CURSUL 9 ACTUL JURIDIC CIVIL Efecte Structura cursului

CURSUL 9 ACTUL JURIDIC CIVIL. Efecte

Structura cursului: v Efectele actului juridic civil v Noțiune v Principiile efectelor actului juridic civil Principiul forței obligatorii v Irevocabilitatea actului juridic v Principiul relativității efectelor actului juridic v

Efectele actului juridic civil reprezintă drepturile și obligațiile cărora actul juridic le dă naștere, le modifică sau le stinge. Determinarea efectelor actului juridic civil: - presupune operația juridică de stabilire în concret care sunt drepturile subiective și obligațiile corelative ce se nasc, se modifică sau se sting prin actul juridic Fazele determinării efectelor: 1. probarea actului juridic 2. interpretarea clauzelor actului juridic

Reguli de interpretare a actelor juridice civile - actul juridic se interpretează după voința părților, iar nu după sensul literal al termenilor - clauzele actului juridic se interpretează unele prin altele - clauzele îndoielnice se interpretează ținând seama de natura și obiectul contractului - clauzele se interpretează în sensul în care produc efecte, dacă acestea sunt susceptibile de două înțelesuri - dacă după interpretare conținutul contractului este neclar, clauzele se interpretează în favoarea celui care se obligă

Principiile efectelor actului juridic civil reprezintă acele reguli de drept civil care ne arată modul în care se produc efectele, în ce condiții și față de cine se produc. Enumerare: - principiul forței obligatorii - principiul irevocabilității - principiul relativității

1. Principiul forței obligatorii = pacta sunt servanda - este regula de drept potrivit căreia actul juridic legal încheiat este obligatoriu între părți sau se impune părții întocmai ca și legea. EXECUTAREA ACTULUI JURIDIC CIVIL NU ESTE FACULTATIVĂ - forța obligatorie a actului juridic civil se aplică și organului de jurisdicție - instanța de judecată este obligată să asigure executarea actului juridic

Excepții de la principiul forței obligatorii Constituie excepții de la principiul forței obligatorii ale actului juridic civil situațiile în care efectele actului juridic civil nu se mai produc așa cum au prevăzut părțile respectiv partea ci, independent de voința acestora sunt: - fie mai restrânse - fie mai întinse.

a. Cazuri de restrângere a forței obligatorii Sunt acele situații izvorâte din lege, în care actul juridic își încetează efectele înainte de termen datorită dispariției unui element al său. Exemple: - încetarea contractului de locațiune din cauza pieirii totale sau considerabile a lucrului sau desființarea dreptului locatorului ori încetarea contractului în termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului chiriașului - încetarea contractului de mandat din cauza decesului, incapacității sau falimentului uneia dintre părți

b. Cazuri de extindere a forței obligatorii - prelungirea efectelor anumitor acte juridice peste termenul prevăzut de părți, în temeiul legii - prelungirea efectelor contractelor cu executare succesivă în caz de suspendare a actului juridic, cu perioada în care a fost suspendat - moratoriul legal – acordarea prin lege a unui termen care ca efect amânarea generală a executării unor obligații contractuale de către o anumită categorie de debitori datorită unor împrejurări excepționale (crize economice, conflicte militare etc. ).

c. Revizuirea efectelor anumitor acte juridice - poate interveni din cauza ruperii echilibrului contractual datorită schimbării unor împrejurări avute în vedere de părți la momentul încheierii actului juridic (teoria impreviziunii) - în consecință efectele actului juridic sunt altele decât cele pe care părțile le-au stabilit în momentul încheierii actului juridic Impreviziunea reprezintă dezechilibrul dintre prestațiile părților datorat unei împrejurări ulterioare încheierii actului juridic

Teoria impreviziunii - vizează, ca regulă contractele sinalagmatice, cu titlu oneros, comutative și cu executare succesivă Revizuirea actului juridic pentru impreviziune poate interveni dacă: - schimbarea împrejurărilor are loc după încheierea contractului - schimbarea împrejurărilor și întinderea acestora nu putea fi prevăzută de către debitor la momentul încheierii actului juridic - debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor

Procedura prealabilă revizuirii judiciare: - debitorul trebuie să încerce, într-un termen rezonabil și cu bună-credință negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului În cazul liberalităților: - poate interveni revizuirea condițiilor și sarcinilor - instanța poate să dispună modificarea cantitativă sau calitativă a condițiilor și sarcinilor

d. Modificarea unilaterală a actelor juridice - constituie o excepție de la principiul forței obligatorii a actului juridic - sunt situații în care legea permite uneia dintre părți să aducă modificări unilaterale actului juridic - modificările intervin fără acordul celeilalte părți - cealaltă parte nu se poate opune modificărilor aduse unilateral

2. Irevocabilitatea actului juridic civil Prin irevocabilitate a actului juridic civil înțelegem faptul că actelor juridice bilaterale sau plurilaterale nu li se poate pune capăt prin voința unilaterală a uneia dintre părți, iar actului juridic unilateral prin manifestarea în sens contrar a autorului său. - este o consecință a principiului forței obligatorii - este o garanție a principiului forței obligatorii

Excepții de la principiul irevocabilității Desemnează acele situații în care actului juridic bilateral i se poate pune capăt prin voința uneia dintre părți, actului juridic plurilateral prin voința unei sau a mai multor părți, dar nu a tuturor, iar actului juridic unilateral i se pune capăt prin voința autorului său

A. Excepții de la irevocabilitatea actelor juridice civile bilaterale sau plurilaterale: - revocarea donației între soți în timpul căsătoriei - revocarea stipulației pentru altul atât timp cât acceptarea nu a ajuns la stipulant sau promitent - denunțarea unilaterală a contractului încheiat pe perioadă nedeterminată - denunțarea contractului de locațiune de către chiriaș înainte de împlinirea termenul cu notificare prealabilă - etc.

B. Excepții de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale: - testamentul - legatul - dispoziția de revocare a testamentului - revocarea renunțării la moștenire - revocarea consimțământului părintelui firesc în privința adopției - revocarea consimțământului de recurge la reproducere asistată - mărturisirea, pentru eroare de fapt - oferta fără termen sau acceptarea ofertei - oferta publică de recompensă

3. Principiul relativității efectelor actului juridic civil Reprezintă regula de drept potrivit căreia actul juridic civil produce efecte numai față de autorul său sau după caz, autorii săi, fără a profita ori dăuna altor persoane. - actul juridic bilateral sau plurilateral dă naștere la drepturi și obligații numai pentru părțile lui, iar actul juridic unilateral obligă doar pe autorul său.

Principiul relativității și opozabilitatea față de terți - efectele actului juridic se produc numai în patrimoniile părților nu și ale terților - actul juridic civil nu poate genera, în principiu, efecte pentru un terț - oricare dintre părți poate invoca acel act juridic împotriva terțului - terțul trebuie să respecte totuși drepturile și obligațiile născute din actul juridic - terțul nu poate ignora sau nesocoti actul juridic civil

Parte, terț și având - cauză În raport cu un anumit act juridic civil subiecții de drept civil pot fi împărțiți în 3 categorii: - părți - terți - avânzi – cauză

a. Părțile actului juridic Prin parte se înțelege persoana care încheie actul juridic personal sau prin reprezentant și față de care se produc efectele actului juridic - o parte poate fi formată din una sau mai multe persoane - parte este desemnată și autorul actului juridic unilateral - poartă denumiri diferite în funcție de natura actului juridic

b. Terții Sunt persoane străine de un anumit act juridic, care nu au participat direct sau prin reprezentare la încheierea actului juridic. - nu sunt afectați de încheierea actului juridic - actul nu le profită nici nu le dăunează

c. Avânzi - cauză Reprezintă persoanele care deși nu au participat la încheierea actului juridic civil, este îndreptățită să profite de efectele actului juridic sau după caz este ținută să suporte aceste efecte datorită legăturii juridice pe care o au cu una dintre părțile actului juridic. Categorii: - succesori universali și succesori cu titlu universal - succesori cu titlu particular - creditori chirografari

1. Succesorii universali și succesorii cu titlu universal a. Succesorul universal este persoana care dobândește un patrimoniu întreg, o universalitate. Exemple: - moștenitorul unic, legatarul care culege întreaga moștenire, persoana juridică care dobândește întreg patrimoniul altei persoanei juridice în urma fuziunii

b. Succesorul cu titlu universal este persoana care dobândește o fracțiune dintr-un patrimoniu. Exemplu: - moștenitorii legali, legatarul care a dobândit o cotă-parte din moștenire, persoana juridică ce dobândește o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate Diferența dintre succesorii universali și cei cu titlu universal este doar cantitativă și nu calitativă

2. Succesorii cu titlu particular Succesorul cu titlu particular este acea persoană care dobândește un anumit drept subiectiv, privit individual – ut singuli. - este având-cauză față de actele încheiate anterior de autorul de la care a dobândit bunul, referitoare la bunul în cauză Exemplu: - cumpărătorul unui bun, donatarul, legatarul cu titlu particular etc.

3. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu au o garanție reală care să le asigure realizarea creanței pe care o au împotriva debitorului, ei au un drept de gaj general asupra bunurilor prezente și viitoare ale debitorului.

Excepții de la principiul relativității Reprezintă acele situații în care principiul relativității nu se aplică, în sensul că actul juridic produce unele efecte și față de alte persoane decât cele care l-au încheiat. Singura excepție reală este: - stipulația pentru altul Excepții aparente: - promisiunea faptei altuia (convenția de porte-fort), reprezentarea, cesiunea de creanță, cesiunea de contract, acțiunile directe, gestiunea de afaceri.

Excepții de la opozabilitatea actului juridic civil - simulația - creditorii chirografari - dreptul terțului care justifică un interes de a ataca un act juridic civil (nulitatea absolută a actului) Simulația: - reprezintă operațiunea juridică prin care printr-un act juridic public, denumit și simulat se creează o altă situație juridică decât cea stabilită printr-un act juridic secret - actul secret trebuie să se încheie anterior sau concomitent cu actul public