USMF N Testimeanu Catedra Urgene Medicale Hemoragiile plagile

USMF “N. Testimeţanu” Catedra “Urgenţe Medicale” Hemoragiile, plagile, combustiile Asistent Universitar N. Catanoi

Hemoragiile Definiţie Hemoragiile sunt scurgeri ale sângelui în afara vaselor sanguine.

Hemoragiile Există două tipuri de hemoragii: interne şi externe. Mai grave sunt hemoragiile interne deoarece, în acest caz, sângele nu se vede, scurgându-se în interiorul corpului uman.

Hemoragiile Cauzele n n n Traumă Erozia vaselor (proces purulent) Hipertensiunea arterială Dereglări balansului vitaminelor Acţiunea toxinelor

Hemoragiile PLAGĂ (RANĂ) 1. Tăiere 2. Înţepare 3. Contuzie 4. Muşcătură 5. Prin armă de foc (unipolare, bipolare)

Hemoragiile n n n plăgi contuze - au aspect zdrobit, cauzate de obiecte boante, neascuţite plăgi tăiate - au aspect liniar, regulat, cauzate de obiecte tăioase plăgi înţepate - penetrante, au aspect punctiform, cauzate de obiecte ascuţite plăgi muşcate - au aspect sfâşiat, neregulat, cauzate de muşcătură de animal sau om plăgi împuşcate - au aspect sfacelat, cauzate de arme de foc cu glonţ sau halice; necesită radiografii şi CT pentru depistarea corpilor străini şi distrucţiilor profunde

Hemoragiile Clasificarea hemoragiilor n Anatomică • Arterială • Venoasă • Capilară şi parenchimatoasă

Hemoragiile n După cauză • Mecanică • Origine neurotrofică (sepsis, permiabilitatea vasculară etc. )

Hemoragiile n După manifestări clinice • Externe • Interne • Exteriorizate • oculte

Hemoragiile În corespondenţă cu condiţiile de acordare a asistenţei şi cu calificarea lucrătorului medical hemostaza poate fi provizorie şi definită.

Hemoragiile Leziunile traumatice ale ţesuturilor moi nu trebuie să te sustragă de la inspecţia primară

Hemoragiile Hemostaza provizorie se face de obicei de către personalul medical mediu la locul accidentului, înainte de transportare a bolnavului în staţionar. Hemostaza definitivă se face în condiţii de staţionar, în unele cazuri pe cale intervenţiei chirurgicală.

Hemoragiile Organismul uman are capacitatea de a realiza o hemostaza spontana, prin agregarea trombocitelor si coagularea sangelui la locul leziunii vasculare, cu formarea unui cheag (tromb). Cand aceste mecanism este insuficient, este necesara realizarea hemostazei artificial.

Hemoragiile Primul ajutor in caz de hemoragie Primul ajutor in cazul unei hemoragii externe, consta in: - limitarea sangerarii: asezarea victimei in pozitie de repaus cu segmentul sangerand in poztitie ridicata (mai sus decat restul corpului) - oprirea sangerarii: procesul de oprire a sangerarii se numeste hemostaza.

Hemoragiile Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai simplu printr-o compresie aplicata pe vasul sangvin lezat, tinand cont de sensul curgerii sangelui, astfel incat sa se opreasca sangerarea. Aceasta compresie asigura o hemostaza provizorie, pana la sosirea echipei medicale sau pana la ajungerea intr-un serviciu medical unde se poate realiza hemostaza definitiva. Daca victima este constienta va fi incurajata sa consume lichide.

Hemoragiile n n n CINCI TEHNICI DE HEMOSTAZĂ PROVIZORIE Pansamentul compresiv Poziţia elevată cu compresiune directă Compresiune la distanţă Imobilizarea membrelor Garou

Hemoragiile Pansamentul compresiv Pansament compresiv este cel mai simplu mod de a realiza hemostaza; se acopera rana cu mai multe comprese sterile sau in lipsa lor cu bucati de panza curata (batiste, haine etc. ) care se comprima cu podul palmei sau cu fasa.

Hemoragiile Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un pansament compresiv sunt: - sa comprime suficient ţesuturile pentru a asigura hemostaza - sa fie facut in conditii de asepsie pentru a preveni infectia - sa nu stanjeneasca circulatia de dedesubt (risc de leziuni ischemice)

Hemoragiile Locul compresiei n. Compresia se efectueaza intotdeauna in amonte de sensul curgerii sangelui, astfel: - plagi ale arterelor antebratului: compresia se aplica la nivelul bratului (artera brahiala) - plagi ale bratului: compresia in axila (artera axilara) - plagi ale umarului: se comprima cu degetele in fosa supraclaviculara, in spatele claviculei (artera subclavie)

Hemoragiile n - plagi ale gambei si piciorului: compresie in fosa poplitee - in spatele genunchiului - plagi ale coapsei: compresia intr-o zona numita triunghiul lui Scarpa, apasand cu degetele mari de la maini suprapuse in timp ce cu palmele se inconjoara coapsa - plagi ale aortei si arterelor iliace: compresia peretelui abdominal cu pumnul, pana la coloana (mai dificil de realizat)

Hemoragiile n - plagi superficiale fetei: compresia in fata urechii - anterior de tragus (artera temporala superficiala) - plagi faciale: compresia la nivelul mandibulei in cazul leziunii in teritoriul arterei faciale, sau compresie pe carotida comuna (atentie: nu se face compresia carotidiana in ambele parti simultan) in plagi faciale si ale scalpului.

Hemoragiile n n HEMOSTAZA ÎN LEZIUNILE CAPULUI ŞI REGIUNII FACIALE Compresiune digitală; pansament compresiv Suturarea rapidă a plăgii Pansament aseptic cu aplicarea pungii cu gheaţă Epistaxis: pensarea nasului

Hemoragiile Garoul Aplicarea garoului este o masura extrema, care se aplica numai in caz de hemoragii arteriale masive, atunci, cand nu este posibila realizarea hemostazei prin alte metode.

Hemoragiile n Garoul este un cordon elastic, care este folosit pentru realizarea hemostazei in cazul unor hemoragii care nu pot fi oprite altfel, de obicei in cazul plagilor membrelor. In absenta unui garou, se poate folosi: un fular, cordon, curea, cravata, snur, elastic etc.

Hemoragiile Deoarece, prin aplicarea garoului, se intrerupe atat scurgerea sangelui din vasul lezat cat si circulatia intregii portiuni situate distal de garou, ceea ce poate determina leziuni grave pana la necroze, garoul ramane o solutie de rezerva. In cazul in care se aplica garoul, acesta nu se aplica direct pe piele ci peste o bucata de fasa sau alt material moale si se ataseaza neaparat un bilet pe care se noteaza numele victimei si ora exacta a aplicarii garoului.

Locuri de hemostază provizorie

Hemoragiile Epistaxisul este hemoragia de la nivelul foselor nazale. De cele mai multe ori epistaxisul este redus cantitativ, insa in unele cazuri pot apare hemoragii mari. Primul ajutor in cazul epistaxisului consta in adoptarea unei pozitii cu capul usor aplecat in fata si aplicarea unei compresii digitale pe aripa nazala de unde este hemoragia.

Hemoragiile Amputatia de membre In cazul amputarii (taierii sau sectionarii) unui membru: - oprirea sangerarii se face fie prin aplicarea unui garou la radacina membrului ranit fie printr-un bandaj compresiv - membrul sectionat va fi introdus intr-o punga de plastic si un recipient cu gheata - victima va fi asezata in decubit cu membrele inferioare mai sus decat capul, si daca e posibil cu membrul ranit ridicat deasupra nivelului inimii - victima va fi transportata cat mai repede la spital.

COMBUSTIILE (ARSURILE)

COMBUSTIE Arsura este o boala chirurgicala a intregului organism, determinata de amploarea suprafetei, profunzimii si modul de evolutie a leziunii locale

COMBUSTIE In functie de agentul termic care le’a provocat, arsurile pot fi clasificate in :

COMBUSTIE n n n arsuri prin caldura sau termice (lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti, corpuri solide incandescente, flacara, radiatie termica) ; arsuri chimice (acizi, baze si unele saruri minerale) ; arsuri date de flama electrica ;

COMBUSTIE Atunci cand se apreciaza gravitatea unei arsuri, se tine seama de doi parametri : intinderea in suprafata si gradul de profunzime a acesteia.

COMBUSTIE Din punctul de vedere al profunzimii, arsurile se clasifica in patru grade avand semne caracteristice

COMBUSTIE n n Gradul I eritem : edem, hipertermie, usturime; Gradul II flictena “alba” cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem;

COMBUSTIE n n Gradul III flictena “rosie” cu continut sanguinolent tulbure; Gradul IV escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate, carbonizand musculatura si chiar vasele. Culoarea escarei variaza de la alb la negru, in raport cu gradul de temperatura;

COMBUSTIE Clasificarea arsurilor in functie de intinderea lor in suprafata Pentru a putea face calculul suprafetei arse, exista tabele de balcul, in care se specifica pentru fiecare segment de corp procentul acestuiafata de suprafata totala a corpului.

COMBUSTIE n Cunoscand ca suprafata unei palme reprezinta cca. 1 % pot fi calculate din ochi proportiile leziunii. Astfel, se pot calcula :

COMBUSTIE n n n capul si gatul insumeaza cca. 9%; fiecare membru toracic (superior) cca. 9 %; fiecare membru pelvin (inferior) cca. 18 %; trunchiul anterior cca. 18 %; trunchiul posterior cca. 18 %; zona pelviana cca 1%;

COMBUSTIE Se considera ca orice arsura de gradul II sau III care depasesc 15 % din suprafata corpului adultului si 5 % din cea a copilului trebuie sa beneficieze de o asistenta medicala imediata si completa, pentru a preintampina constituirea socului.

COMBUSTIE Prim ajutor în caz de combustii

COMBUSTIE n n n Limitarea agentului (termic, chimic) Nu se efectuiază prelucrarea primară a plăgii Nu se aplica losioane, ungvente Nu se inlăturează flictenele În caz de combustie chimică nu se foloseşte un agent neutralizant

COMBUSTIE n n Se aplică pansament steril Se efectuiază hipotermie locală In caz de combustie chimică se spală cu apă curată Se efectuiază rehidratarea (dacă nu e prezentă voma)

Degerături

Degerături n Degerăturile sunt leziuni produse de acţiunea frigului asupra unei părţi a corpului.

Degerături n n n În funcţie de profunzimea zonei afectate putem deosebi: degerături superficiale; degerături profunde;

Degerături Simptome: frecvent senzaţie de furnicături ale pielii, urmate de o durere moderată, culoarea pielii devine roşiatică, schimbându-se mai apoi într-una palidă.

Degerături Primul ajutor în caz de degerături: încălzeşte pielea degerată în contact cu pielea ta până ce zona afectată îşi racapătă culoarea normală şi simţurile; acoperă zona în cauză şi protejează bolnavul împotriva frigului.