Calitatea serviciilor medicale in camera de gardacpuupu LIPSA

  • Slides: 32
Download presentation
Calitatea serviciilor medicale in camera de garda/cpu/upu LIPSA CORELARII LEGISLAȚIEI APLICATE ÎN SISTEMUL SANITAR

Calitatea serviciilor medicale in camera de garda/cpu/upu LIPSA CORELARII LEGISLAȚIEI APLICATE ÎN SISTEMUL SANITAR CU LEGEA nr. 487 / 2002 a s. An. At. ATii mintale Si a protec. TTei persoanelor cu tulburari psihice *) – Republicat. A SI cu ORDINUL nr. 488 din 15 aprilie 2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii s. An. At. ATii mintale Si a protec. Tiei persoanelor cu tulbur. Ari psihice 487/2002 colectarea datelor in sistemul informatic pentru analiz Ă si monitorizar E, Posibil Ă? ? ? – Raspuns -nu EC. Ica Lucica Vărăreanu Ec. Cezar Vărăreanu

Etapele întocmirii Procedurii privind activitatea în CG/CPU-S/UPU 1) Analiza situaţiei prezente cu privire la

Etapele întocmirii Procedurii privind activitatea în CG/CPU-S/UPU 1) Analiza situaţiei prezente cu privire la activitatea Camerei de gardă 2) Analiza necesităţii întocmirii sau actualizării procedurii 3) Emiterea deciziei Managerului cu echipa de lucru pentru întocmirea procedurii, formată din medici care efectuează gărzi, propuşi de Directorul Medical 4) Secretariatul comisiei este asigurat de personalul Serviciului de Managementul al Calităţii Serviciilor Medicale – SMCSM 5) Secretarul – membru SMCSM – Realizează înscrierea în procedură a părţii legislative parcurgând toată legislația care legătură cu activitatea camerei de gardă (prezentată mai jos) 6) Pasul 2 - completarea procedurii cu modul de lucru, de către membrii comisiei 7) Solicitarea modificărilor şi completărilor procedurii de la medicii care efectuează gărzi, întruniţi în şedinţă comună 8) Avizarea procedurii de către preşedintele comisiei de Monitorizare SCIM 9) Aprobarea procedurii de către Manager 10) Instruirea personalului angajat în camera de gardă privind aplicarea procedurii, a medicilor care efectuează gărzi, inclusiv a medicilor rezidenţi 11) Analiza implementării procedurii – după cel puţin 6 luni de aplicare

ASPECTE CRITICE ÎN CAMERA DE GARDĂ: OBȚINEREA CONSIMȚĂM NTULUI, INTERNAREA NEVOLUNTARĂ, CAZURILE SOCIALE CAMERA

ASPECTE CRITICE ÎN CAMERA DE GARDĂ: OBȚINEREA CONSIMȚĂM NTULUI, INTERNAREA NEVOLUNTARĂ, CAZURILE SOCIALE CAMERA DE GARDĂ - Triajul (asistenți medicali) - Evaluarea stării de sănătate a pacientului (medici): § investigare, consult, tratament Stabilirea unei conduite terapeutice cu trimitere la domiciliu Internare Conform listei urgențelor în psihiatrie O 488/2016 (nu se regăsesc în Normele de aplicare ale contractului cadru) ân m ță t m i a s Co semn t Internare voluntară Servicii medicale oferite de spital (spitalizare continuă acuți) Redirecționare către alte specialități: riscul vital excede riscul diagnosticului psihiatric Re fu cos z se im mn țăm are ân t Internare nevoluntară Comisie internări nevoluntare - spitalizare continuă acuți ! Numărul de cazuri contractate pentru spitalizarea pacienților acuți mai mic decât numărul cazurilor necesar a fi tratate

1. ACTIVITATEA IN CAMERA DE GARDA EXTRAGEREA LEGISLAŢIEI APLICABILE PROCEDURII LEGE nr. 95 din

1. ACTIVITATEA IN CAMERA DE GARDA EXTRAGEREA LEGISLAŢIEI APLICABILE PROCEDURII LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – republicată definiţii Art. 32. Asistenţa medicală de urgenţă se asigură de unităţi specializate de urgenţă şi transport sanitar publice sau private, precum şi prin structurile de primire a urgenţelor, organizate în acest scop. Art. 92. d)asistenţă medicală de urgenţă - ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice întreprinse de către personal medical calificat. Ea poate fi acordată la diferite niveluri de către medici şi asistenţi medicali cu diferite grade de pregătire; e)urgenţă medicală - accidentarea sau îmbolnăvirea acută, care necesită acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei medicale de urgenţă, la unul sau mai multe niveluri de competenţă, după caz. f)pacient critic - pacientul cu funcţiile vitale instabile sau cu afecţiuni care pot avea complicaţii ireversibile şi care necesită intervenţie medicală de urgenţă sau îngrijiri într-o secţie de terapie intensivă generală sau specializată;

LEGE nr. 95/2006 R) privind reforma în domeniul sănătăţii definiţii v)compartiment de primire a

LEGE nr. 95/2006 R) privind reforma în domeniul sănătăţii definiţii v)compartiment de primire a urgenţelor, denumit în continuare CPU - secţia aflată în structura unui spital orăşenesc, municipal sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe; z)dispeceratul integrat de urgenţă - structura specializată care, pe lângă preluarea apelului la numărul de urgenţă, asigură alarmarea şi coordonarea echipajelor de intervenţie ale tuturor serviciilor specializate de intervenţie, cu caracter medical şi nemedical, din aceeaşi locaţie fizică. ……………. nu mai sunt litere in alfabetul limbii romane, nu este o definiţie a camerei de gardă…………

LEGE nr. 95/2006 R) privind reforma în domeniul sănătăţii – republicată pacientul şi spitalul

LEGE nr. 95/2006 R) privind reforma în domeniul sănătăţii – republicată pacientul şi spitalul Art. 105 Primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă se acordă fără nicio discriminare legată de, dar nu limitată la, venituri, sex, vârstă, etnie, religie, cetăţenie sau apartenenţă politică, indiferent dacă pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical. Art. 168 (1)Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico - sanitară de profil. Art. 230 (2) Asiguraţii au următoarele drepturi; i)să beneficieze de servicii medicale de urgenţă; Art. 382 (1)Cu excepţia cazurilor de forţă majoră, de urgenţă ori când pacientul sau reprezentanţii legali ori numiţi ai acestuia sunt în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau consimţământul, medicul acţionează respectând voinţa pacientului şi dreptul acestuia de a refuza ori de a opri o intervenţie medicală.

LEGE nr. 95/2006 R) privind reforma în domeniul sănătăţii medicul şi personalul medical Art.

LEGE nr. 95/2006 R) privind reforma în domeniul sănătăţii medicul şi personalul medical Art. 421 Obligaţiile membrilor CMR, ce decurg din calitatea lor specială de medici, sunt: c)să acorde, cu promptitudine şi necondiţionat, îngrijirile medicale de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică; Răspunderea civilă a personalului medical Art. 653 (4)Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte limitele competenţei, cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal medical ce are competenţa necesară.

LEGE nr. 95/2006 R) privind reforma în domeniul sănătăţii – CAMERA DE GARDA Art.

LEGE nr. 95/2006 R) privind reforma în domeniul sănătăţii – CAMERA DE GARDA Art. 100 (1)Finanţarea acordării asistenţei medicale publice de urgenţă se face prin ……………. (10)UPU şi CPU din cadrul spitalelor cu structuri de urgenţă aprobate potrivit dispoziţiilor legale, alte decât cele prevăzute la alin. (7), precum şi activităţile desfăşurate în camera de gardă sunt finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat. Art. 108 (6)Spitalele municipale şi orăşeneşti pot avea CPU sau camere de reanimare în zonele de recepţie a urgenţelor, acestea urmând a fi deservite de personalul de gardă din spital şi/sau de medici de urgenţă special angajaţi. Atat despre camera de gardă.

ORDIN 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un

ORDIN 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital Serviciul de urgenţă Art. 37 - În funcţie de tipul de spitale, serviciul de urgenţă va fi organizat sub formă de unităţi de primire urgenţe (UPU) sau compartimente de primire urgenţe (CPU). b)Compartimentul de primire urgenţe este o structură unică, cu personal propriu sau cu personal component al liniilor de gardă, destinată primirii, triajului clinic, investigaţiilor, diagnosticului şi tratamentului urgenţelor critice şi necritice sosite cu mijloacele de transport ale serviciului de ambulanţă sau cu alte mijloace de transport.

COMPARTIMENT DE PRIMIRE URGENŢĂ Compartimentul de primire urgenţe se va organiza în cadrul spitalelor

COMPARTIMENT DE PRIMIRE URGENŢĂ Compartimentul de primire urgenţe se va organiza în cadrul spitalelor municipale, orăşeneşti, precum şi în cadrul spitalelor clinice sau de specialitate. Structura minimă va avea următoarele componente funcţionale: - spaţiu pentru triaj clinic la intrare în CPU; - spaţiu pentru primirea, stabilizarea şi monitorizarea a cel puţin unui pacient în stare critică; - spaţiu/spaţii destinate primirii, investigării şi tratamentului pacienţilor; - anexe social-sanitare. definiția CAMEREI DE GARDĂ Art. 3 În componenţa unei secţii medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spaţii: d)cameră de gardă cu grup sanitar şi duş;

Venituri din activit. ATEA CAMEREI DE GARDĂ/ cpu / CPU-S NEFINANŢATE DE ms ANEXA

Venituri din activit. ATEA CAMEREI DE GARDĂ/ cpu / CPU-S NEFINANŢATE DE ms ANEXA 23 CONDIŢIILE ACORDĂRII SERVICIILOR MEDICALE ÎN UNITĂŢI SANITARE CU PATURI ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ ALE ACESTORA (3) Spitalele vor prezenta, în vederea contractării, defalcarea cazurilor de spitalizare estimate pe fiecare secţie şi pe tip de bolnavi: urgenţă, acut, cronic. În vederea contractării serviciilor spitaliceşti efectuate prin spitalizare de zi spitalele prezintă distinct numărul serviciilor medicale estimate a se efectua în camera de gardă şi în structurile de urgenţă din cadrul spitalelor pentru care finanţarea nu se face din bugetul Ministerului Sănătăţii/ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, pentru cazurile neinternate prin spitalizare continuă, precum şi numărul serviciilor medicale/cazurilor rezolvate estimate a se efectua prin spitalizare de zi în structura de spitalizare de zi a spitalului aprobată/avizată, precum și în cadrul centrelor multifuncţionale fără personalitate juridică din structura proprie.

Norme de aplicare a contractului cadru 2017 B. 3. 2 Lista serviciilor medicale în

Norme de aplicare a contractului cadru 2017 B. 3. 2 Lista serviciilor medicale în regim de spitalizare de zi decontate asiguraţilor prin tarif pe serviciu medical şi pentru care în vederea decontării se închide fişa de spitalizare de zi (FSZ) după terminarea vizitei/vizitelor necesare finalizării serviciului medical. 10. Criteriile pe baza căruia se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare de zi sunt: a) situaţia de urgenţă medico-chirurgicală pentru: a 1) serviciile medicale prevăzute la capitolul I litera B punctul B. 3. 2 poziţiile 37 şi 38 efectuate în camera de gardă, CPU/UPU care nu sunt finanţate de Ministerul Sănătăţii/ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie.

Norme de aplicare a contractului cadru 2017 A. Pentru contractarea serviciilor medicale pentru cazurile

Norme de aplicare a contractului cadru 2017 A. Pentru contractarea serviciilor medicale pentru cazurile pacienţilor acuţi specialitatea psihiatrie în 2013/2014 se folosește formula: SC = P x (Nr_pat x IU_pat / DMS_nat) x ICM x TCP DMS naţional 2014 – 6, 65 B. Pentru contractarea serviciilor medicale pentru cazurile pacienţilor acuţi în specialitatea psihiatrie in anii 2015/2016 se folosește formula: SC = Px (Nr_pat x IU_pat/ DMS_spital) x ICM x TCP DMS institut 2015 /2016 – 12, 6/12, 8 A REZULTAT APROAPE O INJUMATATIRE A NUMARULUI DE CAZURI POSIBIL DE CONTRACTAT. - rezulta o depasire a numarului de cazuri contractate. Eliminarea P-ului din formula pentru spitalele de psihiatrie duce la un contract – conform adresabilității. Analiză: Având în vedere DMS = 12, 62 zile – pentru institut, numărul de paturi pentru acuţi 487, număr de cazuri calculate pentru o lună 746, rezultă indicele de utilizare a paturilor de 232 zile pe an, mai mic decât cel propus în Co. Ca pentru anul 2015, de 290. Cu alte cuvinte prin oferta propusă de CAS Iaşi se recomandă refuzarea internărilor în timp ce paturile de spitalizare rămân neutilizate.

Norme de aplicare a contractului cadru 2017 Anexa 23 pag. 234 Serviciile medicale care

Norme de aplicare a contractului cadru 2017 Anexa 23 pag. 234 Serviciile medicale care se acordă în aceste structuri din cadrul spitalelor, sunt prevăzute în anexa nr. 22 litera B punctul B. 3. 2 poziţiile 37 şi 38 sunt decontate prin tarif pe serviciu medical şi sunt considerate servicii medicale acordate în regim de spitalizare de zi numai pentru situaţiile neinternate prin spitalizare continuă. Numărul serviciilor medicale şi tariful aferent acestora se negociază cu casele de asigurări de sănătate, fiind suportate din fondul aferent asistenţei medicale spitaliceşti.

Cheltuieli camerei de gardĂ Anexa 23 pag. 234 (3) Cheltuielile ocazionate de activităţile desfăşurate

Cheltuieli camerei de gardĂ Anexa 23 pag. 234 (3) Cheltuielile ocazionate de activităţile desfăşurate în camerele de gardă şi în structurile de urgenţă din cadrul spitalelor, pentru care finanţarea nu se face din bugetul MS……. , pentru cazurile care sunt internate prin spitalizare continuă, sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat/tarifului mediu pe caz rezolvat pe specialităţi. - CHELTUIELI PENTRU PERSONALUL PROPRIU AL CAMEREI DE GARDĂ/ CONTRACTE PENTRU medicii de gardă - UTILITĂŢI- apă-canal, energie electrică, energie termică - medicamente, materiale sanitare, investigaţii paraclinice

ORDIN nr. 1782 din 28 decembrie 2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor

ORDIN nr. 1782 din 28 decembrie 2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi Art. 9 PCT. 5. 1. d)serviciile acordate în camerele de gardă şi în structurile de primire urgenţe din cadrul spitalelor pentru care finanţarea nu se face din bugetul Ministerului Sănătăţii, care nu necesită internare prin spitalizare continuă, pentru care se întocmeşte fişă pentru spitalizare după modelul prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1. 706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor………………….

Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1. 706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor

Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1. 706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor Art. 1 pct. 3. compartiment de primire urgenţe de specialitate (CPUS) - structura aflată în cadrul unui spital de specialitate, cu personal din specialitatea secţiei sau secţiilor de specialitate, destinată primirii, evaluării şi tratamentului de urgenţă ale pacienţilor cu afecţiuni acute specifice profilului spitalului respectiv, care se prezintă la spital spontan, sunt transferaţi de la o altă UPU sau de la un alt CPU pentru consult/internare sau care sunt transportaţi de ambulanţe; Art. 15 Conducerile şi angajaţii unităţilor sanitare în care se desfiinţează UPU sunt obligaţi să organizeze sistemul de primire a urgenţelor specifice unităţilor respective cu medicii de gardă din secţiile de specialitate, prin camera de gardă sau CPU-S. - Normele de aplicare a Legii Sanatatii Mintale precizează ca se vor elabora lista cu spitalele care pot efectua internări nevoluntare. Existenta in structura spitalului a unei structuri CPU-S asigură condițiile pentru internarea nevoluntară.

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice *) - Republicată Art. 5 a)prin persoană cu tulburări psihice se înţelege persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de substanţe psihoactive, ale cărei manifestări se încadrează în criteriile de diagnostic în vigoare pentru practica psihiatrică; b)prin persoană cu tulburări psihice grave se înţelege persoana cu tulburări psihice care nu este în stare să înţeleagă semnificaţia şi consecinţele comportamentului său, astfel încât necesită ajutor psihiatric imediat; c)prin pacient se înţelege persoana cu tulburări psihice aflată în îngrijirea unui serviciu medical; ………………… f)prin servicii complementare se înţelege serviciile care asigură îngrijiri de sănătate mintală şi psihiatrice, precum: consiliere psihologică, orientare profesională, psihoterapie şi alte proceduri medicopsihosociale;

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice *) - Republicată j)prin consimţământ se înţelege acordul persoanei cu tulburări psihice, dacă aceasta nu are discernământul afectat, sau al reprezentantului legal ori convenţional, după caz, cu privire la procedurile de internare, diagnostic şi tratament; acesta trebuie să fie liber de orice constrângere şi precedat de o informare completă, într-un limbaj accesibil, din care să rezulte avantajele, dezavantajele şi alternativele procedurilor respective, şi să fie reconfirmat în continuare ori de câte ori este nevoie sau la iniţiativa persoanei în cauză; Art. 12 Evaluarea stării de sănătate mintală se efectuează la cererea persoanei, la internarea voluntară a acesteia într-o unitate psihiatrică sau în condiţiile unei internări nevoluntare prin solicitarea expresă a persoanelor menţionate la art. 56. Art. 13 (1)Obiectivul evaluării este stabilirea diagnosticului. (2)Faptul că o persoană a fost îngrijită ori spitalizată în trecut nu justifică un diagnostic prezent sau viitor de tulburare psihică.

Art. 15 (1)Dacă în urma evaluării stării de sănătate mintală medicul psihiatru constată prezenţa

Art. 15 (1)Dacă în urma evaluării stării de sănătate mintală medicul psihiatru constată prezenţa unei tulburări psihice, diagnosticul se formulează în conformitate cu clasificarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în vigoare. (2)Rezultatul evaluării se formulează în conformitate cu principiile şi procedurile medicale în vigoare. El se consemnează în sistemele de evidenţă medicală şi este adus la cunoştinţa persoanei în cauză, reprezentantului său legal ori convenţional sau, la cererea expresă, autorităţilor în drept. (3)În cazul în care în urma evaluării efectuate se ajunge la diagnosticarea unei tulburări psihice, medicul psihiatru are obligaţia să formuleze un program terapeutic care se aduce la cunoştinţa pacientului, informând, totodată, după caz, reprezentantul legal sau convenţional. Art. 29 (1)În alcătuirea şi în punerea în aplicare a programului terapeutic medicul psihiatru este obligat să obţină consimţământul pacientului şi să respecte dreptul acestuia de a fi asistat în acordarea consimţământului. Obținerea consimțământului - în camera de gardă, in care moment? (2)Medicul psihiatru poate institui tratamentul fără obţinerea consimţământului pacientului în următoarele situaţii: a)comportamentul pacientului reprezintă un pericol iminent de vătămare pentru el însuşi sau pentru alte persoane;

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice *) - Republicată b)pacientul nu are capacitatea psihică de a înţelege starea de boală şi necesitatea instituirii tratamentului medical şi nu are un reprezentant legal ori nu este însoţit de un reprezentant convenţional; c)pacientul este minor sau pus sub interdicţie, caz în care medicul psihiatru este obligat să solicite şi să obţină consimţământul reprezentantului legal. (3)În situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în care nu se obţine sau nu se poate obţine consimţământul reprezentantului legal ori convenţional al pacientului, medicul psihiatru instituie procedurile de diagnostic şi tratament pe care le consideră necesare pe perioadă limitată pentru rezolvarea urgenţei. Aceste cazuri vor fi notificate şi supuse analizei comisiei prevăzute la art. 61 alin. (1). (4)Dacă medicul nu deţine informaţii referitoare la existenţa şi identitatea reprezentantului legal ori convenţional prevăzut la alin. (3), are obligaţia de a informa, de îndată, autoritatea tutelară sau, în cazul minorilor, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care pacientul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, în cazul în care acestea nu sunt cunoscute, pe cele în a căror unitate administrativ-teritorială se află unitatea medicală.

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice *) - Republicată Art. 49 (1)Internarea într-o unitate de psihiatrie se face numai din considerente medicale, înţelegându-se prin acestea proceduri de diagnostic şi de tratament. Art. 51 Internarea voluntară într-un serviciu de psihiatrie se realizează cu respectarea normelor de îngrijire şi a drepturilor pacientului……… Art. 54 O persoană poate fi internată prin procedura de internare nevoluntară numai dacă un medic psihiatru abilitat hotărăşte că persoana suferă de o tulburare psihică şi consideră că: a)din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane; b)în cazul unei persoane suferind de o tulburare psihică gravă, neinternarea ar putea antrena o gravă deteriorare a stării sale sau ar împiedica să i se acorde tratamentul adecvat. Art. 57 (1)Transportul persoanei în cauză la spitalul de psihiatrie se realizează, de regulă, prin intermediul serviciului de ambulanţă. În cazul în care comportamentul persoanei în cauză este vădit periculos pentru sine sau pentru alte persoane, transportul acesteia la spitalul de psihiatrie se realizează cu ajutorul poliţiei, jandarmeriei, pompierilor, în condiţiile respectării tuturor măsurilor posibile de siguranţă şi respectării integrităţii fizice şi demnităţii persoanei. (2)Transportul bolnavului psihic cu ambulanţa se efectuează, întotdeauna, cu însoţitor.

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor

LEGEA nr. 487 din 11 iulie 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice *) - Republicată Art. 63 (1)În caz de urgenţă, medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate mintală a persoanei aduse şi după aprecierea oportunităţii internării nevoluntare, dispune internarea nevoluntară a pacientului şi informează despre aceasta, de îndată, persoana respectivă, reprezentantul legal sau convenţional ori, după caz, autoritatea tutelară, precum şi comisia prevăzută la art. 61 alin. (1). (2)Internarea nevoluntară de urgenţă este supusă revizuirii comisiei prevăzute la art. 61 alin. (1), în termen de 24 de ore de la primirea înştiinţării cu privire la internarea nevoluntară. (3)În cazul în care comisia confirmă decizia de internare nevoluntară, prevederile art. 61 alin. (2)-(7) şi art. 62 se aplică în mod corespunzător.

ORDIN nr. 488 din 15 aprilie 2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii

ORDIN nr. 488 din 15 aprilie 2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 CAPITOLUL III: Norme privind internarea voluntară Art. 6 (1)La internarea cu consimţământul pacientului sau în cazul pacientului minor cu consimţământul aparţinătorului legal, pacientul sau aparţinătorul va primi informaţii privind regulamentul unităţii sanitare respective şi explicaţii la orice clarificare solicitată. (2)Pacientul sau, în cazul minorilor, aparţinătorul are dreptul să acceseze serviciile medicale oferite de unitatea sanitară în conformitate cu indicaţiile medicale individualizate şi cu regulamentul intern al unităţii sanitare………… CAPITOLUL IV: Norme privind internarea nevoluntară Art. 6 ……………. (5)În momentul prezentării la camera de gardă, personalul serviciilor care au asigurat transportul va întocmi un raport care va include: a)numele, prenumele şi calitatea persoanei care a decis transportul; b)numele şi prenumele membrilor echipajului de transport şi însoţitorului; c)prezenţa sau absenţa consimţământului persoanei în cauză pentru transportul la unitatea sanitară; d)descrierea comportamentului persoanei pe parcursul transportului şi, după caz, măsurile restrictive şi terapeutice care s-au aplicat. (6)Garantarea drepturilor fundamentale persoanei pe parcursul transportului la camera de gardă este în sarcina şi pe răspunderea personalului care efectuează transportul, fiind reglementată de norme proprii…. . -

ORDIN nr. 488 din 15 aprilie 2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii

ORDIN nr. 488 din 15 aprilie 2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 Art. 15 (1)Prin urgenţe psihiatrice, în sensul prezentelor norme de aplicare, se înţelege stările psihopatologice în cadrul cărora pacientul se află într-o disfuncţionalitate cerebrală severă, situaţie critică în care poate provoca autovătămare gravă, agresarea altor persoane, deces, distrugerea unor bunuri, comportamente nejustificate de caracteristicile realităţii prezente (stări confuzionale). (2)Lista urgenţelor psihiatrice este constituită din: a)tulburare psihotică acută; b)tulburări severe de comportament din cadrul tulburărilor de personalitate; c)tulburări psihotice post-/intercritice în epilepsie; d)sindromul confuzional (după eliminarea urgenţelor medico-chirurgicale); e)agitaţia psihomotorie; f)episoade acute delirant-halucinatorii în psihoze (schizofrenie, tulburarea afectivă bipolară) şi în demenţe; g)episoade expansive severe; h)episoade depresive moderate şi severe; i)episoade depresive cu risc suicidar; j)sevraj alcoolic; k)sevraj la alte substanţe psihoactive; l)comportament suicidar acut sau recurent; m)tulburări severe de comportament în retardul mintal; n)tulburarea de conduită cu heteroagresivitate; o)tulburare de spectru autist cu heteroagresivitate.

ORDIN nr. 2021 din 12 decembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale

ORDIN nr. 2021 din 12 decembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Servicii medicale în camera de gardă Incercand sa aplicam O 1706/2007 - Camera de

Servicii medicale în camera de gardă Incercand sa aplicam O 1706/2007 - Camera de gardă acordă asistenţă medicală de urgenţă în specialitatea psihiatrie, tuturor pacienţilor care solicită acordarea asistenţei medicale de urgenţă în urma apariţiei unor acuze acute noi sau pe fondul unor afecţiuni cronice. Este interzis refuzul acordării asistenţei medicale de urgenţă unui pacient care solicită acest lucru fără evaluarea stării acestuia de către medicul de gardă. Pacientul este preluat de medicul de gardă care va consemna datele medicale, concomitent cu investigarea, consultarea şi tratamentul pacientului, până la finalizarea serviciilor medicale efectuate în camera de gardă, în vederea internării în spital, redirecționării către o altă unitate sanitară sau plecării la domiciliu.

TRIAJUL în camera de gardă Algoritmul de triaj - clasificarea în cinci grupe, de

TRIAJUL în camera de gardă Algoritmul de triaj - clasificarea în cinci grupe, de la – cel mai grav, nivelul 1, la nivelul 5 – cel mai puțin grav. Nivelul de triaj: Cuprinde toți pacienții care prezintă același grad de prioritate in funcție de gravitatea si/sau caracterul acut al patologiei lor si de resursele necesare. Nivel I - RESUSCITARE (cod roșu): - se apelează serviciul de ambulanţă, prin 112, fiind situaţia în care depăşeşte competenţa spitalului, se acordă prim ajutor, se iniţiază manevrele de resuscitare. INivel II - CRITIC (cod galben) Pentru acuze legate de sănătatea mintală. Mulţi pacienţi care prezintă probleme de sănătate mintală au un grad de risc ridicat, deoarece aceştia pot fi un pericol pentru ei înșiși, pentru cei din jur sau pentru mediu. Pacienții care au tentative de suicid, omucidere, tulburări psihotice sau episoade de violenţă trebuie consideraţi cu risc înalt. Intoxicația fără semne de traume sau risc asociat de aspirare. Disconfort major: poate fi fizic sau psihologic (victima violentei domestice, abuz etc. ).

Lista urgenţelor psihiatrice de nivel critic(cod galben) conform Ordinului nr. 488 din 15 aprilie

Lista urgenţelor psihiatrice de nivel critic(cod galben) conform Ordinului nr. 488 din 15 aprilie 2016 - nu se regaseste in norme de aplicare a contractului cadru, am adaugat pct 16 pentru care se poate elibera certificat medical cu cod de urgență

Triajul conform -Ordinul MS nr. 48/2009 privind aprobarea Protocolului naţional de triaj al pacienţilor

Triajul conform -Ordinul MS nr. 48/2009 privind aprobarea Protocolului naţional de triaj al pacienţilor din structurile pentru primirea urgenţelor cu modificările și completările ulterioare Nivel III - URGENT (cod verde) Pacientul cu funcții vitale stabile, dar care necesita doua sau mai multe dintre resursele definite mai jos. Timpul maxim de preluare in zona de tratament: 30 de minute. Nivel IV - NONURGENT (cod albastru) Pacientul care prezintă funcții vitale stabile si necesita o singura resursa dintre cele definite anterior (la nivelul III). Timpul maxim de preluare in zona de tratament: 60 de minute. Examinarea şi investigarea pacienţilor în camera de gardă Întocmirea fişei individuale de urgență, va începe la punctul de triaj şi va continua concomitent cu investigarea, consultarea şi tratamentul pacientului până la finalizarea serviciului medical în camera de gardă în vederea - - internării în spital, - - redirecționării către o altă unitate sanitară sau - - plecării la domiciliu.

Legislaţia aplicată 1. LEGE nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - REPUBLICATĂ*);

Legislaţia aplicată 1. LEGE nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - REPUBLICATĂ*); 2. ORDIN nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare; 3. ORDIN 196/139 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a hotărârii guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru; 4. ORDIN nr. 1782/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. 5. ORDIN nr. 1706 / 2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor. 6. Ordinul MS nr. 48/2009 privind aprobarea Protocolului naţional de triaj al pacienţilor din structurile pentru primirea urgenţelor cu modificările și completările ulterioare. 2016 – Protocolul National de Triaj – Manual de Aplicare – Elaborat de Departamentul pentru Situații de Urgență.

7. LEGEA nr. 487 / 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu

7. LEGEA nr. 487 / 2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice *) – Republicată 8. ORDIN nr. 488 din 15 aprilie 2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 9. ORDIN nr. 2021 / 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii 10. ORDIN nr. 870 / 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar 11. ORDIN nr. 182 / 2017 privind aprobarea regulilor de confirmare din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea