Asociaia de Psihologie si Siguran Rutier Accidentele rutiere

Asociația de Psihologie si Siguranță Rutieră Accidentele rutiere si tulburarea de stres posttraumatic: de la teorie la practica Mihaela Rus Ionel Simionca Conferința de Psihologie Aplicată cu participare internațională – Ediția a XI- a , , DEPRESIE și ANXIETATE – Punți între teorii și aplicații practice” 8 -10 aprilie 2016, Brașov, România

Cadrul teoretic S-a constatat că victimele accidentelor de mașină au scoruri înalte de evitare, comparabile cu cele raportate de supraviețuitorii de traume ca incendii (Mc. Farlane, 1988 b) sau mai multe împușcături (Creamer, Burgess, si Pattison, 1992).

Acest nivel ridicat de stres posttraumatic indică faptul că mulți pacienți prezintă simptome de bază ale Tulburării de Stres Posttraumatic în perioada imediată unui accident de mașină. Mai mult, o treime dintre pacienți au raportat niveluri extreme de anxietate. Deși cele mai multe victime par să se adapteze la trauma lor, la câteva luni de la externarea din spital, un procent mai mare de pacienți au experiențe de anxietate, intruziuni, simptome de evitare.

Un aspect ar fi și faptul că amintirile traumei joacă un rol important în existența sau nu a amintirilor intruzive. S-a constatat că cei care nu își mai amintesc evenimentul în urma lovirii la cap au șanse mai puține de a experimenta flashback-uri și coșmaruri. Malt (1988) a efectuat primul studiu longitudinal al populației de victime ale accidentelor civile. El a selectat aleatoriu 107 adulți aduși la un spital regional pentru leziuni.

Pacienții au fost examinați în timpul spitalizării și au răspuns unui pachet de chestionare trimise prin poștă la 6 -9 luni de la accident. Al treilea și ultimul follow-up realizat a fost de la 16 la 51 de luni de la accident și a constat dintr-o combinație de chestionare trimise prin poștă și interviuri clinice directe.

Malt a fost capabil de a detecta debutul de PTSD în doar un singur caz, alți trei pacienți au dezvoltat o tulburare de anxietate atipică. Mai mult, o treime dintre pacienți au raportat niveluri extreme de anxietate. Deși cele mai multe victime par să se adapteze la trauma lor, la câteva luni de la externarea din spital, un procent mai mare de pacienți au experiențe de anxietate, intruziuni, simptome de evitare. (Richard A. Bryant I & Allison G. Harvey, 1996).

Eveniment fortuit , imprevizibil, care intrerupe mersul firesc al lucrurilor, provocand avarii , raniri, mutilari sau chiar moartea Accident rutier O coliziune ce are un loc pe un drum public si care implica cel putin un vehicul aflat in miscare

Cauzele accidentului Datele accidentului Ce analizam? Factorii accidentului Conflict in trafic

materiale Psihice/ psihologice Prejudiciile accidentului rutier Fizice sociale

Prejudicii fizice socul fizic, dezorientare si amorteala: o frica ce impietreste (specifica persoanei care, temporar, nu se poate misca). Aceasta stare dureaza doar cateva secunde si este declansata de faptul ca organismul persoanei realizeaza ca ceva este in neregula si ca se afla in pericol. persoana poate prezenta varsaturi , nevoia imperioasa de a avea scaun sau de a urina bataile inimii se accelereaza respiratia este sacadata, transpiratia abundenta, stare accentuata de neliniste auzul, vazul, mirosul, gustul se pot intensifica corpul va fi obosit si va interveni dorinta de somn. Victima s-ar putea trezi de mai multe ori, sa fie confuza si sa isi manifeste supararea pe tot ce o inconjoara.

Prejudicii si Reactii psihologice Victima experimenteaza mai multe stari: de soc, neincredere si/sau negare. Ii va fi dificil sa accepte ca a fost victima unei infractiuni si chiar poate pretinde ca evenimentul nu a avut loc. Acest lucru poate dura de la cateva momente la cateva zile, luni sau ani. Unele persoane vor percepe treauma ca o situatie care nu s-a intamplat in mod real, ca ceva care a avut loc doar in vis

Prejudicii sociale Prejudiciul social afecteaza persoana care a avut o trauma in mod special daca aceasta sufera de un handicap si constientizeaza ca neincrederea celorlalti este determinata de handicapul sau. povestea infractiunii este expusa in ziar, tv sau radio sau poate fi o sursa de dicutii in comunitate. Acest lucru poate stanjeni victima, mai ales daca faptele sunt raportate ireal, daca sunt oferite detalii intime sau personale sau in cazul in care persoana este denigrata. familia sau prietenii nu sustin victima si nu o inteleg. Acestia ii pot aduce acuze pentru situatia in care se afla si evita sa vorbeasca de spre eveniment intrucat considera ca ar putea face familia de rusine. medicii sau asistentele medicale nu pot confirma si identifica leziunile fizice suferite de persoana ca fiind rezultatul unei agresiuni

Prejudicii sociale Costurile tratării sunt mult mai mari decat cele ale prevenției

Factorul uman Factorul de mediu, infrastructură Cauze generatoare Factorul vehicul

Consum de medicamente/ droguri Atitudini in trafic Viteza excesiva Consum alcool Stare de oboseala Nesemnalizarea directiei de mers

OBOSEALA Se manifestă în grade diferite Cauzele oboselii sunt: începând cu întârzierea reacţiei şi cu dificultatea de concentrare a atenţiei şi terminând cu adormirea la volan duce la riscul de accident 1. Efortul depus de organism la volan 2. Relația dintre ambianța și solicitarea conducătorului auto: -oboseala prin abundența de evenimente 3. Factorii interiori ai automobilului, cum sunt: zgomotul și trepidațiile, gazele toxice si pozitia incomoda la volan

Efectele Somnolenţei şi Oboselii la Volan: - Apariţia involuntară a unor episoade de somn paradoxal de 1 -2 secunde numite microsomn - Alterarea timpului de reacţie, a deciziei şi vederii - Probleme cu memoria pe termen scurt şi gândire înceată şi neclară - Scăderea performanţei, vigilenţei şi motivaţiei - Creşterea comportamentului agresiv la volan

Recunoaşterea Semnelor de Oboseală: - Dificultăţi în concentrarea atenţiei, în ţinerea ochilor deschişi sau a capului ridicat - Vise cu ochii deschişi şi apariţia unor gânduri aleatoare - Senzaţia de nisip în ochi şi nevoia repetată de frecare a lor - Conducerea în zigzag şi omiterea semnelor sau indicatoarelor rutiere stare de nelinişte sau de iritare

Măsuri de prevenire a adormirii la volan înainte de plecarea în cursă: - Dormiţi bine şi cel puţin 8 ore - Planificaţi drumul cu pauză la fiecare 2 ore sau 160 Km - Călătoriţi în cabină cu un partener sau un pasager care să observe semnele de oboseală - Evitaţi folosirea medicamentelor sau a consumului de alcool

În transporturi, STRESUL reprezintă Un alt factor important de vulnerabilitate la accident

situaţie care exercită o presiune dezechilibru teamă reacţia fizică şi psihică produs atunci când actualele asupra unei persoane Abilităţi şi resurse indusă unui organism care minţii la schimbare şi a trupului ale unei persoane sunt insuficiente pentru a face faţă cerinţelor unei situaţii date încearcă să-şi păstreze normalitatea în faţa potenţialilor agenţi care îl pot afecta

este rezultatul acţiunii unui eveniment dificil, apare în timp, iar la un anumit moment poate fi recunoscut şi se poate interveni asupra lui consecinţe Stresul poate duce la sindromul de epuizare nervoasă Plan profesional Simptome întâlnite: Pierderea încrederii în sine Sentiment de neajutorare Tristeţe Îngrijorare Vinovăţie Dureri de cap, stomac, spate. Oboseală intensă Refuzul de a accepta că se află într-o stare de epuizare; Negarea faptului că eficienţa a început să scadă; Plan personal Imposibilitatea de evaluare obiectivă a performanţei proprii;

Stresul postraumatic este rezultatul unui eveniment care apare brusc şi este foarte violent, producând rănirea fizică sau emoţională a persoanei(accident rutier) atât cele care se repercutează asupra propriei persoane, precum si asupra celorlalti participant la trafic(conducatori auto, bicicliști, pietoni etc) cât şi cele la care suntem martori (echipaje SMURD, Ambulanța, Politie rutiera etc) Evenimente rutiere persoana Trăiește starea un şoc reacții Frică Furie Depresie Confuzie Sentiment de inutilitate Sentiment de abandon Pierderea sensului vieţii Dificultatea de a lua decizii Creşterea consumului de alcool

Retrăirea periodică a evenimentului traumatic; Prudenţă şi alertă exagerată faţă de situaţii; Simptome Evitarea oricărui stimul care aminteşte de evenimentul respectiv; Reacţii violente faţă de situaţiile ameninţătoare.

Apariția ideilor iraționale Stresul postraumatic conduce la Atitudini și comportamente iraționale/raportare irațională la situațiile din trafic

Idei Iraţionale TREBUIE SĂ FACI TOTUL PERFECT TREBUIE SĂ LE FACI PE PLAC CELORLALŢI Idei Raţionale NU POT FACE ÎNTOTDEAUNA LUCRURILE PERFECT NU SE POATE SĂ LE FACI PE PLAC TUTUROR TREBUIE SĂ TE STRĂDUIEŞTI ŞI MAI MULT EFORTUL DEPUS NU GARANTEAZĂ REUŞITA TREBUIE SĂ NU ARĂŢI NIMIC DIN CEEA CE SIMŢI EXPRIMAREA EMOŢIILOR ESTE NORMALĂ TREBUIE SĂ TE GRĂBEŞTI PERMANENT DACĂ VĂ GRĂBIŢI ŞI VIAŢA VA TRECE MAI REPEDE

Semne de instalare ale stresului post traumatic (PTSD) (conform DSM 5) Prezența unui agent stresor Retrăirea acelei situatii: amintiri, coșmaruri etc Evitarea: sentimentelor, gândurilor, persoanelor Alterarea cogniției și a stării psihice: incapacitate de rememorare a momentelor importante, gânduri negative, iraționale etc. Reactivitate: comportament agresiv, comportament autodistructiv etc.

Durata: mai mult de 1 lună Semnificație funcțională: distres Elemente de excludere: reacții adverse ale medicației, ale abuzului de substanțe etc. Apariția unor fenomene disociative: depersonalizarea și derealizarea

Simptomele comune consecutiv expunerii la evenimente traumatice includ: Un sentiment neobișnuit de a fi ușor provocat; Dificultăți de a adormi sau de a menține somnul; trezirea devreme; Coșmaruri sau/și flashback-uri;

Dificultăți de concentrare a atenției; Indiferența în realizarea sarcinilor repartizate; Explozii de iritabilitate sau mânie, uneori fără motive aparente; Pierderea credinței religioase și revoltă împotriva divinității; Conflicte familiale sau profesionale pe care nu leau trăit înaintea traumei;

Oboseala neobișnuită; Împietrire emoțională; Anxietate recurentă legată de siguranța personală sau siguranța persoanelor importante pentru individ; Sentimentul de singurătate; Incapacitatea de eliberare de gândurile și imaginile mentale; Tristețe exagerată și depresie;

Sentimentul de neajutorare și de pierdere a controlului; Sentimente de nevinovație și autoculpabilizare, criticism exagerat în legătură cu acțiunile din timpul evenimentului traumatic; Evitarea reamintirii anumitor aspecte ale evenimentului;