ESECURI DE PIATA Esecuri informationale Esecuri informationale concuren

ESECURI DE PIATA Esecuri informationale

Esecuri informationale - concurenţă perfectă → ipoteza informaţiei perfecte = producatorii şi consumatorii sunt complet şi simetric informaţi (dispun de informaţii corespunzătoare despre produsele şi serviciile care se tranzactioneaza) → rezultatul pieţei va fi optimal pe termen lung (maximizarea bunastarii sociale). - Informație incompletă → denaturarea estimarii utilitatii, preturilor, ofertantilor/clientilor s. a - Asimetria informațională → pot oferi avantaje unilaterale temporare, dar pot conduce ca reactie la distorsionarea, limitarea și/sau blocarea pieței

Informația - are caracteristici de bun public → nu e generator de rivalitate - exclusivitatea ? - informația despre atributele unui bun → distribuția acesteia între vînzător și cumpărător → asimetrie (abordarea prezentă)

Asimetria informațională Cumpărătorul < Vânzătorul esențialmente info privind calitatea mărfii 2 situații: - supradimensionarea cererii - subdimensionarea cererii

Asimetria informațională (supradimensionarea cererii) grafic

Asimetria informațională (supradimensionarea cererii) Efecte (cerere mai mare) : - cantități achiziționate mai mari - preț plătit mai mare - transfer de rentă (surplus) de la cumpărător la vânzător = profit suplimentar → stimulent pentru vânzător să conserve situații - pierdere netă de bunăstare → necesită intervenție (nu este în interesul societății sa mențină situația) → scade cererea și prețul, crește bunăstarea conștientizarea de consumator calității mărfurilor poate duce la reglare (vezi condițiile)

Asimetria informațională (subdimensionarea cererii) grafic

Asimetria informațională (subdimensionarea cererii) Efecte (cerere mai mică) : - cantități achiziționate mai reduse (consum redus) preț mai redus pierdere netă de bunăstare transfer de rentă (surplus) de la vânzător la cumpărător = pierderi de profit → stimulent pentru vânzător să ofere informații relevante (“educarea consumatorului”) → se elimină asimetrie → crește cererea, prețul, bunăstarea → echilibru (cvasi)concurențial nu necesită intervenție / caracter temporar (nu este în interesul vânzătorului sa mențină situația)

bunuri dpdv al cunoașterii calităților: - de prospectare (utilitate cunoscută) - de experimentare (utilitate așteptată/presupusă) - după experimentare (instabilitate/nedeterminare) vizeaza bunurile eterogene → variabilitatea calității (2 elemente de imperfecțiune a pieței: informația unilateral incompletă și neomogenitatea) frevența / valoarea achizițiilor → există costuri de prospectare (cunoaștere)

Bunuri de prospectare achiziția de eșantioane (la prețul Cs) w dacă Vma > Cs (corespunde calității dorite la prețul agreat) → cumpărare w Cs = mare → eșantion mic, primul produs care corespunde w condiției de mai sus este în general cumpărat w Cs = 0 → eșantion mare, căutare a unui produs mai convenabil: max (Vma-P); adică max rentei consumatorului w eterogenitatea ridicată → probabilitate redusă de identificare a optimului (omogenitate → eșantionul = min)

Bunuri de prospectare acumularea de informații directe după fiecare eșantion → diminuarea asimetriei (Cs crește → cunoașterea costă → justificată doar pentru achiziții cu frecvență ridicată sau de valori mari + calitate relativ constantă în timp) w dacă frecvența de cumpărare este scăzută în raport de rata de modificare a distribuție calității → informația acumulată nu reduce neapărat asimetria w

Bunuri de prospectare costuri de prospectare reduse în raport de prețul complet w omogenitatea relativă preț-calitate w frecvență achiziții mare în raport de modificările distribuției preț-calitate w → nu există ineficiență semnificativă (e posibil, dar nu neapărat) w

Bunuri de prospectare costuri de prospectare ridicate în raport de prețul complet w eterogenitate mare a combinațiilor preț-calitate w frecvență achiziții relativ scăzută în raport de modificările distribuției preț-calitate w → poate duce la ineficiență semnificativă dacă producătorii sunt identificabili prin marcă → reclama informativă → reduce costurile de prospectare → posibila ineficiență de diminuează (concomitent cu asimetria) w

Bunuri de prospectare w rareori conduc ineficiență semnificativă si persistentă → intervenția nu se justifică în termeni de eficiență

Bunuri de experimentare consumatorii pot determina cu certitudine calitatea bunurilor doar prin consum w cumpărături mici / consum redus pentru mărfuri scumpe (invers față de prospectare) de prospectare → limita cunoașterii prin experiența directă funcție de raportul preț/avere (au nimerit regula sau excepția? ) w eterogenitate → poate duce la ineficiență semnificativă w omogenitate → cunoaștere după primul consum w

Bunuri de experimentare estimări ex ante (ale mediei) w variabilitatea evaluărilor marginale ex post w problema “lămâilor” piețe secundare pentru bunuri durabile (cele care nu mai sunt de actualitate sau erori)

Seminar

seminar: George Akerlof în celebrul său articol despre pieţele cu informaţie asimetrică intitulat “The Market for Lemons: Qualitative Uncertainty and the Market Mechanism”, Quarterly Journal of Economics (1970), identifică situaţii în care asemenea pieţe se pot prăbuşi: → acestea evoluează în directia în care nici o tranzacţie nu va mai avea loc, deşi există potentiali parteneri pentru care asemenea tranzacţii ar fi reciproc avantajoase. El dă exemplul unui oraş în care există proprietari de automobile uzate şi potenţiali cumpărători ai acestora. Automobilele sunt de calitate variabilă, de la foarte bune la foarte proaste, dar numai proprietarul ştie calitatea automobilelor sale. Întrucât potenţialii cumpărători nu ştiu nimic, ei trebuie să presupună că automobilul pe care îl au în faţă este de calitatea medie de pe piaţă. Ca atare, ei sunt dispuşi să plătească cel mai bun preţ pentru un automobil mediu.

seminar: Totuşi la acest preţ, doar vânzătorii cu automobile mai proaste decât media vor fi dispuşi să vândă. În felul acesta, cumpărătorii potenţiali ar şti că fiecare automobil pe care-l cumpără trebuie să fie sub calitatea medie, şi ar plăti prea mult pentru el, şi atunci aceştia vor renunţa să mai cumpere. Ca urmare, la orice preţ, nici cumpărătorii nici vânzătorii nu vor fi dispuşi să tranzacţioneze, iar piaţa va rămâne inactivă. Automobilele proaste alungă automobilele bune, în ciuda faptului că, dacă informaţia ar fi perfectă, piaţa ar funcţiona. Dacă se doreşte ca piaţa să funcţioneze efectiv Asemenea pieţe ar putea fi primele candidate la intervenţia şi controlul guvernamental. De exemplu, intermediarii tranzacţiilor de automobile ar trebui să fie autorizaţi, iar automobilele verificate de o autoritate neutră.

seminar: Some consumption items are subsidized both through conventional government expenditures and through tax expenditures. a. Medicine. Medicare is an example of a conventional expenditure. Itemized deduction of medical expenses is a tax expenditure; the same result could be obtained by a government program of medical insurance that paid part of the costs of medical insurance, perhaps above a deductible equal to the minimum level now required for tax deductibility. b. Housing. Rent subsidies for low-income families represent a conventional expenditure; deductibility of mortgage interest payments represents a tax expenditure. The government could tax mortgage interest payments but support home buyers by subsidizing mortgages. c. Education. The provision of public schooling is a conventional expenditure; the tax-exempt status of most private schools is a tax expenditure that could be converted to a conventional one by taxing private schools and giving them grants instead of tax breaks.

w © Paul Cocioc, 2018