ROLUL INSPECTORATULUI N ASIGURAREA CALITII N NVM NTUL

ROLUL INSPECTORATULUI ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂM NTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

- - Cadrul legislativ: Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea OUG nr. 75/2005 HG nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație HG nr. 21/ 2007 privind aprobarea Standardelor de referință și a indicatorilor de perfomanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar

Legislaţia în vigoare privind asigurarea calităţii educaţiei vizează: -formarea iniţială - asigurată prin învăţământul profesional şi tehnic; -formarea continuă - asigurată de către furnizării de formare profesională a adulţilor;

Calitatea educaţiei în cele două sisteme vizează caracteristicile: - programelor de studiu/ de formare - furnizorului de educaţie prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate

Calitatea trebuie înţeleasă drept măsura standardizată a excelenţei pe care beneficiarii o stabilesc pentru anumite servicii educaţionale. Deci, calitatea este asigurată de şcoală dar este definită de beneficiari

Atribuţiile inspectoratului şcolar sunt prevăzute de LEN Rolul inspectoratului constă în sprijinirea unităţilor şcolare din ÎPT în îmbunătăţirea calităţii educaţiei, care presupune: -evaluare; - analiză; -acţiune corectivă continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă

Inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din MEN, alături de ARACIP realizează activitatea de monitorizare şi control al calităţii educaţiei

Calitatea in educaţie este asigurată prin următoarele procese: a)planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării; b)monitorizarea rezultatelor; c)evaluarea internă a rezultatelor; d)evaluarea externă a rezultatelor

În sistemul românesc de învăţământ, inspecţia şcolară este sistemul tipic de “control al calităţii”. În funcţie de o anumită tematică şi anumite obiective, inspectorul identifică aspectele bune şi semnalează aspecte care trebuie îmbunătăţite, propune măsuri corective.

q Indicatori în funcţie de care urmărim creşterea calităţii: � Indicatori interni – privesc resursele educaţionale (umane şi materiale), procesele de educaţie, curriculum etc. � Indicatori de “interfaţă” – vizează nivelul de satisfacţie a beneficiarilor direcţi şi indirecţi, vizibilitatea şcolii în comunitate şi parteneriatul dintre şcoală şi comunitate � Indicatori de relevanţă–se referă la utilitatea şi relevanţa educaţiei oferite de către şcoală pentru nevoile prezente şi, mai ales, viitoare ale indivizilor şi ale comunităţilor, având în vedere şi tendinţa vizibilă de globalizare

Indicatori de relevanţă : -nivelul de autonomie şi de responsabilizare a elevilor pentru propria lor învăţare - dezvoltarea competenţelor de învăţare pe tot parcursul vieţii - procentul absolvenţilor care îşi continuă studiile - procentul absolvenţilor care îşi găsesc rapid un loc de muncă - nivelul de participare a tinerilor la viaţa civică etc

Rolul inspectoratului în aplicarea instrumentelor de asigurarea calităţii la nivelul unităţilor din ÎPT: 1. validarea externă a autoevaluării 2. monitorizarea externă a procesului de autoevaluare

1. Autoevaluarea priveşte : • toate aspectele activităţii unităţii ÎPT, în special calitatea procesului de predare învăţare şi rezultatele elevilor • toate principiile calităţii şi toţi indicatorii de performanţă din Standardele naţionale de referinţă • interesele factorilor relevanţi, planurile regionale şi locale de dezvoltare a învăţământului, PRAI şi PLAI

Autoevaluarea – proces sistematic şi progresiv prin care unităţile de ÎPT colectează şi analizează dovezi pentru a emite aprecieri în legătură cu performanţa realizată faţă de obiectivele stabilite - trebuie să fie însoţită de planificarea îmbunătăţirii pentru a rezolva punctele slabe, a le consolida pe cele tari şi a implementa alte schimbări necesare identificate în procesul de autoevaluare

Vizite pentru validarea externă a autoevaluării (1 oct – 1 dec)- activităţi: -observarea procesului de predare- învăţareevaluare; -observarea procesului de instruire practică; -discuţii cu elevii, profesorii, maiştrii, managerii, angajatorii, părinţii; -evaluarea datelor privind retenţia, progresul şi rezultatele şcolare ale elevilor; -analiza şi evaluarea documentelor fundamentale (planuri, proceduri, rapoarte etc)

Vizite pentru validarea externă a autoevaluării- caracteristici: -se desfăsoară în interesul elevilor; -încurajează oferta educaţională de înaltă calitate; - promovează egalitatea; -oferă un feedback clar şi constructiv; -ia în considerare constatările procesului de autoevaluare şi validează raportul de autoevaluare; -contribuie la stimularea si dirijarea procesului de îmbunătăţire -sunt realizate de reprezentanţi ai inspectoratului, sub coordonarea ISGA responsabil cu asigurarea calităţii; -se finalizează cu elaborarea unui raport scris care identifică punctele tari şi punctele slabe, evidenţiază domeniile de activitate care trebuie îmbunătăţite

Rolulul reprezentanţilor inspectoratului: -furnizarea de sprijin şi îndrumare pentru unităţile de ÎPT în procesul lor de autoevaluare - acţionează ca mentori care ajută unităţile în procesul de dezvoltare şi în diseminarea bunelor practici

2. Vizite de monitorizare externă (1 febr- 1 apr) -au rol de îndrumare şi sprijin a unităţilor de ÎPT în procesul de asigurare şi de îmbunătăţire a activităţii educaţiei şi formării profesionale; -sunt efectuate de monitori externi nominalizaţi de inspectoratele şcolare: inspectori, directori, membri ai CEAC din unităţi ÎPT cu experienţă şi expertiză.

Vizite de monitorizare externă-obiective: -definirea unei păreri obiective privind calitatea educaţiei şi formării, eficienţa utilizării resurselor, calitatea parteneriatelor -sprijinirea unităţilor de ÎPT în procesul de autoevaluare; -promovarea unei culturi a calităţii, care să ducă la îmbunătăţire continuă; -evidenţierea succeselor şi bunelor practici la nivel de sistem şi de furnizor; -stabilirea punctelor slabe şi a problemelor la nivel de furnizor;

Vizite de monitorizare externă- activităţi: -vizitarea locaţiei unităţii şcolare; -realizarea de interviuri cu elevi, profesori, maiştrii instructori, membrii CEAC, membrii ai conducerii, ai partenerilor, părinţilor, consiliului local; -observarea unor lecţii / activităţi practice; -examinarea dovezilor folosite de furnizor in procesul de autoevaluare; -oferirea de feedback la sfârşitul vizitei; -întocmirea şi trimiterea unui raport scris

După vizita de monitorizare, coordonatorul CEAC- activităţi: - oferă feedback referitor la vizita de monitorizare directorului, membrilor din conducere, membrilor personalului, elevilor şi altor factori interesaţi; - pregăteşte planul de acţiune în urma vizitei; - se asigură că întregul personal este implicat în planul de acţiune de după vizită; - oferă informaţii, la cerere, tuturor factorilor interesaţi

Alte roluri ale inspectoratului şcolar în asigurarea calităţii ÎPT: -susţinerea şi încurajarea elevilor în scopul realizării de progrese, pornind de la rezultatele evaluării iniţiale –programele individuale de învăţare ale elevului; -sprijin şi consiliere acordată cadrelor didactice de specialitate, membrilor comisiei CEAC, conducerii unităţii IPT în timpul activităţilor de inspecţie (tematica, de specialitate, generala, grade didactice);

Alte roluri ale inspectoratului şcolar în asigurarea calităţii ÎPT (continuare): -implicarea elevilor şi cadrelor didactice în proiecte POSDRU care vizează pregătirea elevilor în timpul stagiilor de practică; -facilitarea colaborarii cu agenţi economici care solicită spre angajare absolvenţi sau propun desfăşurarea stagiilor de pregătire practică la propriile firme

Calitate în Î. P. T. ! Prin noi, împreună cu ei!