): q - maximizarea producţiei raţionale: q. X

impozitarea suplimentară a profiturilor maximizarea bazată pe venituri nete si costuri sau impozitarea pe unitate produsă → consecinţe asupra nivelului producţiei şi a preţului → efect de distorsiune w majorarea costului marginal → reduce nivelul producţiei maximizatoare de profit → preţuri mai ridicate → efecte suplimentare asupra bunăstării (pierderea netă de bunăstare va fi mare) w

impozitarea suplimentară a profiturilor P, costuri p(y) p(y*) Cma(y) y y* Vma(y)

impozitarea suplimentară a profiturilor P, costuri p(y) Cma(y) + tx p(y*) tx Cma(y) y y* Vma(y)

impozitarea suplimentară a profiturilor P, costuri p(y) p(yt) p(y*) Cma(y) + tx tx Cma(y) y yt y* Vma(y)

impozitarea suplimentară a profiturilor P, costuri producția scade prețul crește pierdere suplimentară de bunăstare p(y) p(yt) p(y*) Cma(y) + tx tx Cma(y) y yt y* Vma(y)

impozitarea suplimentară a profiturilor w Observaţie: pot exista situaţii când monopolistul poate majora preţul cu mai mult decât valoarea impozitului suplimentar!

Ineficienţa monopolistă o piaţă este eficientă în sensul Paretian dacă în urma schimbului asigură maximul posibil de câştig (gains-to-trade) w orice altă situaţie este Pareto ineficientă. w

Ineficienţa monopolistă P, costuri Producția eficientă (ye) corespunde nivelului la care p(y) = Cma(y). p(y) Cma(y) p(ye) ye y

Ineficienţa monopolistă P, costuri Producția eficientă (ye) corespunde nivelului la care p(y) = Cma(y). p(y) CS Cma(y) p(ye) ye y

Ineficienţa monopolistă P, costuri Producția eficientă (ye) corespunde nivelului la care p(y) = Cma(y). p(y) CS p(ye) Cma(y) PS ye y

Ineficienţa monopolistă P, costuri p(y) Producția eficientă (ye) corespunde nivelului la care p(y) = Cma(y). Câștigurile din schimb sunt maximizate CS p(ye) Cma(y) PS ye y

Ineficienţa monopolistă P, costuri p(y) p(y*) Cma(y) y y* Vma(y)

Ineficienţa monopolistă P, costuri p(y) p(y*) CS Cma(y) y y* Vma(y)

Ineficienţa monopolistă P, costuri p(y) p(y*) CS Cma(y) PS y y* Vma(y)

Ineficienţa monopolistă P, costuri p(y) p(y*) CS Cma(y) PS y y* Vma(y)

Ineficienţa monopolistă P, costuri p(y) p(y*) CS Cma(y) PS y y* Vma(y)

Ineficienţa monopolistă P, costuri Cma(y*+1)<p(y*+1) → atât cumpărătorul cât și vânzătorul pot câştiga dacă unitatea (y*+1) ar fi produsă → piaţă ineficientă în sens Pareto p(y) p(y*) CS Cma(y) PS y y* Vma(y)

Ineficienţa monopolistă P, costuri p(y) Pierderea netă de bunăstare (PB) p(y*) Cma(y) PB y y* Vma(y)

Ineficienţa monopolistă P, costuri se produce sub nivelul de eficiență al pieței → preţul pieţei mai ridicat p(y) p(y*) p(ye) Cma(y) PB y* y ye Vma(y)

Monopolul natural apare când tehnologia de fabricaţie presupune economii de scară la o dimensiune la care doar o firmă poate produce în condiţii de eficienţă (cel mai redus nivel al costului mediu posibil) w funcţionarea unei/ unor alte firme → creşte costul mediu de producţie → creşte preţul w

Monopol Natural P, costuri Cmt(y) p(y) Cma(y) y

Monopol Natural P, costuri Cmt(y) p(y*) Cma(y) y* Vma(y) y

Ineficienţa monopolului natural P, costuri Ctm(y) p(y*) Cma(y) y* Vma(y) y

Ineficienţa monopolului natural P, costuri Ctm(y) p(y) monopol: Vma(y) = Cma(y) eficienţă: p = Cma(y) p(y*) p(ye) Cma(y) y* Vma(y) ye y

Ineficienţa monopolului natural P, costuri Ctm(y) p(y) monopol: Vma(y) = Cma(y) eficienţă: p = Cma(y) p(y*) PB p(ye) Cma(y) y* Vma(y) ye y

Reglementarea monopolului natural w impunerea producerii cantităţii care să asigure optimul Paretian → pierderea de bunăstarea ar trebui să fie zero?

Reglementarea monopolului natural P, costuri Producția eficientă (ye): p = Cma (y) → Ctm(ye) > p(ye) Ctm(y) p(y) Cma(y) Ctm(ye) p(ye) Vma(y) ye y

Reglementarea monopolului natural P, costuri Ctm(y) dacă Ctm(ye) > p(ye) firma înregistrează pierderi p(y) Cma(y) Ctm(ye) p(ye) Pierderi economice Vma(y) ye y

Reglementarea monopolului natural → monopolul natural nu poate fi obligat să (şi nici nu ar fi posibil!) să lucreze cu pierderi (aşa cum rezultă din optimul concurenţial determinat pe baza costurilor marginale). w → reglementarea trebuie făcută astfel încât să se reducă pierderea netă socială de bunăstare dar să asigure un profit monopolului: w P = Cmt(y) w

Reglementarea monopolului natural P, costuri Ctm(y) p(y) reglementare: p(yi) = Ctm(yi) p(y*)<p(yi)<p(ye) y* < yi < ye p(y*) Cma(y) PB p(yi) p(ye) y* Vma(y) yi ye y

Principalele reglementări ale politicii în domeniul concurenţei vizează: practicile restrictive w poziţia dominantă şi abuzul de poziţie dominantă pe piaţă w întreprinderile publice w ajutorul de stat. w

practici restrictive interzicerea acelor acordurilor între firme, decizii şi practici concertate, care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei w interdicţiile se aplică atât acordurilor orizontale (prin care sunt vizate acţiuni ale unor firme aflate în acelaşi stadiu al producţiei, transformării şi comercializării), cât şi celor verticale (sunt vizate acţiuni ale unor firme aflate în stadii diferite ale procesului de producere şi comercializare, nefiind concurente între ele). w

interzise fără excepţie: În cazul acordurilor orizontale: w Fixarea preţurilor w Existenţa unor birouri de vînzare comune w Fixarea de cote de producţie sau livrare w Împărţirea pieţei sau a surselor de aprovizionare În cazul acordurilor verticale: w Fixarea preţurilor de revânzare w Clauze de protecţie teritorială absolută.

abuzul de poziţie dominantă implică analizarea a două elemente: w existenţa unui agent economic aflat în poziţie dominantă; w comportamentul respectivului agent economic, care drept efect afectarea concurenţei pe piaţa respectivă. Poziţia dominantă reprezintă situaţia în care, puterea economică deţinută de o firmă, îi permite acesteia să obstrucţioneze concurenţa de pe piaţa în cauză. Cu alte cuvinte, poziţia dominantă pe piaţă. Se interzice numai abuzul de poziţie dominantă, nu doar simpla sa existenţă!

Abuzul de poziţie dominantă se manifestă atunci când, prin comportamentul său, o firmă influenţează structura sau gradul de concurenţă de pe piaţa respectivă, chiar şi în situaţia în care un asemenea comportament este rezultatul anumitor prevederi legislative. printre posibilele abuzuri de poziţie dominantă se pot enumera: w faptul de a impune în mod direct sau indirect preţul sau alte condiţii de tranzacţie ne echitabile; w limitarea producţiei sau a pieţelor de desfacere în detrimentul consumatorului; w aplicarea, în raport cu anumiţi parteneri comerciali, a unor condiţii inegale, pentru prestaţii echivalente. w condiţionarea încheierii unui contract, de către acceptarea unor prestaţii suplimentare, fără legătură cu obiectul contractului.

Ajutoarele de stat patru condiţii cumulative (în accepţiunea europeană): w măsura să implice utilizarea resurselor statului; w măsura să confere un avantaj firmei/firmelor beneficiare; w măsura să fie selectivă; w măsura să distorsioneze sau să ameninţe cu distorsionarea concurenţei la nivel transfrontalier (naţional, în cazul abordării la nivelul unei ţări).

compatibile: w ajutoare cu caracter social acordate consumatorilor individuali, sub garanţia nediscriminării legate de originea produselor în cauză; w ajutoare destinate remedierii pagubelor provocate de calamităţi naturale sau evenimente excepţionale;

pot fi considerate compatibile: w ajutoare destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor sau unde nivelul de viaţă este anormal de scăzut sau care se confruntă cu un şomaj ridicat. w ajutoare destinate să promoveze realizarea unui proiect important sau să remedieze grave perturbări ale economiei într-un stat; w ajutoare destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau anumitor regiuni economice, atunci când nu alterează condiţiile comerciale şi de concurenţă; w ajutoare destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului, atunci când nu alterează condiţiile comerciale şi de concurenţă;

Seminar

lecturi (presă): 2. http: //riscograma. ro/13683/pensie-publica/ http: //riscograma. ro/13369/pensii-speciale/ http: //riscograma. ro/1956/10 -lucruri-pe-care-fondurile-de-pensiiprivate-nu-ti-le-au-spus-niciodata/

funcţiile şi rolul statului (recapitulare) Alocare (“esecurile pietei”; ) w Stabilizare (politica economica) w Reglementare (legislativ) w Distributiva (redistribuire) Producător Consumator w

Below are some examples of the roles of government in: a. b. c. d. Education. Regulator: State and local governments regulate textbook choice and graduation requirements. Producer: The government provides public schools. Consumer: The government awards scholarships to some college students. Utilities. Regulator: Rate structures are regulated by the government. Producer: The TVA is one example of government production of energy. Consumer: Some local governments have home energy assistance programs for low-income residents. Transportation. Regulator: The federal government oversees air traffic control and limits the size of trucks that can use highways; state governments set speed limits on roads. Producer: The government builds roads. Consumer: The government contracts with private firms to transport military personnel. Credit markets. Regulator: Banks are required to maintain specified minimum levels of reserves. Producer: The government lends money to farmers. Consumer: The Treasury borrows money in the bond market.

Below are some examples of the roles of government in: e. f. g. Insurance markets. Regulator: There are laws prohibiting certain kinds of discrimination. Producer: The government runs an unemployment insurance program. Consumer: The government pays for medical expenditures under Medicaid, a program that can be thought of as medical insurance for the poor. Food. Regulator: The Food and Drug Administration limits additives and regulates labeling on food products. Producer: The Department of Agriculture grows experimental crops. Consumer: The food stamp program buys food for low-income households. Housing. Regulator: Local governments set housing codes. Producer: There have been federal housing projects. Consumer: There are lowincome housing programs in which the government helps pay part of the rents in qualifying private housing. sursa: (2015) Rosengard, Jay and Cotton, Renee. Economics of the Public Sector. Instructor’s Manual. 4 th ed. Edition. New York: W. W. Norton&Co.

seminar: Ştiaţi că: Cheltuielile publice în Statele Unite reprezintă aproximativ 40% din PIB? Creşterea accentuată a cheltuielilor guvernamentale în ultimii 50 de ani este în mare parte determinată de asigurările sociale?

seminar: Some consumption items are subsidized both through conventional government expenditures and through tax expenditures. a. Medicine. Medicare is an example of a conventional expenditure. Itemized deduction of medical expenses is a tax expenditure; the same result could be obtained by a government program of medical insurance that paid part of the costs of medical insurance, perhaps above a deductible equal to the minimum level now required for tax deductibility. b. Housing. Rent subsidies for low-income families represent a conventional expenditure; deductibility of mortgage interest payments represents a tax expenditure. The government could tax mortgage interest payments but support home buyers by subsidizing mortgages. c. Education. The provision of public schooling is a conventional expenditure; the tax-exempt status of most private schools is a tax expenditure that could be converted to a conventional one by taxing private schools and giving them grants instead of tax breaks.

w © Paul Cocioc, 2018