Repere prospective cantitative i calitative privind scenariile macroeconomice

Repere prospective, cantitative şi calitative, privind scenariile macroeconomice ale eficienței în România, în următoarele două decenii Prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, MCA Prof. univ. dr. Valentina Vasile, Dr. Georgescu Dr. Steliana Sandu Bucureşti, 14 septembrie 2016

Premise metodologice generale abordării strategice a „Dezvoltării României în următorii 20 de ani” În elaborarea studiului „Repere prospective, cantitative şi calitative, privind scenariile macroeconomice ale eficienţei în România, în următoarele două decenii, am pornit de la o serie de premise, criterii şi principii metodologice pe care le presupune o strategie în general şi, în mod special, cea a Academiei Române. Am ales indicatorul eficienţei lato sensu şi pe cel al eficienţei macroeconomice întrucât, potrivit semnificaţiei sale de raport între efect şi eforturi, rezultate şi cheltuieli, reprezintă un element de transcendenţă inter şi intrasectorială, nucleul dur al competitivităţii, la diferite niveluri de agregare economico-socială. Productivitatea factorilor de producţie ca indicator primordial al eficienţei este influenţată de o multitudine de elemente, între care cel mai important este reprezentat de ştiinţă, cunoaştere, cercetare, dezvoltare şi inovare, ceea ce conferă nota identitară a societăţii durabile, bazată pe cunoaştere pe traiectoria căreia va trebui să se înscrie România.

1. Repere metodologice 1. 1. Viziune, misiune, obiective Viziune: Dezvoltarea durabilă echitabilă a României, bazată pe cunoaştere şi creşterea competitivităţii Misiune: Misiunea Academiei Române (promovarea cercetării fundamentale şi aplicative la nivel naţional şi internaţional) Analiza stării actuale a economiei şi societăţii româneşti în context european şi mondial : principalele aspecte favorabile, nefavorabile, cauze. Obiective strategice: prioritizare �generale: dezvoltarea durabilă cu pilonii: ü ü ü economic (eficienţă economică); social (justiţie, echitate, incluziune socială); ambiental (ecoeficienţă); regional (dezvoltare echilibrată, armonioasă, convergenţa); cultural (contribuţia industriilor cultural creative) �specifice pentru fiecare sector, componentă a strategiei, se vor stabili astfel de obiective �transversale: calitatea vieţii, competitivitate, costuri, beneficii, investiţii, surse de finanţare.

1. 2. Orizont previzional: 2017 -2020; 2021 -2027; 2027 -2037 Scenarii: optimist; pesimist; realist. Obiective economice pentru cele trei scenarii pe perioade: 2017 -2020: societate inteligentă, durabilă, incluzivă şi eficienţa integrării în UE (fonduri structurale) şi a ISD 2021 -2027: reducerea decalajelor pe baza convergenţei reale şi a creşterii eficienţei factorilor de producţie (locul 13 -14 ? ) 2027 -2037: tranziţia la societatea (economia) durabilă şi echitabilă, bazată pe cunoaştere, inovare, specializare inteligentă, reindustrializare, creşterea ponderii clasei de mijloc, reducerea inegalităţilor rural-urban, a polarizării sociale şi sărăciei Măsuri, plan de acţiune, instrumente, mecanisme şi politici (termen, instituţii de implementare, evaluare a realizării obiectivelor, ţintelor etc. ).

1. 3. Scenariile optimiste presupun evoluții ale fenomenelor și proceselor economice favorabile, ascendente, susținute de perioade ex-post, marcate de dinamici pozitive ale indicatorilor prognozați. Scenariile pesimiste se bazează, dimpotrivă, pe o înclinație spre o viziune negativă, nefavorabilă în evoluția evenimentelor, care în vedere cea mai rea situație privind evenimente sau stări viitoare, pe o perioadă dată de timp (vulnerabilitățile și riscurile globale, regionale sau locale): � economice (crize, recesiuni, inflații galopante, dezintegrări de grupări economice integraționiste etc. ); � sociale (exacerbarea tensiunilor generate de inechitate și inegalitate socială, polarizare și sărăcie extremă, distribuție inegală de venituri, factori care afectează sănătatea); � geopolitice (conflicte armate, războaie etc. ); � de mediu (fenomene meteo extreme, cataclisme naturale, schimbarea climei etc. ); � tehnologice (apariția de noi tehnologii, disruptive, creșterea costurilor și efectelor propagate ale activității de CDI). Scenariile realiste încearcă să atenueze supra și subdimensionarea unor influențe pozitive/negative, de regulă, situându-se între variantele optimistă, respectiv cea pesimistă, manifestând o grijă deosebită pentru echilibrele economico-financiare, considerate o caracteristică a eficienței, la diferitele niveluri de agregare a economiei naționale, pe reducerea decalajelor economice, sociale, tehnologice și ambientale între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, pe promovarea proceselor de convergență (catching-up și leapfrogging) îndeosebi ”reală”.

1. 4. Tipologia creșterii economice pe termen lung presupune: -o perioadă caracterizată de dinamici relativ înalte, specifice etapei de demaraj (take-off) a unei economii emergente; -înscrierea pe traiectoria de tip steady state (conform abordării modelelor Solow. Swan și dezvoltărilor ulterioare), cu atingerea unor echilibre dinamice, la niveluri constant superioare și cu o contribuție crescândă a progresului tehnic, respectiv a productivității totale a factorilor; această traiectorie ar permite depășirea stadiului de dezvoltare caracterizat de o economie condusă de factori ai eficienței (efficiency driven economy) către orizontul anului 2027; -tranziția spre o economie bazată pe creativitate și inovare (innovation-driven economy) către orizontul anului 2037 (knowledge-based development, smart specialization).

2. Populaţia, factorul muncă şi capitalul uman 2. 1. Potrivit prognozelor EUROSTAT, populaţia României urmează să se reducă cu -6, 12% în următoarele două decenii, opinie susţinută şi de către unii specialişti. Pierderea demografică a României, în perioada 1990 -2014, a fost de circa 3, 2 milioane persoane, una dintre cele mai mari pierderi demografice, comparativ cu alte ţări membre ale UE. 2. 2. În perioada 2017 -2037, într-un număr de 15 ţări, se previzionează o creştere a populaţiei, după cum urmează: Italia (+7, 03%); R. Cehă (2, 73%); Austria (10, 64%); Slovenia (+0, 75%); Finlanda (+9, 17%); Malta (+8, 06%); Luxemburg (53, 03%); Cipru(+7, 84%); Danemarca (+9, 36%); Belgia (18, 32); Olanda (+4, 64%); Suedia (+17, 01%); Marea Britanie (+11, 64%); Franţa (+8, 38%). 2. 3. Scăderea populaţiei în România, în următorii ani, nu trebuie considerată drept „fatalitate” ! Este necesar ca, într-o perioadă relativ scurtă de timp, să se stopeze această tendinţă defavorabilă, urmând apoi să se declanşeze un spor demografic de recuperare a declinului înregistrat, în perioada de tranziţie. 2. 4. De numărul populaţiei va depinde potenţialul uman productiv, reducerea raportului „brain drain”/”brain win”, total defavorabil pentru România.

3. Tintele Strategiei UE 2020, angajamentele României și ale altor țări membre în perioada 2017 -2020 Indicatori, ținte, obiective Rata ocupării (20 -64 ani) Cheltuieli cu CDI (% din PIB) Energie regenerabilă ca % din consumul final brut de energie Eficienţă energetică Rata abandonului şcolar (%) Educaţie terţiară Reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială UE-28 ţinte comunitare Scenariul* 2020 SR 75% SO SP SR 3% SO SP SR SO 20% SP SR 20% SO SP SR <10% SO SP SR 40% din pop SO (17 -33 ani) SP SR SO 20 mil. SP România realizat 2014 65, 4% 0, 39% 26, 1% - 17, 30% 22, 8% persoane România estimări (%) pentru anii: 2017 2020 2027 2037 67, 5 68, 0 66, 0 0, 5 0, 7 0, 6 26, 0 27, 0 25, 5 41, 0 41, 5 40, 0 14, 0 10, 0 17, 0 24, 0 25, 0 22, 0 250. 000 270. 000 70, 0 71, 0 69, 0 0, 8 26, 5 28, 0 26, 0 43, 6 41, 0 11, 3 11, 0 15, 0 26, 7 27, 0 25, 0 580. 000 590. 000 72, 5 73, 0 71, 0 1, 5 2, 1 1, 0 27, 9 29, 5 26, 5 45, 0 45, 5 42, 0 10, 0 9, 0 13, 0 30, 0 32, 0 27, 0 600. 000 620. 000 75, 5 76, 0 72, 0 2, 9 1, 6 31, 0 31, 5 27, 0 52, 0 53, 0 45, 0 7, 0 8, 0 11, 0 35, 0 39, 0 29, 0 650. 000 690. 000 240. 000 520. 000 570. 000 600. 000 * SR= scenariul realist SO= scenariul optimist SP= scenariul pesimist Sursa: date Eurostat și calcule proprii pentru cele trei tipuri de scenarii.

4. Ocuparea în România, la orizontul anului 2035 -2037 90% 12000 80% 10000 70% 60% 8000 50% 6000 40% 30% 4000 20% pop 20 -64 populatia potential ocupata 20 -64 rata de ocupare- scenariul realist rata de ocupare-scenariul pesimist rata de ocupare scenariul optimist 2000 10% 2037 2020 0% 2017 0 Scenariul pesimist = neatingerea țintei europene 2020 și situarea ocupării în România sub limita de 72%. Scenariul optimist = reducerea semnificativă a mobilității externe pentru muncă, cu creșterea ocupării în economia națională, pe structuri economice ce se dezvoltă prin investiții în tehnologii mediu spre înalt intensive și care generează locuri de muncă de calitate și formare profesională, de cel puțin nivel secundar superior.

5. Productivitatea muncii pe ora lucrată (ESA 2010)* Dinamica 2010=100 1995 1998 2000 2005 2007 2013 2014 2015 UE 28 80, 7 84, 6 89, 1 96, 1 98, 8 103, 4 103, 6 104, 5 România 53, 4 53, 5 55, 9 85, 9 96, 9 115, 9 118, 2 123, 2 Productivitatea muncii (euro/ora lucrata) Decalaj absolut relativ nivel UE 28 România RO-EU 28 RO=1. 00 … … 2, 9 … … 27, 9 3 -24, 9 9, 30 30, 2 4, 6 -25, 6 6, 57 31, 3 5, 2 -26, 1 6, 02 32, 1 5, 6 -26, 5 5, 73 5, 9 … … * Productivitatea pe ora lucrată se calculează ca produs real (măsurat prin PIB deflatat, în volum pe lanțul valoric, an de referință 2010) pe unitate de muncă (măsurată ca număr total de ore lucrate). Sursa: prelucrări pe baza datelor EUROSTAT

5. 1. Dacă tendințele ex-post vor continua, nu ne putem aștepta decât la un scenariu pesimist, unde decalajele absolute se majorează, în condițiile în care, în valori relative ecartul se ameliorează. Un scenariu pozitiv, și realist ar presupune stoparea creșterii decalajelor absolute de productivitate până în 2020 și apoi inversarea evoluției, în termeni absoluți, și intrarea pe un trend convergent, cel puțin cu revenirea la decalajul absolut din anul 2000. O viziune optimistă presupune un trend favorabil, mai accentuat în a doua parte a intervalului, și atingerea valorii de 15 euro/oră în anul 2037. Asemenea evoluții nu vor fi posibile fără politici de suport puternic îndreptate spre: a) investiții în formarea continuă și crearea de locuri de muncă performante; b) ieșirea din „capcana salariilor mici” și promovarea unei plăți a muncii corecte; c) reducerea ocupării în economia informală. Dacă adoptăm ipoteza unei dinamici a productivității muncii, similare cu estimările de creștere a PIB, atunci scenariile ce se pot prefigura au în vedere, cel mult, atingerea unui nivel apropiat de jumătatea valorii absolute medii a UE-28.

5. 2. Estimări ale evoluției productivității orare a muncii în România, la orizontul anului 2037 Scenariul* 2017 SR SO SP 7, 1 7, 5 6, 2 Nivel estimat (euro/ora lucrata) 2020 2027 7, 8 8, 4 6, 9 10, 2 12, 5 9, 5 2037 16, 5 20, 6 12, 8 *pentru cele trei scenarii au fost aplicate ritmuri relativ înalte de creștere a productivității orare a muncii, dar diferențiate, având în vedere nivelul foarte scăzut al indicatorului in România, comparativ cu media UE 28 și cu cel din țările dezvoltate ale UE. Desigur că menținerea unor ritmuri ridicate pe perioade mai lungi nu vor mai putea fi realizate, știut fiind că aceste ritmuri de creștere scad pe măsură ce indicatorul crește. Sursa: calcule proprii. - Ritmurile propuse sunt necesare, însă nu suficiente pentru a induce un proces de convergență pronunțat și datorită faptului că productivitatea muncii, prin modul de măsurare, „compară” situații extrem de deosebite între țări, în special față de țările dezvoltate ale Europei.

5. 3. Productivitatea aparentă a muncii, pe activități CAEN Rev 2 (mii euro valoare adaugată la costul factorilor/persoană ocupată) date Eurostat și prelucrări ale autorilor 2008 nivel Romania Activitati administrative si de suport 6, 6 Activitati profesionale, tehnice si stiintifica 15 Activitati imobiliare 37 Informatii si comunicare 28, 6 Activitati de cazare si hrana 7, 5 Transport si depozitare 12, 3 Comert cu ridicata si cu amanuntul; reparatii auto 11, 4 Constructii … Servicii distributie apa, management canalizare si deseuri 12, 1 Furnizare de electricitate, gaze, abur si aer conditionat 32, 2 Industria prelucratoare 11 . Minerit si cariere 46 2013 nivel maxim nivel minim 58, 5 Norvegia 89, 2 Luxemburg 260 Norvegia 144, 1 Irlanda 33, 3 Luxemburg 87, 7 Norvegia 79, 4 Luxemburg … 4, 6 Bulgaria 12, 4 Bulgaria 14, 6 Lituania 25, 6 Bulgaria 3, 9 Bulgaria 9, 1 Bulgaria 7, 7 Bulgaria … 95, 5 Belgia 434, 9 Norvegia 155, 9 Irlanda 2403, 3 Danemarca 10, 7 Bulgaria 28, 3 Bulgaria 6, 7 Bulgaria 15, 7 Bulgaria nivel Romania 7, 4 15, 1 28, 3 25 4, 5 12, 1 10, 3 15, 4 11, 1 59, 5 12 69, 5 nivel maxim nivel minim 71 Norvegia 122, 5 Elvetia 380, 2 Norvegia 159, 7 Luxemburg 44, 8 Elvetia 125, 8 Norvegia 124, 5 Elvetia 82, 4 Norvegia 5, 6 Bulgaria 11, 3 Bulgaria 13, 9 Bulgaria 22 Bulgaria 4, 5 Romania 10, 9 Bulgaria 8, 1 Bulgaria 173, 8 Danemarca 524, 1 Spania 129, 6 Elvetia 1249, 4 Danemarca 10, 1 Bulgaria 45, 7 Lituania 9, 1 Bulgaria 26 Letonia

5. 4. Estimarea oportunitatilor de ocupare pe ocupatii, in perioada 2013 -2025 pentru Romania, comparativ cu media UE 28 100% Ocupatii elementare 90% Operatori instalatii si masini, asamblori de masini si echipamente Muncitori calificati si asimilati 80% 70% Lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit 60% Lucratori in domeniul serviciilor 50% 40% Functionari administrativi 30% Tehnicieni si alti specialisti in domeniul tehnic 20% Specialisti in diverse domenii de activitate 10% Manageri 0% Romania UE 28 Sursa: G: Cambridge Econometrics Limited 2015Romania_ Skills forecasts up to 2025 _ Cedefop_files O comparație între România și UE-28, în ceea ce privește structura prognozată a calificărilor la nivelul anului 2025, evidențiază discrepanțe majore în dezavantajul României, unde lucrătorii în servicii și vânzări dețin o pondere foarte ridicată. Aceste sectoare, cum se știe, au un nivel al productivității muncii relativ scăzut și nu sunt generatoare și propagatoare directe de progres tehnologic.

6. Productivitatea resurselor în România și unele țări membre ale UE, în anii 2000, 2007, 2014 Țara Franța Germania Italia Olanda Spania Regatul Unit Bulgaria Rep. Cehă Polonia România Ungaria EU - 28 PIB (euro la PPS) consumul material intern (Kg) 2000 2007 2014 1, 555 1, 939 2, 445 1, 308 1, 835 2, 143 1, 390 1, 930 3, 184 2, 151 2, 905 3, 493 1, 109 1, 292 3, 007 1, 901 2, 596 3, 434 0, 446 0, 574 0, 658 0, 793 1, 134 1, 529 0, 654 0, 831 1, 092 0, 648 0, 523 0, 711 0, 872 1, 293 1, 578 1, 267 1, 561 2, 102 decalaj absolut fata de Romania (euro/kg) 2000 2007 2014 0, 91 1, 42 1, 73 0, 66 1, 31 1, 43 0, 74 1, 41 2, 47 1, 50 2, 38 2, 78 0, 46 0, 77 2, 30 1, 25 2, 07 2, 72 -0, 20 0, 05 -0, 05 0, 15 0, 61 0, 82 0, 01 0, 38 0, 00 0, 22 0, 77 0, 87 0, 62 1, 04 1, 39 decalaj relativ fata de Romania=1, 00 2007 2014 2, 40 3, 71 3, 44 2, 02 3, 51 3, 01 2, 15 3, 69 4, 48 3, 32 5, 56 4, 91 1, 71 2, 47 4, 23 2, 94 4, 97 4, 83 0, 69 1, 10 0, 93 1, 23 2, 17 2, 15 1, 01 1, 59 1, 54 1, 00 1, 35 2, 47 2, 22 1, 96 2, 99 2, 96 Sursa: date EUROSTAT și calcule proprii ale autorilor. Analiza evoluției indicatorului PIB/CMI evidențiază decalaje foarte mari ale României, față de celelalte țări membre ale UE. Țările dezvoltate înregistrează un nivel mai ridicat al indicatorului, comparativ cu cele care au un nivel mai scăzut al dezvoltării. Nivelul mediu al indicatorului pentru UE 28, în anul 2014, a fost de 2, 96 ori mare, față de cel al României.

6. 1. Scenarii posibile ale evoluției indicatorului productivității resurselor în România și UE 28, în anii 2017, 2020, 2027 și 2037 Scenarii Scenariul realist România Euro/kg Indici față de anul anterior (%) UE-28 Euro/kg Indici față de anul anterior (%) Decalaje absolute euro/kg Decalaje relative România/UE-28 Scenariul optimist România Euro/kg Indici față de anul anterior (%) Sursa: calcule proprii, pe baza datelor EUROSTAT UE-28 Euro/kg Indici față de anul anterior (%) Decalaje absolute euro/kg Decalaje relative România/UE-28 Sursa: calcule proprii, pe baza datelor EUROSTAT Anii 2014 realizat 2017 2020 2027 2037 0, 711 100, 0 0, 760 106, 8 0, 820 107, 8 0, 920 112, 2 0, 990 107, 6 2, 102 2, 190 2, 291 2, 520 2, 700 100, 0 104, 2 104, 6 109, 9 107, 1 1, 391 1, 430 1, 471 1, 600 1, 710 2, 95 2, 88 2, 79 2, 73 2, 72 0, 711 0, 800 0, 842 0, 950 1, 100, 0 112, 5 105, 2 112, 8 115, 7 2, 102 2, 150 2, 250 2, 600 2, 850 100, 0 102, 3 104, 6 115, 5 109, 6 1, 391 1, 350 1, 408 1, 650 2, 590 2, 95 2, 68 2, 67 2, 73 2, 59

7. Cheltuieli cu Cercetarea, Dezvoltarea, Inovarea (CDI) % în PIB 2017 -2037 Scenariul Realist Optimist Pesimist 2017 0, 5 0, 7 0, 4 2020 0, 8 2, 0 0, 6 2027 1, 5 2, 1 1, 0 2037 2, 0 2, 9 1, 6 Sursa: calcule estimative proprii. Resursele umane în domeniul CDI din România, potrivit scenariului realist ar urma să crească de la 25, 6% din total populație activă la 33, 5% față de media UE. În alte țări membre ale UE, această pondere este cu mult mai ridicată, depășind media UE-27 cu 51, 0%.

7. 1. Resurse umane în știință și tehnologie (% din populația activă) în România față de media UE-27 și unele țări membre Țara Romania Scenariul 2007 2014 2017 2020 2027 2037 SR* 23, 0 25, 6 27, 0 28, 2 32, 0 34, 0 SO** 29, 0 30, 0 33, 0 36, 0 SP*** 26, 0 27, 2 30, 0 32, 0 UE-27 SR 39, 2 44, 5 45, 8 46, 2 48, 0 51, 0 Franța SR 41, 7 50, 1 53, 9 54, 7 57, 0 57, 5 Polonia SR 32, 5 40, 4 41, 5 42, 2 44, 0 46, 0 Ungaria SR 31, 7 36, 3 37, 6 38, 5 40, 0 42, 0 Notă: *SR= scenariul realist **SO= scenariul optimist ***SP= scenariul pesimist Sursa: calcule estimative proprii pe baza datelor Eurostat, http: //ec. europa. eu/eurostat/tgm

7. 2. În România indicele inovării globale a avut, în perioada 2008 -2015, o scădere de la 0, 246 la respectiv 0, 180 (4, 38 % rata de scadere anuală), în timp ce la nivel UE-28 a crescut de la 0, 564 la respectiv 0, 521 ( +0, 93 % rata anuală de creștere). România face parte din ultima grupă a inovatorilor modești, din care mai fac parte Bulgaria, Macedonia și Ucraina, fiind devansată de grupele inovatorilor lideri (6 țări), puternici (10 țări) și moderați (17 țări). Dimensiunea scorurilor de performanță in domeniul CDI din România și UE-28. Țara Categoria scorului de performanță UE-28 Nivel Resurse umane Sisteme de cercetare Finanțare și asistență Investițiile firmei Relații și antreprenoriat Active intelectuale Inovatori Efecte economice 0, 575 0, 466 0, 490 0, 426 0, 473 0, 556 0, 526 0, 173 România Decalaj absolut UE-România 0, 392 0, 111 0, 070 0, 084 0, 045 0, 149 0, 193 0, 273 Sursa: European Innovation Scoreboard 2016 și calcule proprii 0, 183 0, 355 0, 420 0, 342 0, 428 0, 407 0, 333 0, 300 Olanda Italia 0, 653 0, 774 0, 663 0, 237 0, 707 0, 624 0, 542 0, 681 0, 407 0, 398 0, 279 0, 277 0, 418 0, 505 0, 577 0, 456 Polonia Bulgaria 0, 556 0, 125 0, 274 0, 361 0, 094 0, 391 0, 210 0, 301 0, 498 0, 087 0, 104 0, 212 0, 571 0, 500 0, 186 0, 505

7. 3. Proiecția soldului total al ISD pe locuitor, în cele 3 scenarii alternative, euro / locuitor Date de referință (repere) 2014 Medie UE 28 Medie țări dezvoltate UE* Medie țări emergente UE** ROM NIA 11. 508 13. 102 5. 303 3. 017 Scenarii ROM NIA Optimist Realist Pesimist 2017 2020 2027 2037 3. 500 3. 400 3. 300 3. 900 3. 700 3. 500 5. 000 4. 500 7. 900 6. 700 5. 700 * Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Regatul Unit, Suedia. ** Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Sursa: pentru anul 2014, calcule proprii pe baza datelor Eurostat și UNCTAD. Pentru perioada 2017 - 2037, calculele autorilor, pe baza datelor privind PIB (Scenariile optimist și realist) preluate de la CNP, precum și a unor estimări proprii ale evoluției PIB aferentă Scenariului pesimist. Scenariul optimist estimează o creștere medie a fluxurilor nete ale ISD cu 3 -4 miliarde euro anual, ceea ce conduce la un sold total al ISD pe locuitor de 7. 900 euro în 2037, nivel care se situează în jurul mediei țărilor emergente din UE. Scenariul realist prevede o creștere medie cu 2 -3 miliarde euro anual a fluxurilor nete ale ISD, conducând la un sold total al ISD pe locuitor de 6. 700 euro în 2037, nivel situat sub media țărilor emergente din UE. Scenariul pesimist anticipează majorarea cu 1 -2 miliarde euro anual a fluxurilor nete ale ISD, ducând la circa 5. 700 euro sold total al ISD pe locuitor în 2037, respectiv peste nivelul mediei țărilor emergente din UE înregistrată în 2014.

8. Macroeficiența economică prin prisma indicatorului PIB raportat la soldul total al ISD - euro/euro - Scenariul /Anul 2014 2017 2020 2027 2037 2, 72 2, 77 2, 94 3, 12 Scenariul optimist 2, 75 2, 81 3, 00 3, 20 Scenariul pesimist 2, 70 2, 74 2, 89 3, 02 Scenariul realist 2, 5 Sursa: date BNR, CNP.

9. Proiecția exportului de bunuri și servicii* pe locuitor, în cele 3 scenarii alternative -euro/locuitor- Date de referință (repere) 2013 Medie UE 28 Scenarii 11. 600 ROM NIA 2017 2020 2027 2037 Medie țări dezvoltate UE** 12. 937 Optimist 3. 900 4. 400 6. 500 10. 000 Medie țări emergente UE*** 6. 402 Realist 3. 700 4. 100 5. 700 8. 400 ROM NIA 3. 020 Pesimist 3. 600 4. 000 5. 300 7. 200 * Precizăm că datele privind exportul de bunuri și servicii corespund standardului metodologic internațional BPM 6, conform principiului „schimbului de proprietate economică”. ** Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Regatul Unit, Suedia. *** Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Sursa: pentru anul 2013, calcule proprii pe baza datelor Eurostat; pentru perioada 2017 - 2037, calculele autorilor, pe baza datelor privind PIB (scenariile optimist și realist) preluate de la CNP, precum și a unor estimări proprii ale evoluției PIB aferentă scenariului pesimist.

10. Indicatori sintetici ai macroeficienței și sustenabilității datoriei externe pe termen lung Scenariul optimist Indicatori Scenariul realist Scenariul pesimist 2015 2017 2027 2037 PIB/Dat ext. TL (euro/euro) 2, 2 2, 3 2, 7 3, 2 2, 4 3, 0 3, 5 2, 1 2, 4 2, 6 Serv. dat. ext. TL / Export B&S (%) 35, 4 33 26 18 31 24 16 34 28 22 Sursa: Pentru 2015, date BNR, CNP.

11. Aspecte de analiză transversală pentru cele 11 capitole ale Strategiei Viziunea, misiunea, obiective generale şi specifice privind nivelul macro trebuie să fie concretizat în mod complementar, consistent, compatibil, convergent de către fiecare domeniu sectorial şi subsectorial al capitolelor Strategiei. Întrucât capitolul 6 „Economie şi Calitatea vieţii” stabileşte obiective şi ţinte pe termen mediu şi lung la nivel macroeconomic între care PIB per capita, investiţii, populaţie ocupată, nivelul veniturilor etc. , considerăm oportun ca în cadrul celorlalte capitole să se abordeze în termeni cantitativi şi calitativi următoarele aspecte: � ocuparea forţei de muncă şi noile tendinţe structurale pe piaţa muncii în domeniul cercetat; � volumul investiţiilor necesare, pentru implementarea/realizarea ţintelor; � surse de finanţare a investiţiilor; � aspecte ale tendinţelor de convergenţă/divergenţă în ceea ce priveşte decalajele absolute şi relative, discrepanţele dintre România şi ţările emergente şi dezvoltate ale UE; � o importanţă deosebită trebuie acordată tendinţelor favorabile/defavorabile înregistrate de către România, comparativ cu performanţele internaţionale, precum şi consolidării rezilienţei economico-sociale a ţării noastre la şocurile externe şi interne.