POLUAREA APEI O ELEV Diaconita CristianFlorin SCOALA CU

POLUAREA APEI O ELEV: Diaconita Cristian-Florin SCOALA CU CLASELE I-VIII Constantin Brancusi PROF. INDRUMATOR: Manoila Constantin

SCOPUL LUCRĂRII n n Apa este o substanţa esenţiala vieţii. Fară apa nu poate fi concepută nici o formă de viată. Ea este necesară atât omului , lumii animale cât si lumii vegetale. Lucrarea de fata isi propune sa studieze experimental unele proprietati fizice observabile apei provenita din diferite surse si dezvoltarea capacitatii de a constientiza si asuma responsabilitatea protejarii mediului de catre elevi.

LUCRAREA CUPRINDE: n PARTE TEORETICĂ: n Introducere; Generalitati despre apa; n Circuitul apei in natura; Proprietati fizice ale apei pure; Proprietatile fizice ale n apei potabile; Poluarea apei n n n PARTE EXPERIMETALĂ Observarea tipurilor de poluare a apelor din comunele Manesti si Cocorastii Colt; Analiza diferitelor probe de apa

“În natură nu există nici recompense, nici pedepse , numai consecinţe” (V. Prelog) n n n “Apei i-a fost data puterea magica deveni seva vietii pe Pamant. (Leonardo) “Nu mai privim raul ca pe un izvor de visare, ci ca pe un izvor de energie”(I. Velican) Viata este imposibila fara apa(V. Soran)

GENERALITAŢI DESPRE APĂ n n n Multe secole apa a fost consideratã ca un element. În 1781, fizicianul englez H. Cavendish a arãtat cã apa se formeazã prin explozia unui amestec de hidrogen si oxigen, cu ajutorul scânteii electrice. În 1783, Lavoisier a repetat experienta, realizând pentru prima oarã sinteza cantitativã a apei. S-a stabilit atunci cã 2 g de hidrogen se combinã cu 16 g oxigen pentru a da 18 g apã. În 1805, Humboldt si Gay-Lussac au arãtat cã apa este formatã din douã volume de hidrogen si un volum de oxigen. Apa naturalã constã în amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16 O, 17 O, 18 O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1 H, 2 H, 3 H. Combinarea acestora genereazã 18 specii de molecule de apã. Apa purã este întotdeauna un amestec de apã usoarã (H 2 O) si de cantitãti extrem de mici de apã grea (D 2 O) si apã hipergrea (T 2 O).

STRUCTURA LEGĂTURII DIN MOLECULA DE APA In apa lichida moleculele sunt asociate prin legaturi de hidrogen; Fiecare molecula de apa este implicata in doua legaturi de hidrogen; In apa solida se gaseste un numar de legaturi de hidrogen aproape dublu decat in apa lichida; Realizarea numarului dublu de legaturi de hidrogen incepe de la temperatura de+4 grade Celsius; De aceea gheata are densitatea mai mica decat a apei lichide si pluteste deasupra apei. Aceasta structura a ghetii explica si punctul de topire ridicat al apei.

PROPRIETAŢILE FIZICE ALE APEI PURE CONSTANTA FIZICA VALOARE Stare de agregare Lichid Culoare Incolor in straturi groase albastru Gust Insipid Miros Inodor Punct de topire 0 grade C Punct de fierbere 100 grade. C Densitatea la 4 grade C 1 g/ Conductibilitatea electrica izolator

CIRCUITUL APEI IN NATURĂ n n n Caldura soarelui determina evaporarea apei de suprafata Vaporii rezultati se ridica in atmosfera. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apare o scadere a temperaturi , parte din vaporii condensati iau forma de nori, ceata, ploaie zapada sau grindina. In anotimpurile calde, dar cu nopti racoroase se depune roua, iar daca temperatura solului este sub zero grade C, se depune bruma. Apele la nivelul solului sau cele ce rezulta din topirea zapezilor, in parte umplu din nou lacurile, râurile, fluviilor, mărilor si oceanele. Alta parte strabate straturile de pamant, la diferite adâncimi, formînd apele freatice Apa subterana poate reapărea la suprafată, fie prin izvoare, fie extrasă prin fântâni, puţuri sau sonde

CIRCUTUL APEI IN NATURA

DISTRIBUŢIA REZERVELOR DE APĂ n Totalitatea apei pe pamant este de aproximativ 1, 46 miliarde de Km cubi din care: 97% oceane si mari; 2% calote glaciale; 1% rauri, lacuri, panze subterane.

TIPURI DE POLUARE n n n PLOAIA ACIDA; POLUARE CU PRODUSE PETROLIERE; POLUAREA CU REZIDUURI ANIMALE, VEGETALE SI DESEURI INDUSTRIALE

PLOAIA ACIDĂ n Ploaia acidă este o formă de poluare atât a aerului cât şi a apei în care acizii din aer, produşi de uzine de producere a energiei electrice şi alte surse, cad pe Pământ în diferite regiuni. Acţiunea corosivă a ploii acide provoacă pagube incomensurabile mediului inconjurător. Problema începe cu producerea dioxidului de sulf şi a oxizilor de azot produşi prin arderea combustibilului fosil (cărbune, gaz natural şi petrol). Dioxidul de sulf şi oxizii de azot reacţionează cu apa, şi alte substanţe chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat şi alţi poluanţi. Aceşti acizi poluanţi ajung până în atmosferă, unde călătoresc sute de kilometri, şi, în cele din urmă, se întorc pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă sau ceaţă.

EFECTE ALE PLOII ACIDE n Prin îndepărtarea substanţelor nutritive din sol, ploaia acidă încetineşte creşterea plantelor, dar mai ales a copacilor. De asemenea, atacă copacii intr-un mod mai aparte prin producerea unor găuri în depozitele de amidon ale frunzelor, rezultând pete moarte, maronii. Dacă se formează mai multe astfel de pete, un copac îşi pierde abilitatea de a produce hrană prin fotosinteză. De asemenea, organismele pot infecta copacul prin frunzele rănite. Odată slăbiţi, copacii sunt mai vulnerabili la alţi posibili factori cum sunt infestarea cu insecte, temperaturi scăzute sau secetă.

EFECTE ALE PLOII ACIDE n Asuprafeţelor de apă Ploaia acidă cade, de asemenea, şi în râuri, lacuri si mlaştini. Acolo unde este zăpadă iarna, apele locale cresc dintr-o dată mai acidice în momentul în care zăpada se topeşte primăvara. . Marea majoritate a apelor naturale sunt aproape de neutrul chimic, nici acidice, nici alkaline: p. H-ul lor este undeva între 6 şi 8. În Munţii Adirondack din SUA, o pătrime din lacuri şi iazuri sunt acidice, şi multe dintre ele şi-au pierdut deja peştii. Toate râurile majore ale Norvegiei au fost scuturate de ploaia acidă, reducând drastic populaţia de somon şi păstrăv.

EFECTE ALE PLOII ACIDE n Asupra structurilor construite de om Ploaia acidă şi depoziţia de acid „uscat” strică clădiri, statui, automobile şi alte structuri obţinute din piatră, metal sau orice alt material expus pentru o perioadă îndelungată de timp la capriciile vremii. Paguba corozivă poate fi foarte scumpă, iar în oraşele cu clădiri istorice, tragică. Atât Parthenon-ul din Atena, Grecia, cât şi Taj Mahal-ul din Agra, India se deteriorează datorită ploii acide.

POLUAREA APEI CU PETROL n n Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezinta o problema deosebit de importanta si greu de prevenit si remediat. Afecteaza atat apele de suprafata , cat si pe cele subterane. In prezent , acest gen de poluare a devenit ubicvitar , iar consecintele ei asupra proprietatilor organoleptice ale apei , faunei si florei acvatice sunt deosebit de nocive si durabile . Reziduurile de petrol ajung in bazinele naturale de apa prin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinarii , uzini de cracare si alte instalatii de prelucrare a titeilui. Aceste reziduuri conduc la cresterea temperaturii si turbiditatii , la formarea unei pelicule de petrol la suprafata apei sau a unor emulsii ( apa- petrol sau petrol-apa ) si la schimbarea compozitiei apei , prin dizolvarea in aceasta a substantelor petroliere solubile , toxice in anumite concentratii , pentru organismele acvatice , om si animale. Indicatorii de poluare cu reziduuri petroliere sunt substantele extractibile, ca indicatori chimic global, ce evidentiaza totalitatea reziduurilor si germenii petrol oxidanti , ca indicator bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarea lor substantele petroliere , se inmultesc cu atat mai puternic, cu cat acest substrat este in cantitate mai mare. Germenii petrol-oxidanti sunt in acelasi timp si indicatori de autopurificare de reziduuri petroliere . Concentratiile admise in apele de suprafata sunt de 0, 1 mg /dm 3.

PARTEA EXPERIMENTALA n CUPRINDE: - observarea tipurilor de poluare din localitatile Manesti si Cocorastii Colt: - analiza diferitelor probe de apa; - determinarea culorii; - determinarea mirosului; - determinarea p. H-ului; - determinarea ionilor de clor; - determinarea ionilor sulfat;

Poluarea cu resturi menajere a raului CRICOVUL DULCE care apartine comunei MANESTI n Datorita ploilor abundente in aceasta primavara sau produs inundatii astfel debitul raului a crescut astfel ca au fost antrenate cantitati de resturi menajere aruncate de catre semenii nostri

ATENTIE : Nu folositi apa dupa inundatii! n n Apa provenita dupa inundatii poate fi contaminata cu substante chimice, alte substante toxice sau cu diverse deseuri. Daca a-ti venit in contact cu apa provenita din inundatii, spalati-va pe maini cu apa si sapun si apa dezinfectata.

DETERMINAREA CULORII Mod de lucru: In 3 eprubete perfect curate se introduc trei probe diferite pe care elevii le analizeaza; Concluzii: in eprubeta nr. 3 se observa culoarea galbena ceea ce indica prezenta ionilor de fier.

REZULTATE EXPERIMENTALE Nr. probei PROVENIENTA CULOARE, OBSERVATII COMPOZITIA 1 Com. Cocorastii Colt Fara culoare - 2 Com. Manesti Fara culoare - 3 Raul Cricov Dulce Galbena Probabil exista ioni de fier

DETERMINAREA MIROSULUI Nr. probei Proveninta probei Mirosul identificat Intensitatea Gradul 1 Com. Manesti Fara miros Inodor 0 2 Com. Cocorastii Colt Fara miros Inodor 0 3 Apa din Cricovul Dulce Perceptibil slab 2 MOD DE LUCRU In 3 baloane cotate de 200 ml se introduc probe egale de apa provenite din trei surse diferite, se acopera cu capacul de sticla, se agita , se aduc la temperatura de 18 grade C, se agita balonul si se inspira in aer. n CONCLUZIE: In urma cresterii debitului si aparitia inundatiilor apa din raul Cricovul Dulce a fost impurificata cu organisme vegetale si animale precum si cu deseuri menajere. n

DETERMINAREA p. H-ului MOD DE LUCRU: Ph-ul celor 3 probe au fost identificate cu ajutorul hartiei indicatoare de p. H. REZULTATE EXPERIMENTALE: Toate cele 3 probe au p. H cuprins intre 7 -8 , au caracter neutru.

DETERMINAREA IONILOR SULFAT MOD DE LUCRU: In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se introduce clorura de bariu (Ba. Cl 2); OBSERVATII: Se observa aparitia unui precipitat alb in toate cele trei eprubete; CONCLUZIE: Toate probele contin ioni sulfat.

DETERMINAREA IONILOR DE CLOR MOD DE LUCRU: In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se introduce azotat de argint (Ag. NO 3); OBSERVATII: Se observa aparitia unui precipitat alb care se innegreste la lumina in toate cele trei eprubete; CONCLUZIE: toate probele contin ioni de clor;

ACESTE IMAGINI TREBUIE PASTRATE “Protejati mediul inconjurator”

NU VREM CA CEEA CE NE INCONJOARA SA ARATE ASTFEL: