Centrul Naional de Expertize Judiciare Olga Cataraga Concluziile

Centrul Național de Expertize Judiciare Olga Cataraga Concluziile expertului 26. 10. 2017

Ce este concluzia ?

CONCLUZIA din p. v. filosofic – o propoziţie declarativă, n cu valoare de adevăr; n poate ocupa orice loc într-un text; n fiecare element al concluziei trebuie n susţinut de premise. n

Rezultat al procesului de cunoaștere științifică

Legătura cu expertul judiciar n expert judiciar – persoană calificată și abilitată, conform legii, să efectueze expertize și să formuleze concluzii în specialitatea în care este autorizată, cu privire la anumite fapte, circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și procese, organismul și psihicul uman, şi care este inclusă în Registrul de stat al experților judiciari;

Dar cu expertiza judiciară ? n – activitate de cercetare ştiinţifico-practică, efectuată în cadrul procesului civil, penal sau contravențional (denumit în continuare proces judiciar) în scopul aflării adevărului prin efectuarea unor cercetări metodice cu aplicarea de cunoștințe speciale și procedee tehnico-ştiinţifice pentru formularea unor concluzii argumentate cu privire la anumite fapte, circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și procese, corpul și psihicul uman,

Definiția concluziei expertului Concluzia expertului – rezultat al activității de cunoaștere științifică a obiectului expertizei ; n

Cerințele către concluziile expertului n Se formulează: în urma cercetărilor; n clare, n precise, n bine argumentate.

Cercetările expertului, pe care se bazează concluziile: metodice; n cu aplicarea de cunoștințe speciale; n cu aplicarea procedeelor tehnico-ştiinţifice; n

Ce este argumentarea? n A argumenta – a justifica, a susţine, a dovedi, a întări o afirmaţie, a proba un punct de vedere. n ARGUMENTAREA ESTE PROCESUL PRIN CARE DEMONSTRĂM (JUSTIFICĂM) ADEVĂRUL PROPRIILOR NOASTRE OPINII ŞI ÎNCERCĂM SĂ-I CONVINGEM PE CEILALŢI SĂ LE ACCEPTE.

De ce în expertiză judiciară este nevoie de concluzii argumentate?

Pentru că: • • este cerut de lege !!!!!

Anume: În procesul efectuării expertizei judiciare: 1. expertul efectuează investigații științifice pentru aflarea adevărului; 2. expertul formulează concluzii argumentate; Examinările în procesul efectuării expertizelor trebuie bazate pe criterii științifice ale identificării și diagnosticării, în dependență de obiective, iar concluziile se dovedesc conform științei de argumentare.

Cum vedem, dacă argumentarea este corectă ?

Pentru a şti dacă o argumentare este corectă trebuie: să cunoaștem condiţiile corectitudinii lor. Forma standard a unui argument este: n premise – concluzie (ultima propoziţie dintr-un argument în forma standard este întotdeauna concluzia). n În limbajul natural, un argument nu apare întotdeauna în forma standard (concluzia nu apare de fiecare dată la finalul argumentului), n

Argumentarea non-standard Poate să apară într-o formă non-standard (concluzia poate să apară la mijlocul sau chiar la începutul argumentului). Altfel spus, într-un argument care nu este în formă standard concluzia poate ocupa orice loc.

n Exemplu exemple de argument în formă standard: - Cei care întârzie sunt nepunctuali (premisă) - Tu eşti o persoană care întârzie (premisă) - Tu eşti nepunctual (concluzie). n Exemplu de argument în forma nonstandard: - Tu eşti nepunctual întrucât întârzii, iar cei care întârzie sunt nepunctuali.

Cum recunoaştem o argumentare? – INDICATORII ARGUMENTĂRII n În centrul analizei argumentării stă raţionamentul, deoarece orice argumentare este o organizare inedită de raţionamente (argumentare amplă), existând şi argumentări care presupun un singur raţionament (argumentare simplă).

Raționamentul n Raţionamentul este operaţia logică prin care din propoziţii date numite premise este derivată o altă propoziţie numită concluzie. În structura unui raţionament sunt incluse premisa/premisele şi concluzia. n Identificarea unor premise şi a concluziei unui argument se poate realiza cu ajutorul unor cuvinte sau expresii numite INDICATORI LOGICI.

Două tipuri de indicatori logici n Indicatori logici de premisă. Exemple: deoarece, pentru că, întrucât, dat fiind că, presupunând că, pe baza faptului că, datorită (faptului că), fiindcă, pornind de la ideea că etc. Observaţie: orice propoziţie care urmează după un indicator de premisă poate fi considerată premisă a argumentului.

Indicatori logici n Indicatori logici de concluzie. n Exemple: deci, prin urmare, rezultă că, aşadar, în concluzie, (de aici) decurge (că), deducem că, concluzionăm (că) etc. n Observaţie: orice propoziţie care urmează după un indicator de concluzie poate fi considerată drept concluzie a argumentului.

Exemple de argumente: (1). Ai luat notă mică (concluzia), pentru că (indicator logic de premisă) nu ai învăţat (premisa). n (2). Şoferul a trecut pe roşu (premisa). Prin urmare va primi amendă (concluzia). n Observaţie: un argument poate conţine indicatori de ambele tipuri. n n De exemplu: Având în vedere că (indicator de premisă) echipa a câştigat toate partidele, rezultă că (indicator de concluzie) ea se va califica pentru faza următoare a competiţiei.

Exemple de argumente: n Un caz special îl reprezintă indicatorul „de aceea”; acesta reprezintă un indicator de premisă atipic, deoarece, premisa nu apare după indicator, ci înaintea acestuia, iar următoarea propoziţie este, de regulă concluzia argumentului. n Exemplu: Ai rămas corigent la trei discipline (premisa); de aceea vei repeta anul (concluzia).

Exemple de argumente: n n Notă: nu este necesar să apară un indicator logic pentru a spune că suntem în prezenţa unui argument. De exemplu: Colegul meu este criticat mereu de către profesori. Uită întotdeauna să-şi scrie numele pe lucrare. Acest enunţ este un argument, deşi nu are în componenţa lui nici un indicator logic. Concluzia: Colegul meu este criticat mereu de către profesori este justificată logic de premisa Uită întotdeauna să-şi scrie numele pe lucrare. Am putea subînţelege aici indicatorul „întrucât” (sau un alt indicator de premisă); reformulat, argumentul ar putea arăta astfel: Colegul meu este criticat mereu de către

Prezenţa unei argumentări este vizibilă printr-o serie de cuvinte/expresii caracteristice – INDICATORI AI ARGUMENTĂRII: n „pentru că”, „deoarece”, „întrucât”, „fiindcă”, „presupunând că”, „aşadar”, „datorită” etc. – expresii care introduc propoziţiile temei (indicatori de premise). ; n „nu poate”, „nu trebuie” – indică prezenţa unei concluzii/recomandări cu valoare de argument; n „dacă … atunci” – semnalează faptul că, fiind date anumite elemente, se va n

INDICATORI AI ARGUMENTĂRII: n rezultă”, „prin urmare”, „în consecinţă”, „deci”, „conchidem” – introduc teza (indicatori de concluzie).

STRUCTURA ARGUMENTĂRII – ANALIZA UNEI ARGUMENTĂRI (1). Structură argumentativă simplă (argument simplu) – formată dintr-o premisă şi o concluzie Exemplu: Geamul s-a spart (concluzia) deoarece (indicator de premisă) copilul vecinei a aruncat cu piatra în el (premisă). (2). Structură argumentativă în cadrul căreia argumentul este format din două sau mai multe premise și o concluzie. Exemplu: Întrucât olimpicii intră la facultate fără concurs, iar tu eşti olimpic, rezultă că şi tu vei intra la facultate fără concurs. (argument format din două premise şi o concluzie).

(3). Structură argumentativă complexă (argument complex). n (3)Argumentele complexe sunt acele în care cel puţin una dintre premise este justificată/susţinută de către una sau mai multe propoziţii. În componenţa unui argument complex intră următoarele componente: n – o concluzie finală; n – una sau mai multe concluzii intermediare – propoziţiile (premisele) care justifică concluzia finală şi care sunt justificate la

(3). Structură argumentativă complexă (argument complex). n – premise care justifică concluzia finală, dar care nu sunt concluzii intermediare (libere); n – propoziţiile care justifică concluziile intermediare.

Observaţie: unele argumente complexe pot să nu conţină premise libere. n Exemplu de argument complex: n „La primul extemporal elevul a obţinut nota 10 întrucât a rezolvat corect toate subiectele. La ultimul extemporal acesta a fost prins copiind; de aceea a primit nota 1. Prin urmare, elevul va avea media semestrială 7, deoarece a obţinut nota 10 la examinarea orală. ”

Analiza acestui argument se va realiza astfel: – vom identifica şi marca prin subliniere indicatorii logici prezenţi în argument, indiferent de tipul acestora; n – vom marca şi numerota fiecare propoziţie care intră în componenţa argumentului (de regulă, în ordinea apariţiei lor în argument); n – vom identifica concluzia finală a argumentului; n – vom identifica concluziile intermediare şi n

Analiza n – vom identifica premisele libere; n – vom preciza structura logică a argumentului (diagrama corespunzătoare structurii argumentative). n „[(1) La primul extemporal elevul a obţinut nota 10] întrucât [(2) a rezolvat corect toate subiectele. ]. [(3) La ultimul extemporal acesta a fost prins copiind]; de aceea [(4) a primit nota 1]. Prin urmare, [(5) Elevul va avea media semestrială 7], deoarece [(6) a obţinut nota 10 la

analiza – propoziţia numărul (5) este concluzia finală a argumentului, n – propoziţiile (1) şi (4) sunt concluzii intermediare; n – propoziţia (6) este premisă liberă; n – propoziţiile (2) şi (3) sunt propoziţiile care justifică propoziţiile intermediare. n

Rezumat: CONCLUZIA – o propoziţie declarativă, cu valoare de adevăr; poate ocupa orice loc într-un text; fiecare element al concluziei trebuie susţinut de premise. n Argumentarea este constituită din mai multe propoziţii declarative, ce pot fi adevărate sau false, unele dintre ele având rol de premise iar una, rol de concluzie. n

structuri posibile ale unei argumentări După modul în care apar aceste elemente există cel puţin trei structuri posibile ale unei argumentări: n O premisă şi o concluzie: n Ex. „Şi-a luat umbrela pentru că afară plouă” n Două sau mai multe premise şi o concluzie: n n Ex. „Toate persoanele care fac zilnic gimnastică pierd în greutate şi de la o vreme M face

structuri posibile ale unei argumentări Argumente care susţin o concluzie intermediară, concluzie ce devine apoi premisă pentru concluzia finală. n Structurile argumentative pot fi mai simple (când susţinem idei simple referitoare la fapte asupra cărora convenim) şi mai complexe (cu momente intermediare de argumentare a unor idei ce devin apoi premise pentru un raţionament ulterior). n

2 exemple simple de argumentări: n . Fiindcă mergi la şcoală şi eşti atent la orele de Logică şi argumentare, atunci rezultatele bune nu vor întârzia să apară. 2. Dacă apar inundaţiile, atunci plouă mult. n

sumar Expertiza judiciară nu este o cumulare de propoziții, dar o expunere logică, consecutivă a întreg procesului de cercetare. n Expertiza judiciară este o dovadă științifică, de aceia, cele scrise în raport, trebuie dovedite științific. n Dovada științifică se face doar prin activități de examinare științifică. n Toate examinările se fac în conformitate cu prevederile proceselor de identificare /diagnosticare științifică n

sumar n Argumentarea concluziilor se face în compartimentul de evaluare a rezultatelor, conform teoriei științifice a argumentării, fondate pe criteriile științifice ale identificării/diagnosticării. n Concluzia prezintă o declarație și se prezintă sub formă de răspuns la întrebare /obiectiv.

La baza argumentării stau: știința și raționamentul logic !!!!

Argumentare și CONCLUZII n Fiindcă mergi la lecții, eşti atent la orele de Logică şi argumentare, şi aplici aceste științe, atunci rezultatele bune nu vor întârzia să apară și în rapoartele tale de expertiză” n PRIN ȘTIINĂ LA JUSTȚIE PER SCIENTIA A D IUSTITIAM n

BIBLIOGRAFIE Tratat de criminalistică, ediția VI-a revizuită, 2015, Emilian Stancu, Universul Juridic , București; n NOTE DE CURS, CRIMINALISTICA(Ciclul I)AUTORI: Boris Talpă, mg. în drept, lector univ. Adrian Badia, mg. în drept, lector univ. n Legea RM nr. 68 din 14. 04. 2016; n https: //floringeorgepopovici. wordpress. co m/2011/09/17/argumentarea/ n

Sfârșit VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE