Dan cpitan de plai de Vasile Alecsandri Interpretarea

Dan , căpitan de plai de Vasile Alecsandri Interpretarea textului

Vasile Alecsandri u u u S-a născut în Bacău în anul 1818 sau 1821 la Bacău , într-o familie de boieri, având parte de o educaţie aleasă. Are o activitate bogată: Poezii: Pasteluri, Doine şi lăcrămioare Proză: Balta Albă, Istoria unui galbân şi a unei parale Teatru: Despot – vodă, Ciclul Chiriţelor

Contextul literar u Poemul eroic a fost publicat în 1875 în revista “Convorbiri literare”, şi inclus ulterior în ciclul Legendelor, în care evocă lupta poporului pentru dreptate şi chipuri unor eroi legendari.

u u u Cuprinde numele eroului principal şi funcţia lui socială, administrativă şi militară, desemnată printr-o apoziţie dezvoltată. Dan a fost făcut căpitan de Ştefan cel Mare ca urmare a calităţilor sale de războinic priceput şi ca o recunoaştere a curajului şi loialităţii sale. Asocierea celor doi termeni, ”Căpitan de plai” este neobişnuită, ea trimiţând la o lume a fabulosului, a miticului. Titlul

Tema Este istorică.

Structura textului u Poemul este alcătuit din şapte cânturi împărţite în patru tablouri şi evocă lupta pentru apărarea ţării împotriva tătarilor. u Textul este prevăzut cu un motto, un fragment dintr-un cântec popular. u

Momentele subiectului Expoziţiunea : u Locul-în Moldava u Timpul-sec XVI u Personajele: Dan, Ursan , hanul Ghirai, arcaşii din Orhei, tătarii. u Intriga: vestea năvălirii tătarilor aflată de la “doi vechi stejari” u

Momentele subiectului u u u Desfăşurarea acţiunii: jurământul lui Dan făcut înainte de a pleca la luptă Pleacă spre casa lui Ursan cu care porneşte la luptă împotriva tătarilor Pe câmpul de luptă cei doi fac minuni de vitejie Ursan cade rănit, dar este apărat de prietenul lui Dan până la sosirea arcaşilor din Orhei conduşi de fiica lui, Fulga.

Momentele subiectului Punctul culminant: u Dan, rănit este luat prizonier de tătari, ”ca pradă şi trofeu” u Hanul îi cere să se lepede de legea lui şi să treacă în tabăra lui, dar Dan refuză, preferând moartea unei vieţi ruşinoase u

Momentele subiectului Deznodământul: u Dan revine în Moldova şi sărută pentru ultima oară “pământul ce trăsare şi care-l recunoaşte”, se întoarce în cortul lui Ghirai şi moare la picioarele acestuia, gest care-l impresionează profund pe hanul tătar. u

Caracterizarea personajelor u Dan: erou complex. portretul lui fizic şi moral este conturat prin intervenţiile autorului. Este bătrân şi retras , regretând tot mai mult depărtarea de anii tinereţii. El a trăit pentru apărarea ţării, iar natura i-a fost permanent prietenă şi ocrotitoare. Faptele sale de vitejie, înfruntarea tătarilor şi sfidarea lui Ghirai sunt argumente care îi atestă superioritatea morală. Este omul muntelui , iar arma lui este sabia.

Caracterizarea personajelor Dan: Este un personaj principal care nu acceptă compromisuri, dorind să moară demn. u În timpul luptei este un prieten devotat care nu-şi părăseşte tovarăşul aflat în necaz, punându-se “de pază la capul lui Ursan”. u Dialogul cu Ghirai reliefează caracterul integru , demn şi neînfricat al eroului. u

Caracterizarea personajelor u u Dan este simbolul existenţei milenare a poporului român, este demn, neînfricat, viteaz. Ca în legendele populare , eroul vorbeşte cu murgul său, evidenţiind legătura profundă dintre om şi natură. Ajunge să impresioneze pe duşman, hanul Ghirai numindu-l “tată”. Îşi iubeşte mult ţara, ultima lui dorinţă fiind să-şi sărute pământul strămoşesc Îşi respectă cuvântul dat ( se întoarce la han unde moare).

Caracterizarea personajelor Ursan-omul câmpiei, având ca armă buzduganul. u Îşi iubeşte ţara, pentru care nu pregetă să meargă la luptă, lăsânduşi herghelia în seama fiicei sale, Fulga. u Urăşte pe duşmanii ţării până la moarte u viteaz. , curajos u

Caracterizarea personajelor u u Hanul Ghirai- înfrânt ruşinos de români doreşte să se răzbune pe Dan. După trei zile de frământări îl cheamă pe viteaz la el, pentru a-şi pune în aplicare planul. Este uimit de măreţia bătrânului, de renumele lui , de inteligenţa acestuia, de experienţa sa şi îi propune un târg ruşinos pentru Dan, iertarea de moarte în schimbul lepădării de legea strămoşească. Răspunsul lui Dan îl uimeşte pe han , care îi îndeplineşte ultima dorinţă, iar prin revenirea în cort şi moartea acestuia , hanul rămâne pentru totdeauna în admiraţia lui. Eroul smulge admiraţia duşmanului pentru virtuţiile sale: eroism, devotament, demnitate şi puritate sufletească.

Procedee artistice u u Poemul eroic cu accente lirice este impresionant realizat din punct de vedere al procedeelor artistice. Înlănţuiri de epitete: ”lumină mare”, larme zgomotoase”, ”măreţul om”, “cale neîntreruptă”; metafore: ”e sabie în ţară”, ”trei zile şi trei nopţi hanul nu gustă în suflet pace”, ”ce simte firul ierbii când coasa e vecină? ”; comparaţii: ”intră în urdie ca vierul în stuhul tare”, ”ca giunghiul cel de moarte în inima plăpândă”; natura este personificată “pământul ce tresare şi care-l recunoaşte”; autorul dă o imagine unică, hiperbolică a bătăliei.

Limbajul u u u Imaginile se succed , predominând cele motorii , auditive şi vizuale susţinute de cuvinte şi expresii din diverse câmpuri lexicale. Un rol important în crearea atmosferei specifice epocii îl au arhaismele lexicale şi fonetice cu care este presărat textul : ”şoiman”, “vizir”, “pală” , ”secul “, ”per” , ”peptul”, ”steie”, ”încungiurat”, “câni”. Îmbinarea acestora cu neologisme este o sursă a originalităţii poetice a lui Vasile Alecsandri.

Elemente de prozodie Măsura : 14 silabe u Ritmul: trohaic u Rima: împerecheată u

Definiţie u Poemul eroic este o creaţie cultă a genului epic , în versuri , de dimensiuni ample , în care se relatează fapte măreţe, textul fiind caracterizat prin acţiune.

u Material realizat de profesor Silvia Nagy de la Şcoala Generală “Geo Bogza” din Bălan, jud Harghita