CURSUL 7 ACTUL JURIDIC CIVIL Condiii de valabilitate

CURSUL 7 ACTUL JURIDIC CIVIL. Condiții de valabilitate

Structura cursului: v Cauza actului juridic civil v Forma actului juridic civil v Modalităţile actului civil v Termenul

Cauza actului juridic civil Noțiune: Cauza sau scopul actului juridic civil reprezintă motivul care determină fiecare parte să încheie un act juridic civil. Este o condiție: - de fond - generală - de valabilitatea - esențială Răspunde la întrebarea: v „pentru ce s-a încheiat actul juridic civil? ”

Cerințe pentru valabilitatea cauzei actului juridic civil Pentru a fi valabilă cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: 1. să existe 2. să fie licită 3. să fie morală

1. Cauza să existe - existența cauzei se raportează la momentul încheierii actului juridic - lipsa cauzei se poate datora lipsei discernământului - cauza nu există atunci când partea nu își poate prefigura corect faptele sale ori consecințele acestora - cauza nu se confundă cu discernământul, împreună cele 2 elemente formează voința juridică Regula: Lipsa cauzei atrage nulitatea relativă. Excepția: Contractul a fost greșit calificat și poate produce efecte juridice.

2. Cauza să fie licită Cauza este ilicită atunci când este contrară legii. Cauza este ilicită și în situația în care actul juridic este doar mijlocul utilizat de una dintre părți pentru a eluda aplicarea unei norme juridice imperative – frauda la lege. Cauza ilicită atrage nulitatea absolută a actului juridic civil: - dacă este comună - dacă cealaltă parte a cunoscut-o ori după împrejurări trebuia să o cunoască

3. Cauza să fie morală Cauza este imorală atunci când este contrară bunelor moravuri. Cauza imorală atrage nulitatea absolută a actului juridic civil: - dacă este comună - dacă cealaltă parte a cunoscut-o ori după împrejurări trebuia să o cunoască Prestațiile primite ori executate în temeiul unei cauzei imorale ori ilicite sunt supuse restituirii. Obiectul actului juridic, contrar normelor imperative, ordinii publice ori bunelor moravuri atrage după sine o cauză ilicită ori imorală.

Proba cauzei Cauza nu trebuie să fie în mod expres prevăzută în conținutul actului juridic. - existența cauzei se prezumă până la proba contrarie. - sarcina probei cade asupra persoanei care o invocă - este un fapt juridic strict sensu - poate fi dovedită cu orice mijloace de probă

Forma actului juridic civil reprezintă modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinţă. Există 3 cerinţe de formă: - forma cerută pentru valabilitatea actului juridic – ad validitatem sau ad solemnitatem - forma cerută pentru probarea actului juridic – ad probationem - forma cerută pentru opozabilate faţă de terţi

Principiul consensualismului Forma actului juridic civil este guvernată de principiul consensualismului. Definiţie: Principiul consensualismului reprezintă regula potrivit căreia simpla manifestare de voinţă este nu numai necesară ci şi suficientă pentru valabilitatea actului juridic civil. Excepţie: - manifestarea de voinţă va îmbracă o anumită formă doar în cazurile expres prevăzute de lege.

Condiţiile de formă ale actului juridic civil - nerespectarea formei cerute ad validitatem sau ad solemnitatem atrage nulitatea absolută a actului juridic civil - nerespectarea formei cerute ad probationem atrage imposibilitatea dovedirii lui prin alt mijloc de probă - nerespectarea formei cerute pentru opozabilitatea faţă de terţi atrage sancţiunea inopozabilităţii actului juridic faţă de terţi Calsificarea condiţiilor: - forma legală – este impusă de lege - forma convenţională – este impusă de părţi

Forma ad validitatem Este o condiţie: - de validitate - esenţială - specială - constă în necesitatea de a îndeplini formalităţile prevăzute de lege pentru ca actul juridic să ia naştere în mod valabil - este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă

Exemple de acte juridice în cazul cărora legiuitorul pretinde forma ad validitatem: - convenţia matrimonială - contractul de donaţie - renunţarea expresă la succesiune - convenţiile ce strămută sau constituie drepturi reale ce urmează a fi înscrise în cartea funciară - contractul de întreţinere - vânzarea unei moşteniri - renunţarea la dreptul de proprietate asupra unui imobil - contractual de arendare - etc.

Forma ad probationem Actul juridic va îmbrăca o anumită formă pentru probarea actului juridic civil. - este obligatorie, iar nu facultativă - nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil Exemple: - contractul de societate - contractul de tranzacţie - contractul de asigurare - contractul de comision - contractul de agenţie - contractul de sponsorizare

Forma pentru opozabilitate faţă de terţi Reprezintă formalităţile necesare pentru a face actul juridic opozabil persoanelor care nu au luat parte la încheierea acestuia. Scopul: - ocrotirii drepturilor şi/sau intereselor terţilor Exemple: - ipoteca imobiliară - convenţia matrimonială - contractul de arendare - etc.

Modalităţile actului juridic civil Prin modalităţi ale actului juridic civil înţelegem anumite elemente sau împrejurări viitoare de care influenţează eficacitatea sau executarea drepturilor şi obligaţiilor ce rezultă din actul juridic civil. Modalităţile actului juridic civil sunt: - termenul - condiţia - sarcina

Categorii de acte juridice 1. Acte juridice pure şi simple, nu pot fi afectate de modalităţi: - căsătoria, adopţia, recunoaşterea filiaţiei etc. 2. Acte juridice care nu pot exista decât afectate de modalităţi: - închirierea, împrumutul, renta viageră etc. 3. Acte juridice mixte. Ele pot exista atât afectate de modalităţi cât şi ca acte juridice pure şi simple: - donaţia, vânzarea etc.

Termenul este acel eveniment viitor şi sigur a se produce până la care este amânată începerea sau după caz stingerea exerciţiului drepturilor subiective civile şi a executării obligaţiilor corelative. - afectează doar executarea actului juridic civil nu şi existenţa acestuia - amână începerea exerciţiului drepturilor respectiv executarea obligaţiilor - stinge exerciţiul drepturilor ori executarea obligaţiilor

Termen suspensiv şi termen extinctiv Termenul suspensiv amână până la împlinirea lui începutul exercitării dreptului subiectiv civil şi al executării obligaţiei civile corelative, fiind astfel amânată scadenţa obligaţiei. Exemplu: - tremenul la care trebuie restituită suma de bani împrumutată Termenul extinctiv amână până la împlinirea lui stingerea exerciţiului dreptului subiectiv civil şi a executării obligaţiei corelative. Exemplu: moartea credirentierului

Efectele termenului 1. Efectele termenului suspensiv - are ca efect întârzierea începutului exercitării dreptului subiectiv civil ţi a executarea obligaţiei civile corelative, dreptulu subiectiv civil şi obligaţia corelativă au o existenţă certă - dacă termenul a fost stipulat în favoarea debitorului şi acesta execută obligaţia înainte de împlinirea acestuia plata este valabilă (nu este o plată nedatorată şi debitorul nu poate solicita restituirea ei)

- dacă termenul este stipulat în favoarea creditorului sau în favoarea ambelor părţi executarea obligaţiei înainte de împlinirea termenului se poate realiza doar dacă există şi acordul creditorului - termenul suspensiv nu amână trensferul drepturilor reale în cazul bunurilor individual determinate - riscul pieirii în cazul actelor juridice translative de proprietate ce au ca obiect un bun determinat este suportat de către înstrăinător până la momentul împlinirii termenului suspensiv

- prescripţia extinctivă începe să curgă de la data împlinirii termenului suspensiv sau de data renunţării la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea creditorului - până la împlinirea termenului suspensiv creditorul nu poate cere efectuarea plăţii - până la împlinirea termenului suspensiv creditorul nu poate opune compensaţia - înainte de împlinirea termenului titularul dreptului poate lua măsuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului

2. Efectele termenului extinctiv - are ca efect stingerea exerciţiului dreptului subiectiv civil şi a executării obligaţiei civile corelative - până la împlinirea termenului extinctiv raportului juridici civil concret îşi produce efectele, iar după împlinirea termenului acestea încetează. Exemplu: - moartea credirentierului marchează momentul la care ia sfârşit dreptul de a pretinde renta viageră dar şi obligaţia de a o plăti - expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de locaţiune are ca efect stingerea dreptului de folosinţă al locatarului dar şi a dreptului de a pretinde chiria al proprietarului

Termen în favoarea debitorului, termen în favoarea creditorului, termen în favoarea ambelor părţi În raport cu persoana care beneficiază de termen: Regula: - termen stabilit în favoarea debitorului Excepţii: - termen stabilit în favoarea creditorului (în cazul depozitului) - termen stabilit în favoarea ambelor părţi (în cazul contractului de asigurare) Doar cel în favoarea căruia curge termenul poate renunţa la el.

Termen voluntar, termen legal, termen jurisdicţional După izvorul său distingem între: - termen voluntar sau convenţional, stabilit prin act juridic (poate fi prevăzut în mod expres în cuprinsul actului juridic ori poate fi tacit desprinzându-se din natura sau din alte împrejurări ale actului juridic); - termen legal, instituit printr-o normă juridică; - termen jurisdicţional sau judiciar, acordat debitorului de către instanţa de judecată.

Termen cu scadenţă certă şi termen cu scadenţă incertă După criteriul cunoaşterii datei la care termenul se împlineşte distingem: - termen cert: este termenul a cărui dată de împlinire se cunoaşte încă de la momentul încheierii actului jurdic - termen incert: este termenul a cărui dată de împlinire nu se cunoaşte la momentul încheierii actului juridic, deşi împlinirea lui este sigură (moartea credirentierului din contractul de rentă viageră).

Renunțarea la termen - doar cel în favoarea căruia este stabilit termenul poate renunța la el - dacă termenul este comun, atât în favoarea debitorului cât și a creditorului renunțarea poate avea loc doar prin acordul comun al acestora - renunțarea la termen nu se prezumă - debitorul nu poate renunța la termen în frauda celorlalți creditori ai săi

Decăderea din beneficiul termenului Intervine: - în caz de insolvabilitate a debitorului - în cazul în care debitorul în mod intenționat sau din culpă gravă prin fapta sa micșorează garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise. Exemplu: - debitorul este decăzut din beneficiul termenului dacă după ce a ipotecat casa o dărâmă sau o lasă să se ruineze

Temă de studiu individual Descoperiţi în doctrina de specialitate alte tipuri de termene.