CIRCULATI A LA PLANTE ORGANUL VEGETALo parte diferentiata
- Slides: 44
CIRCULATI A LA PLANTE
ORGANUL VEGETAL=o parte diferentiata a corpului unei plante alcatuita din mai multe tesuturi, care indeplinesc un rol fiziologic specific. O planta cu flori are 2 tipuri de organe: VEGETATIVE(radacina, tulpina, frunza) DE REPRODUCERE(floare, fruct, samanta)
RADACINA
ORIGINE: radicula embrionului n FUNCTII : a)SPECIFICE: n -fixarea plantei in sol n absorbtia apei si sarurilor minerale(seva bruta) n Conducerea sevei brute spre tulpina b)NESPECIFICE: n Depozitarea substantelor de rezerva(morcov, dalie) n Inmultire vegetativa(papadie) n Respiratia(chiparosul de balta) n
TIPURI DE RADACINI: a) firoase(fasciculate) -graminee, plante cu bulbi b)Pivotante -trifoi, lucerna c) ramuroase(lemnoase) -arbori
MORFOLOGIA RADACINII De la varf spre baza: -piloriza(scufie, caliptra) 1. Zona varfului vegetativ (tesut meristematic) 2. Zona neteda( de crester in lungime) 3. Zona pilifera -0, 1 -1 cm( zona perilor absorbanti) 4. Zona aspra ( zona fostilor peri absorbanti)
MORFOLOGIE:
n STRUCTURA RADACINII:
STRUCTURA RADACINII n n n 1. EPIDERMA(RIZODERMA)-un singur strat de celule strans unite intre ele cu pereti subtiri, celulozici, necutinizati. Unele celule ale epidermei sunt transformate in peri absorbanti 2. SCOARTA(PARENCHIMUL CORTICAL) 10 -16 straturi de celuleparenchimatice. A)EXODERMA(Primele straturi de celule cu pereti usor suberificati) B)PARENCHIM CORTICAL C) ENDODERMA(ultimul strat-celule cu pereti suberificati si ingrosati)
3. CILINDRUL CENTRAL(STELUL) n A) PERICICLU(celule cu pereti celulozici dispusi alternativ cu celulele endodermei n B) PARENCHIMUL FUNDAMENTAL n C)FASCICULE CONDUCATOARE dispuse alternativ: n -LEMNOASE(protoxilem-in apropierea periciclului si metaxilem-spre centrul c c ) n -LIBERIENE(protofloem si metafloem) n D) RAZELE MEDULARE(printre fascicule) n E. MADUVA n
Structura secundara a radacinii-stelul Sistemul
TULPINA n n n ORIGINE: hipocotilul (tulpinita) embrionului, peste care se suprapune epicotilul, format din mugure FUNCTII : SPECIFICE: -sustine ramurile, frunzele, florile, fructele Conduce seva bruta si seva elaborata in corpul plantei NESPECIFICE: depoziteaza substante de rezerva(gulie), fotosinteza(cactusi), inmultire vegetativa(muscata, vita de vie)
TIPURI DE TULPINI A)dupa modul in care se dezvolta: n Aerienedrepte(erecte), volubile(volbura, fasole), agatato are(mazare, iedera)taratoare(frag) n Subteranen bulbi(ceapa, ghiocel), rizomi(menta, iris, pir, pala mida, margaritar), tuberculi(cartof) n Acvaticen Plantele acvatice n B)dupa consistenta lor: n -ierboase, lemnoase n
MORFOLOGIA TULPINII Prezinta n NODURI(se prind frunze ; la subsoara lor exista muguri laterali) INTERNODURI In varful radacinii exista MUGURELE TERMINAL ce asigura cresterea in lungime n
STRUCTURA TULPINII 1. EPIDERMA: n Un singur strat de celule strans unite intre ele cu peretii exteriori usor bombati si cutinizati, lipsite de clorofila si substante de rezerva; prezinta la exterior cuticula si din loc stomate n
2. SCOARTA(parenchimul cortical)urmeaza imediat epidermei, este un parenchim fundamental pluristratificat(4 -6 straturi celule), cu pereti celulozici, subtiri si numeroase spatii intercelulare. Primele 3 -4 straturi de celule contin cloroplaste.
3. CILINDRUL CENTRAL -tesut parenchimatic in care sunt dispuse circular(pe un cerc regulat), sau neregulat numeroase fascicule liberolemnoase. Periciclul absent. Fasciculele conducatoare sunt mixte(libero-lemnoase-cordon liberian spre exterior si un cordon lemnos spre centrul tulpinii. Intre cele doua cordoane exista cambiu intrascicular Cordon lemnos-metaxilem(in apropierea cambiului). protoxilem(spre varful fasciculului) Vasele lemnoase sunt legate intre ele prin celule ale parenchimului lemnos. Intreg fasciculul e inconjurat de o teaca fasciculara sclerenchimatica intrerupta in dreptul cambiului -lacuna medulara (in zona centrala) -raze medulare primare(=parenchim intrafascicular)
ABSORBTIA APEI Are loc: n -pe toata suprafata corpului(plante acvatice) n -la unele plante se bazeaza pe micorize(hife ciuperca) n -la nivelul perisorilor absorbanti(prelungiri ale celulelor epidermei, unicelulari n -are la baza un fenomen fizic(osmoza) -se realizeaza de la o solutie diluata(solutia din sol) catre o solutie concentrata(sucul vacuolar din celulele epidermice la nivelul membranei celulelor rizodermei(membrana semipermeabila) -are la baza forta de suctiune(ia nastere in celulele vegetale si creste de la exterior la interior) Sensul absorbtiei: perisori absorbanti---scoarta----stel(fascicule lemnoase) n
Stabilirea zonei de absorbtie a apei la radacini La plantele vasculare terestre, ale caror radacini poseda peri absorbanti, absorbtia apei are loc mai ales pe la nivelul acestora. Aceasta particularitate este dovedita de experimentul lui Coupin. Pentru diferentierea rolului diferitelor zone ale radacinii în absorbtia apei se aseaza plantule ce prezinta o radacina seminala lunga, în câte o eprubeta în urmatoarele pozitii (fig. 16): plantula se fixeaza cu toata radacina în apa; alta plantula se plaseaza cu vârful radacinii si cu zona perilor absorbanti în apa, iar celelalte zone în ulei; A treia se aseaza cu vârful radacinii în apa si cu zona perilor si cea situata deasupra ei în ulei; plantula se aseaza cu radacina curbata astfel ca vârful si partea ei superioara sa stea în ulei, iar zona perilor absorbanti în apa; A cincea plantula se aseaza cu vârful radacinii si cu zona
Fig. 16. Stabilirea zonei de absorbtie a apei la radacini: 1 - apa; 2 - ulei.
ABSORBTIA SARURILOR MINERALE -se face independent de absorbtia apei n Are la baza difuziunea n Intervin ‘’pompe de ioni’’ de la nivelul membranei( se consuma energie) n
CIRCULATIA SEVEI BRUTE n n n SEVA BRUTA=apa +saruri minerale Intervin doua forte: 1. PRESIUNEA RADICULARA -celulele radacinii pompeaza activ apa in sus, prin vasele lemnoase(mecanism activ, consum de energie) Ia nastere primavara , inainte de aparitia frunzelor(exemplu: vita de vie - plange) 2. FORTA DE SUCTIUNE A FRUNZELOR -este determinata de pierderea apei prin transpiratie -se creaza un deficit de apa ce se transmite prin vasele lemnoase descendent pana la perisori absorbanti Sucul vacuolar la celuleor frunzelor se concentreaza Prin osmoza ele aspira apa prin vasele lemnoase -este un mecanism pasiv(fara consum de energie)a
Fig. 21. Conducerea apei prin vasele de lemn: a - ramura martor; b - ramura cu lumenul vaselor de lemn obturat.
n
n Se taie cinci segmente dintr-o ramura de soc sau liliac, astfel ca sa prezinte la nodul superior muguri intacti (a), dupa care se procedeaza astfel
n n n la unul se îndeparteaza, pe o distanta de 2 cm de la baza, scoarta si liberul, ca sa ramâna dezvelit lemnul (b); la urmatorul se distruge doar maduva, prin presarea ei cu o bagheta, pa distanta de 2 cm de la baza fragmentului (c); la al treilea se îndeparteaza scoarta, liberul si maduva, ramânând numai lemnul ca un cilindru (d); la al patrulea se fac de-a lungul unei linii în spirala, de jur împrejur, sectiuni care sa afecteze si lemnul si care sa se depaseasca cu marginile una pe alta, astfel ca sa nu ramâna nesectionat nici un vas de lemn (e); al cincilea segment se lasa intact si reprezinta martorul experimentului (f).
Fig. 19. Conducerea apei prin vasele de lemn.
n c) Se taie dintr-o frunza de de porumb doua segmente dreptunghiulare, astfel ca la unul nervurile sa fie paralele cu latura mare, iar la celalalt cu latura mica. Se introduc cu una din laturile mici într-un vas care contine un strat subtire de apa si se lasa în repaus. Dupa un timp se va constata ca segmentul care nu are nervurile împlântate cu un capat în apa se ofileste la extremitatea situata în aer (b), în timp ce celalalt ramâne turgescent (a), fapt ce demonstreaza ca apa poate fi condusa la distante mari prin vasele de lemn, în timp ce conducerea ei de la celula se face anevoios (fig. 20).
CIRCULATIA SEVEI ELABORATE Seva elaborata=substante organice produse in frunze prin fotosinteza dizolvate in apa n -circula prin vasele liberiene n Circula activ(cu consum de energie n Are viteza de circulatie mai mica decat seva bruta(vasele liberiene contin citoplasma) n -circula in ambele sensuri n
FACTORII DE MEDIU CE INFLUENTEAZA ABSORBTIA SI CIRCULATIA n n n 1 APA-soluri uscate…. presiunea osmotica apa sol mai mare p osm radacina…abs nu are loc -exces apa(aer din sol dislocat, respiratei celule radacina scazuta, abs scazuta) 2. TEMPERATURA 0ºC(abs. nu are loc) Temperatura pozitiva scazuta –abs. scazuta(citoplasma celule vascoasa, greu permeabila, diviziuni celulare lente, putini peri absorbanti formati) T optima=30 -35 ºc
n n n n 3. OXIGENUL -este necesar pt activitatea meristemelor din care iau nastere perii absorbanti si care asigura cresterea in lungime a radacinii Soluri tasate. . 02 putin, abs scazuta 4. Ph-ul -optim=7 (neutru) – majoritatea plantelor -se corecteaza prin administrare de amendamente 5. SUBSTANTELE TOXICE AJUNSE IN SOL -dauneaza absorbtiei. (exemplu poluarea chimca a solului ce determina poluarea produselor vegetale si piederi de recolta
- Organe de reproducere la plante
- Seva bruta este formata din
- Tratarea diferentiata a elevilor
- Predarea diferentiata
- Partes da missa
- Te invitamos a ser parte
- Este parte aquele parte
- Escribe el número 15 enteros 204 milésimos
- Vnus
- Dicotiledonate
- Plante si animale pe cale de disparitie
- Rôle des poils absorbants
- Ce este excretia la plante
- Plante sang
- Nutriia
- Characteristics of plants
- Importanta gimnospermelor
- Plante dicotiledonate
- Respiratia la plante clasa a 6a
- Planta ornamentala
- Plante toxice pentru om
- Animale euriterme exemple
- Proiect delta dunarii clasa 2
- Alge pluricelulare
- Uranus plante
- Sonering i fjæra
- Albero filogenetico piante
- Mekanisk bekæmpelse af ukrudt
- L'orbite plante
- Karapat plante
- Influenta factorilor de mediu asupra fotosintezei
- Ce este fecundatia
- Shane plante
- Plante de la care consumam tulpina
- Scissiparité et bourgeonnement
- Regnul autotrofe
- Filicate
- Algele verzi
- Ginseng plante
- Care organisme alcătuiesc corpul lichenilor
- Polenizarea artificiala
- Hydnora plant
- Ce lichide circula in organismele vegetale si animale
- Que es folklore geopolitico
- Grafo ad albero linguistica