Securitatea apei n context transfrontier PSZTOR Sndor Secretar

Securitatea apei în context transfrontieră PÁSZTOR Sándor Secretar de stat Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, România

Securitatea apei Reprezintă asigurarea disponibilităţii cantitative şi calitative a apei pentru nevoile şi rezilienţa societăţii şi ecosistemelor în contextul schimbărilor globale curente şi viitoare.

Obiectivele securităţii apei • Satisfacerea cerinţelor legate de apa potabilă şi salubrizare în toate comunităţile • Susţinerea productivităţii economice în agricultură, industrie şi energie • Refacerea şi conservarea ecosistemelor acvatice • Rezilienţa comunităţilor la riscurile generate de apă-inundaţii şi secete

Provocări ale securităţii apei Creşterea populaţiei Schimbările climatice Competiţia între diferite folosinţe ale apei Lipsa cooperării în bazinele hidrografice tranfrontieră • Lipsa surselor de finanţare • •

Provocări ale securităţii apei în bazinele hidrografice transfrontieră • Peste 40% din populaţia lumii trăieşte în bazine transfrontieră împărţite de două sau mai multe state • Competiţia în creştere pentru resurse de apă • Lipsa acordurilor de cooperare privind managementul apelor transfrontieră • Interese divergente ale statelor din bazinul hidrografic

Pilonii cooperării transfrontieră în domeniul apei Existenţa instrumentelor legale Existenţa structurilor instituţionale Abordarea integrată Schimbul de informaţii, monitoringul şi evaluarea în comun • Abodarea participativă • Împărţirea costurilor şi beneficiilor • Finanţarea • •

Potenţialul pentru cooperare în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea (1) Cadrul legislativ • Convenţia pentru protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale • Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea • Acordurile de cooperare bilaterală privind managementul apelor transfrontieră • Directivele europene din domeniul apei, în mod special Directiva Cadru pentru apă şi Directiva inundaţii

Potenţialul pentru cooperare în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea (3) • Există sisteme pentru schimbul de informaţii, monitoringul şi evaluarea comună • În cadrul convenţiilor regionale şi a directivelor europene există cerinţe specifice privind informarea şi implicarea publicului • Există surse de finanţarea semnificative din fonduri europene

Potenţialul pentru cooperare în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea (2) Cadrul instituţional • Biroul Părţilor la Convenţia pentru protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale • Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea • Comisiile mixte hidrotehnice la nivel bilateral • Strategia Comună de Implementare a Directivei Cadru pentru Apă

• ~9% din Europa • 81 Mil. locuitori • 19 tari Cel mai international bazin hidrografic din lume

Bazinul Dunarii cu sub-bazinele principalilor afluenti

Conventia pentru protectia fluviului Dunarea Cadrul legal de cooperare pentru asigurarea unui management integrat al apelor si folosirea durabila a acestora in bazinul hidrografic al Dunarii semnata: 29 iunie 1994, Sofia

Reteaua Trans-Nationala de Monitoring- TNMN

Change in Q 100 river discharge DMI-HIRHAM A 2 scenario (12 km) with 5 km LISFLOOD Increased flooding: almost everywhere Decreased extreme floods: Southern Sweden, Finland, Russia, Lower Danube (decreased snowmelt? ) Source: JRC-IES/DMI

Media anuala a excedentului de precipitatii cu includerea drenajului natural Ø 1990 - 2000 Ø 2015 - 2025 scenariul a 1 Ø 2085 - 2095 scenariul a 1

Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor transfrontiere (Budapest, 15 Septembrie 2003) Ø Continuă fosta Convenţie (semnată în 25 iunie 1986), dar ia în considerare în mod particular prevederile Directivei Cadru pentru Apă Ø Conţine prevederi din Convenţia pentru protecţia şi utilizarea durabilă a cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale şi a Convenţiei pentru protecţia fluviului Dunărea Ø Obiective (articolul 3): Ø Să se atingă „starea bună” a apelor Ø Să se prevină alterarea stării apei si să se ţină sub control poluarea Ø Să prevină, să limiteze şi să controleze efectele dăunătoare transfrontieră (inundaţii, secete, poluări accidentale) Ø Să dezvolte sisteme de evaluare şi supraveghere pentru starea apei Ø Să asigure utilizarea durabilă a apelor

Cerinţe pentru implementarea securităţii apei în context transfrontier • Organizaţiile de la nivelul bazinelor transfrontieră au nevoie de evidenţe ştiinţifice pe care să-şi bazeze dezvoltarea de planuri şi strategii • Este necesară monitorizarea sistemelor hidrografice, economice, sociale şi de mediu pentru a măsura impactul acţiunilor de management • Este necesară o mai mare integrare a aspectelor privind conexiunea apă, energie, securitate alimentară

Condiţiile unui dialog transfrontieră eficient pentru asigurarea securităţii apei • O conexiune solidă între decidenţii politici, manageri şi oamenii de ştiinţă la nivel de bazin hidrografic transfrontier • Instituţii puternice la nivel regional şi bilateral • Recunoaşterea interconectării dintre managementul apei şi adaptarea la schimbările climatice • Accesul la date comparabile şi la un flux de informaţii de încredere • Asigurarea participării tuturor părţilor interesate din toate sectoarele (apă, energie, agricultură, etc) la luarea deciziilor

Concluzii • Asigurarea securităţii apei implică o abordare intersectorială şi participativă la nivel de bazin hidrografic transfrontier • Pentru a răspunde provocărilor prezente şi viitoare avem nevoie de o bază ştiinţifică pentru luarea deciziilor • Mecanismele de cooperare regională trebuie utilizate într-un mod inteligent • Trebuie să construim pe mecanismele şi angajamentele existente

Thank you for your attention!