Organele plantei Tulpina alctuire i funcii Prof Pop

Organele plantei Tulpina: alcătuire şi funcţii. Prof. Pop Aurel

Tulpina este un alt organ vegetativ al plantei care participă la realizarea funcţiei de nutriţie. Tulpina se află în continuarea rădăcinii şi pe ea se găsesc frunze, muguri, ramuri, şi, din loc în loc, noduri.

Tulpinile se împart, după locul în care se dezvoltă, în: • Tulpini aeriene • Tulpini subpământene

• Tulpinile aeriene prezintă următoarele părţi componente: – Tulpina principală pe care se găsesc tulpini (ramuri) secundare dispuse oblic – Nodurile sunt mici umflături care dau rezistenţă tulpinii şi constituie locurile de prindere a frunzelor sau ramurilor – Întrenodurile sunt distanţele dintre noduri, au lungimi diferite pe tulpină, micşorându-se de la bază spre vârf – Mugurii maronii sau verzi, sunt formaţi din mici solzi la exterior, tari şi impermeabili, cu rol de protecţie, în interior se găsesc frunzuliţele mici albgălbui

• După poziţia mugurilor, pe tulpină deosebim: • Muguri terminali, aşezaţi în vârful tulpinii, prin ei se asigură creşterea în lungime a tulpinii • Tulpina are creştere terminală (creşte prin vârful ei); rădăcina are creştere subterminală (celulele de creştere nu sunt în vârf). • Muguri axilari aşezaţi la baza frunzelor (axilă sau subsuoară). • După organele la care dau naştere, mugurii se pot clasifica astfel: • Muguri foliari, care dau naştere la frunze şi ramuri • Muguri florali, care dau naştere la flori. Aceştia sunt mai mari. Cultivatorii îşi pot da seama primăvara, observând mugurii florali, dacă planta are rod bun sau nu.

Tulpini aeriene Tulpinile aeriene ale plantelor prezintă o mare varietate de forme. Ele se pot clasifica în: Ø Tulpini aeriene ierboase sunt verzi primăvara până toamna şi trăiesc de obicei un an. Dar şi în cadrul lor distingem mai multe forme şi anume: • drepte, care datorită ţesuturilor de susţinere şi a substanţelor pe care le conţin stau drept (grâu, muşeţel, mac, floarea-soarelui) • volubile, care nu mai pot sta vertical şi de aceea se răsucesc pe suport (fasole, volbură, zorele) • agăţătoare, acestea îşi formează cârcei cu care se agaţă de un suport pentru a sta drept (mazăre, viţa de vie) • târâtoare, care nu mai pot sta drept şi se târăsc pe sol (căpşuni)

Ø Tulpini aeriene lemnoase prezintă fie un trunchi gros cu ramuri bine dezvoltate, fie numai ramuri mai groase. Ele sunt acoperite cu o coajă de obicei maronie. Ø La acestea deosebim două tipuri şi anume: arbuşti şi arbori.

Ø Tulpini subpământene. Ø Tulpinile subpământene bulbul, tuberculul, rizomul. sunt:

Tuberculi

rizomul

Structura internă a tulpinii În tulpină se găsesc ţesuturi care vin din rădăcină asigurând continuitatea plantei. Dacă facem o secţiune printr-o tulpină fragedă, ierboasă, vom observa următoarele ţesuturi: • Epiderma, care este un ţesut de acoperire • Scoarţa, fomată din mai multe straturi de celule • Cilindrul central, care cuprinde fascicule libero-lemnoase. Acestea au vasele lemnoase aşezate spre interior şi vasele liberiene spre exterior • Măduva.

În rădăcină, vasele lemnoase alternează cu cele liberiene, iar în tulpină ele sunt grupate în fascicule libero-lemnoase. La tulpinile lemnoase unde xistă creştere în grosime, în fiecare an se formează celule noi între vasele conducătoare. Acestea sunt inelele de creştere care ne indică vârsta copacului.

Funcţiile tulpinii Tulpina are următoarele funcţii: • leagă toate organele plantei între ele; • susţine frunzele, florile, fructele; • asigură conducerea sevei în toate părţile plantei prin vase conducătoare. Prin această importantă circulaţie se realizează o relaţie de legătură între organele plantei.

Tulpinile anumitor plante mai pot îndeplini şi alte funcţii: • depozitează substanţele de rezervă (bulbul, tuberculul, rizomul) • acumulează apa (cactus) ca o adaptare la condiţiile de viaţă • asigură înmulţirea plantei, părţi din tulpina plantei pot servi ca organ de înmulţire vegetativă.

Sfârşit!