CURSUL 11 ACTUL JURIDIC CIVIL Efectele nulitii Structura

CURSUL 11 ACTUL JURIDIC CIVIL. Efectele nulității

Structura cursului: v Noțiunea de efecte ale nulității v Principiile nulității v Principiul retroactivității efectelor nulității v Principiul restitutio in integrum v Principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial v Prescripția extinctivă v Noțiune v Efect

Efectele nulității Definiție: Efectele nulității reprezintă consecințele juridice ale aplicării sancțiunii nulității. Efectul nulității constă în desființarea raportului juridic civil născut din actul juridic lovit de această sancțiune. Efectele nulității diferă după cum: - nulitatea este totală sau parțială - actul juridic a fost sau nu executat - au fost sau încheiate acte juridice ulterioare legate de aceleași drepturi.

Principiile efectelor nulității Efectele nulității sunt guvernate de 3 principii: 1. Retroactivitatea efectelor nulității 2. Repunerea în situația anterioară 3. Anularea atât a actului juridic inițial cât și a actului juridic subsecvent

1. Principiul retroactivității efectelor nulității Reglementare legală: - art. 1254 alin. (1) C. civ. Reprezintă regula potrivit căreia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci și pentru trecut. - efectele nulității se produc de la momentul încheierii actului juridic - părțile ajung în situația în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi încheiat actul juridic

Excepții Cazurile în care nulitatea produce efecte numai pentru viitor: - în cazul căsătoriei putative - în cazul copiilor născuți dintr-o căsătorie anulată - în cazul minorului de bună-credință la încheierea căsătoriei - modificarea numelui de familie numai pentru viitor în cazul anulării recunoașterii de filiație sau a căsătoriei - în cazul declarării nulității unei persoane juridice

2. Principiul restabilirii situației anterioare Reglementare legală: - art. 1254 alin. (3) C. civ. Reprezintă acea regulă potrivit căreia tot ceea ce s-a executat în baza unui act juridic anulat trebuie restituit astfel încât părțile să ajungă în situația în care s-ar fi aflat dacă acel act nu se încheia - vizează efectele nulității actului juridic între părțile acestuia

Excepții Situațiile în care prestațiile efectuate în temeiul unui act juridic desființat nu sunt supuse restituirii: - păstrarea de către posesorul de bunăcredință a fructelor culese - persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă va restitui prestațiile primite numai în limita folosului realizat - situațiile în care ar putea fi invocată uzucapiunea - în cazul prescrierii acțiunii în restituire a prestațiilor efectuate

Modalități de restituire Restituirea prestațiilor se face: - în natură (regula) - prin echivalent (excepția) Restituirea se face prin echivalent în cazul unei imposibilități, a unui impediment serios ori când obligația executată privește prestarea unor servicii efectuate. - valoarea prestațiilor se apreciază la momentul la care debitorul a primit ceea ce trebuie să restituie

3. Principiul anulării actului subsecvent Reglementare legală: - art. 1254 alin. (2) C. civ Reprezintă regula potrivit căreia anularea actului juridic inițial atrage și anularea actului juridic subsecvent. - privește efectele actului juridic față de terți

Excepții Cazurile în care anularea actului juridic inițial nu atrage și anularea actului juridic subsecvent: - în cazul actelor juridice de conservare și administrare - în cazul locatarului de bună-credință - în cazul actelor cu executare succesivă - în situația înstrăinării unui bun mobil, iar dobânditorul la rândul său îl înstrăinează unui terț - în cazul dobândirii cu titlu oneros a bunurilor unei persoane declarate moarte și în privința căreia hotărârea declaratoare a morții este anulată - terțul subdobânditor ar putea invoca uzucapiunea

Prescripția extinctivă Trecerea timpului produce două efecte: - unul creator de drepturi (achizitiv) - unul distructiv de drepturi (extinctiv) Prescripția: - desemnează o dispoziție legală în virtutea căreia, după un anumit timp și în anumite condiții, se câștigă ori se pierde un drept sau încetează efectele unei hotărâri judecătorești neexecutate. În consecință distingem: - prescripția extinctivă - decăderea - prescripția achizitivă

Prescripția achizitivă Se mai numește: - uzucapiune Definiție: - este o modalitate de dobândire a dreptului de proprietate sau a altui drept real prin exercitarea posesiunii neîntrerupte în termenul și condițiile prevăzute de lege. Categorii: - uzucapiune mobiliară - uzucapiune imobiliară

Prescripția extinctivă Definiție: - este o sancțiune de drept civil ce constă în stingerea dreptului material la acțiune neexercitat în termen. Dreptul la acțiune: - reprezintă prerogativa de a constrânge o persoană cu ajutorul forței publice să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune juridică, după caz.

În consecință: - după trecerea unei perioade de timp, titularul unui drept nu poate acționa în justiție pe debitorul său și deci pierde dreptul de a obține o hotărâre judecătorească în temeiul căreia ar putea proceda la executarea silită. Ø Prescripția nu poate fi aplicată din oficiu; Ø Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căreia curge. Ø Normele juridice în materie de prescripție nu sunt imperative

Părțile pot de comun acord să modifice: - durata termenelor - cursul prescripției !!! Este interzisă orice clauză prin care în mod direct sau indirect o acțiune prescriptibilă este declarată imprescriptibilă sau invers, o acțiune imprescriptibilă ar fi considerată prescriptibilă!!!

Efectul prescripției extinctive Prescripția are ca efect: - stingerea dreptului material la acțiune - după împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea obligației. Prescripția: ü nu operează de drept: - adică prin simpla împlinire a termenului - cel în folosul căruia curge prescripția are posibilitatea de a o invoca sau nu

ü dreptul subiectiv civil și obligația civilă corelativă supraviețuiesc: - obligația executată de bună voie nu este supusă restituirii chiar dacă termenul de prescripție s-a împlinit - recunoașterea dreptului făcută în scris este valabilă - garanțiile constituite în folosul titularului dreptului supus prescripției sunt valabile

Renunțarea la prescripție - poate renunța la prescripție doar cel în folosul căruia curge - se poate renunța la prescripția începută dar neîmplinită, precum și la prescripția împlinită - renunțarea poate fi expresă sau tacită - nu poate renunța la prescripție cel lipsit de capacitatea de a se obliga sau de înstrăina - renunțarea la prescripția împlinită determină curgea unei noi prescripții de același fel

Delimitarea prescripției extinctive de alte instituții Prescripția extinctivă și uzucapiunea Asemănări: - ambele sunt sancțiuni de drept civil - ambele presupun termene - în privința calculului termenelor ambele au reguli comune - dispozițiile legale din domeniul uzucapiunii se completează cu cele referitoare la prescripția extinctivă

Deosebiri: - prescripția extinctivă conduce la stingerea unui drept pe când uzucapiunea conduce la dobândirea unui drept - termenele de prescripție sunt mai scurte și mai numeroase - momentul la care încep să curgă este diferit - repunerea în termen se aplică numai în cazul prescripției extinctive

Prescripția extinctivă și termenul Deosebiri: - prescripția este o sancțiune care stinge dreptul la acțiune în sens material, termenul este un eveniment viitor și sigur ca realizare de care depinde exercitarea drepturilor și executarea obligațiilor - dreptul subiectiv există și după împlinirea termenului de prescripție extinctivă, termenul ca modalitate a actului juridic civil determină stingerea dreptului subiectiv și a obligației civile corelative

- durata termenului de prescripție este stabilită prin lege, termenul ca modalitate a actului juridic civil poate izvorî din lege, din convenția părților sau poate emana de la organul de jurisdicție. - suspendarea, întreruperea și repunerea în termen sunt caracteristice doar prescripției extinctive Asemănări: - în principiu, durata ambelor instituții pot fi modificate prin acordul părților - calculul termenelor se face după aceleași reguli

Prescripția extinctivă și decăderea Asemănări: - ambele sunt sancțiuni de drept civil - au efect extinctiv - ambele presupun termene Deosebiri: - prescripția extinctivă stinge numai dreptul la acțiune în sens material, pe când decăderea stinge însăși dreptul subiectiv civil - prescripția extinctivă nu poate fi invocată din oficiu, pe când decăderea poate fi invocată din oficiu dacă termenul de decădere este de ordine publică

Domeniul prescripției extinctive Prin domeniul prescripției extinctive se înțelege sfera drepturilor subiective civile ale căror acțiuni în justiție se sting ca urmare a neexecutării în termenele de prescripție. În funcție de drepturile subiective pe care le ocrotesc distingem următoarele tipuri de acțiuni: - acțiuni reale (ocrotesc drepturile reale) – acțiunea în revendicare, acțiunea negatorie, acțiunea confesorie - acțiuni posesorii (ocrotesc posesia)

- acțiuni personale sau acțiuni în pretenții (ocrotesc drepturile de creanță) - acțiunea în constatarea nulității – prin care se invocă nulitatea absolută a unui act juridic acțiunea în anulabilitate – prin care se invocă nulitatea relativă a unui act juridic acțiuni în restabilirea drepturilor nepatrimoniale -

În materia drepturilor patrimoniale a) drepturile de creanță sunt prescriptibile – acțiunile personale sunt prescriptibile b) drepturile reale accesorii sunt prescriptibile – acțiunile prin care se apără acestea sunt prescriptibile c) drepturile reale principale sunt imprescriptibile (ca regulă) – sunt imprescriptibile: - acțiunea în revendicare a dreptului de proprietate privată și publică, acțiunea negatorie Sunt prescriptibile: - acțiunea imobiliară în cazul avulsiunii, acțiunile posesorii, acțiunea confesorie

În materia drepturilor nepatrimoniale drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile – protecția acestora pe calea acțiunilor în justiție este nelimitată în timp Sunt imprescriptibil extinctiv: - acțiunea în tăgăduirea paternității - acțiunea în nulitatea căsătoriei - acțiunea privind stabilirea filiației față de mamă - acțiunile privind drepturile subiective personale