STRESUL CADRELOR DIDACTICE DIN NVM NTUL SPECIAL LUCRARE

  • Slides: 17
Download presentation
STRESUL CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂM NTUL SPECIAL LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂ PENTRU SUSŢINEREA GRADULUI

STRESUL CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂM NTUL SPECIAL LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂ PENTRU SUSŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR: Prof. univ. dr. GHEORGHE TOMŞA CANDIDAT: Prof. IOANA CHERCIU Centrul Şcolar de Educaţie

COORDONATOR: Prof. univ. dr. GHEORGHE TOMŞA CANDIDAT: Prof. IOANA CHERCIU Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Elena Doamna”Focşani

CUPRINS • I. STRESUL- PROBLEMĂ ACUTĂ A OMULUI • • MODERN II. STRESUL PROFESIONAL

CUPRINS • I. STRESUL- PROBLEMĂ ACUTĂ A OMULUI • • MODERN II. STRESUL PROFESIONAL III. SPECIFICUL ACTIVITĂŢII INSTRUCTIVEDUCATIVE ÎN ÎNVĂŢĂM NTUL SPECIAL PENTRU DEFICIENŢI DE AUZ IV. BOLILE STRESULUI V. METODOLOGIA CERCETĂRII

I. STRESUL- PROBLEMĂ ACUTĂ A OMULUI MODERN • Delimitări conceptuale – Definiţii, abordări teoretice

I. STRESUL- PROBLEMĂ ACUTĂ A OMULUI MODERN • Delimitări conceptuale – Definiţii, abordări teoretice – Momente/ stadii ale sindromului general de adaptare (S. G. A. ) – fazele stresului • Cauze generatoare de stres • Clasificarea stresului – tipuri, forme de stres

FAZELE STRESULUI NIVEL NORMAL DE REZISTENŢĂ ALARMĂ REZISTENŢĂ ISTOVIRE

FAZELE STRESULUI NIVEL NORMAL DE REZISTENŢĂ ALARMĂ REZISTENŢĂ ISTOVIRE

EVENIMENTELE IMPACTULUI: • Evenimentul Scala impactului • Decesul soţului/ soţiei 100 • Divorţul 73

EVENIMENTELE IMPACTULUI: • Evenimentul Scala impactului • Decesul soţului/ soţiei 100 • Divorţul 73 • Închisoarea 63 • Insulte personale grave 53 • Căsătoria 50 • Concedierea 47 • Pensionarea 45 • Schimbarea afacerii 39 • Modificări în situaţia financiară 38 • Decesul unui prieten apropiat 37 • Schimbări în muncă 36 • Schimbarea responsabilităţilor în muncă 30 • Dificultăţi cu legea 29 • Începutul şi sfârşitul şcolii 26 • Schimbări în condiţiile de viaţă 25 • Dificultăţi cu şeful 23 • Schimbări în activităţile sociale 18 • Schimbări în obiceiurile privind hrana 15 • Vacanţa 13 • Crăciunul 12 • Încălcări minore ale legii 11

II. STRESUL PROFESIONAL • • • Costurile stresului Semne îngrijorătoare de stres Stresul şi

II. STRESUL PROFESIONAL • • • Costurile stresului Semne îngrijorătoare de stres Stresul şi performanţa profesională Simptomatica stresului uman Stres şi personalitate

V LTOAREA STRESULUI Individual Interpersonal Organizaţional Comunitar/ Cultural Naţional Internaţional/ Universal

V LTOAREA STRESULUI Individual Interpersonal Organizaţional Comunitar/ Cultural Naţional Internaţional/ Universal

Simptome individuale Surse de stres legate de condiţiile de muncă Surse de stres legate

Simptome individuale Surse de stres legate de condiţiile de muncă Surse de stres legate de rolul din organizaţie Surse de stres legate de dezvoltarea carierei -valoarea Individul -nivel de anxietate -importanţa nevrozei -toleranţa la situaţii ambigue Surse de stres legate de relaţiile profesionale Surse de stres legate de structura şi climatul organizaţional Relaţia muncă-familie -probleme familiale; -familie în care ambii membri lucrează; -crize de existenţă presiunii sângelui; -nivelul colesterolului; -tabagism, alcoolism; -depresie; -insatisfacţie profesională -motivaţie redusă. Simptome organizaţionale -absenteism ridicat; -greve prelungite; -accidente de muncă; -performanţe slabe; -relaţii de muncă dificile.

TIPUL A TIPUL B COMPORTAMENT GENERAL Mişcare constantă Mişcare liniştită Nerăbdare Calm Expresie tensionată

TIPUL A TIPUL B COMPORTAMENT GENERAL Mişcare constantă Mişcare liniştită Nerăbdare Calm Expresie tensionată a feţei Expresie relaxată a feţei Râs în hohote Surâs plăcut Nemulţumit de postul său, doreşte să avanseze Mulţumit cu situaţia lui Competitiv la lucru, jocuri şi sporturi Evită situaţiile de competiţie Se ceartă în mod frecvent Se ceartă foarte rar CONVERSAŢIE Rapidă şi cu ton ridicat Cu pauză şi ton scăzut Cu diferenţe de nivel şi cu emfază Cu ton uniform Expresivă şi gesticulantă Calmă, cu puţine gesturi Replici prompte Răspunde după o pauză Dă răspunsuri scurte şi directe Dă răspunsul pe larg Grăbeşte pe interlocutorul său (îl zoreşte cu gesturi repetate) Ascultă cu atenţie Întrerupe Aşteaptă pentru a răspunde Persoanele care, în felul lor de a fi şi în stilul lor de viaţă, se apropie de extrema A sunt mai predispuse la stres şi îmbolnăviri coronariene. Pe de altă partepersoanele din tipul B au mai puţine riscuri cardiace; dar, dacă se află în faţa extremei se pot vedea lipsiţi de energie pentru a putea face faţă provocărilor zilnice.

III. SPECIFICUL ACTIVITĂŢII INSTRUCTIVEDUCATIVE ÎN ÎNVĂŢĂM NTUL SPECIAL PENTRU DEFICIENŢII DE AUZ • •

III. SPECIFICUL ACTIVITĂŢII INSTRUCTIVEDUCATIVE ÎN ÎNVĂŢĂM NTUL SPECIAL PENTRU DEFICIENŢII DE AUZ • • Cadrele didactice din învăţământul special desfăşoară activităţi de: Predare a propriei discipline Perfecţionare în învăţământ special, în integrare socială şi profesională Deprindere a limbajului mimico-gestual Compensare Reeducare Corectare Recuperare Demutizare

IV. BOLILE STRESULUI • • Boli de adaptare la stres Afecţiuni fizice legate de

IV. BOLILE STRESULUI • • Boli de adaptare la stres Afecţiuni fizice legate de stres Tulburări emoţional comportamentale Tulburări ale activităţii intelectuale • • Strategii de adaptare la stres: A gândi clar şi pozitiv A obţine şi a oferi sprijin A deveni mai sănătos fizic A te relaxa A reevalua situaţia într-o altă lumină A-ţi armoniza aspiraţiile cu aptitudinile A-ţi oferi anumite plăceri măcar o dată pe săptămână

V. METODOLOGIA CERCETĂRII Scopurile cercetării: • Stabilirea nivelului de stres la cadrele didactice din

V. METODOLOGIA CERCETĂRII Scopurile cercetării: • Stabilirea nivelului de stres la cadrele didactice din învăţământul special • Evaluarea stresului individual şi identificarea variabilelor ce generează stresul în învăţământul special

Ipoteză generală Datorită specificului activităţii, cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în învăţământul special

Ipoteză generală Datorită specificului activităţii, cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în învăţământul special au un nivel ridicat de stres (intervin mai multe variabile, mai multe surse generatoare de stres). Ipoteză de lucru Frecvenţa tendinţelor depresive la cadrele didactice din învăţământul special este direct proporţională cu nivelul stresului individual.

Descrierea eşantionului: – Vârsta – Experienţa în activitatea didactică – Vechimea în învăţământul special

Descrierea eşantionului: – Vârsta – Experienţa în activitatea didactică – Vechimea în învăţământul special – Specializarea – Gradul didactic – Sex Instrumente de cercetare – Chestionarul Melgosa – Scara de depresie Beck

Variabile identificate ca surse de stres: • • Cerinţele activităţii didactice Elevii Colegii de

Variabile identificate ca surse de stres: • • Cerinţele activităţii didactice Elevii Colegii de catedră Părinţii elevilor Conducerea şcolii Programele încărcate Situaţia financiară Probleme personale

BIBLIOGRAFIE:

BIBLIOGRAFIE: