INCURSIUNE N NVM NTUL DIN COMUNA BAHNA Motto
INCURSIUNE ÎN ÎNVĂȚĂM NTUL DIN COMUNA BAHNA
Motto • Ne naștem slabi și avem nevoie de putere; ne naștem neputincioși și avem nevoie de ajutor. Ceea ce ne lipsește când venim pe lume și de care avem nevoie mai târziu ne este dat prin educație. J. J. Rousseau
Așezarea geografică și identificarea onomastică și toponimică a localității Comuna Bahna este situată în partea de sud-est a județului Neamț, zonă limitrofă cu județul Bacău. Comuna Bahna cuprinde satele: Arămești, Bahna, Băhnișoara, Broșteni, Izvoare, Liliac, Țuțcanii din Vale și Țuțcanii din Deal. Se învecinează cu comunele: -Moldoveni (județul Neamț) în partea de nord; -Români (județul Neamț) în partea de nordvest; -Filipești (județul Bacău) în partea de sud și est; -Racova (județul Bacău) în partea de vest.
• Termenul de bahnă, substantiv feminin, provine din limba ukraineană însemnând loc mlăștinos, probabil datorită existenței în partea de sud a localității a numeroase izvoare. • În județul Neamț denumiri asemănătoare de bahnă se găsesc în comuna Bărgăoani – satul Bahna Mare.
Între anii 1925 – 1948 comuna s-a numit Vasile Gh. Morțun, la fel și satul Bahna, după numele celui ce stăpânea marile moșii de pe aceste meleaguri.
Atestarea documentară a comunei • ”Documentele Moldovenești înainte de Ștefan cel Mare” publicate de Mihai Costăchescu, volum II, pag. 68 -69, Iași, Editura ”Viața Românească”, 1932, indică primul act din 20 august 1440 elaborat de Cancelaria Moldovei din Suceava, prin care Ilie și Ștefan – Voievozii, fiii lui Alexandru cel Bun, întăresc boierilor Ștefan și Isac, fiii lui Țudcă, satele Țudcanii, Urzicenii, Bahna, Secătura (Izvoare), Runcul cel Mare și cele două poiene.
Evoluția școlii băhnene • Învățământul în spațiul geografic al comunei Bahna are o istorie destul de bogată care se întinde pe o perioadă de aproximativ un secol și jumătate. • Instituția școlară apare încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în casele unor gospodari. • Prof. dr. Jean Ciută, fiu al satului, indică în studiul monografic al comunei că în anul școlar 1886 – 1887 în satul Bahna frecventează școala 37 de elevi (36 de băieți și o fată) din 68 de elevi înscriși (66 de băieți și 2 fete). • Așa cum se desprinde din Marele Dicționar geografic al României și din ”Răspunsurile la Chestionarul Istoric” al lui Nicolae Densușianu, numărul de locuitori și a știutorilor de carte de la sfârșitul secolului al XIX-lea se prezenta astfel:
Evoluția școlii băhnene • Bahna sat și centru de comună rurală ce aparținea de județul Roman, Plasa Siretului de Jos, cuprinzând satele Bahna, Arămești, Băhnișoara, Urzici și Liliac: -Bahna – 1460 de locuitori – 127 știutori de carte; -Arămești – 107 locuitori – 14 știutori de carte; -Băhnișoara – 308 locuitori – 1 știutor de carte. • Broșteni sat și centru de comună rurală ce aparținea tot de județul Roman, Plasa Siretului de Jos, cuprinzând satele Broșteni, Țuțcanii din Deal, Țuțcanii din Vale: -714 locuitori din care 38 știutori de carte.
Evoluția școlii băhnene • Primii învățători care au pus condeiul în mână fiilor de țărani din satele comunei Bahna au fost: -înv. Irimia Ghidu; -preotul Constantin Dumitru; -înv. Apostol Gheorghe; -înv. Dumitru Voinea.
Între anii 1910 – 1915 apar școli după spiritul concepției haretiene în satele Bahna, Broșteni și Izvoare cu două săli de clasă, cancelarie și locuință pentru director unde au învățat copiii până în anul 1971. • Școala din satul Bahna • Școala din satul Broșteni
Școala din satul Izvoare
Evoluția școlii băhnene • După reforma învățământului din perioada de început a regimului comunist sunt înființate școli în toate satele mai mici din comună. A început să funcționeze și învățământul preșcolar, înființându-se grădinițe pentru copii în satele Bahna, Urzici, Broșteni, Izvoare și Țuțcanii din Vale. • S-au remarcat înainte și după război distinși dascăli, care s-au străduit mereu să atragă spre școală cât mai mulți copii: • -Vasile și Sevasta Olaru, la școala Bahna; • -Nicolae și Elena Bontaș, la școala din Urzici; • -Nicolae Oprișan, la școala din Liliac; • -Gheorghe și Zenobia Dimitriu, la școala din Izvoare.
Începând cu anul 1951 se trece la învățământul de 7 clase. Iată ce se urmărea în cadrul unei inspecții tematice organizate de secția de învățământ din raionul Buhuși, regiunea Bacău la Școala de 7 ani Bahna în ziua de 23 noiembrie 1956:
Între anii 1970 – 1974 în satele Bahna și Izvoare sunt ridicate două localuri noi de școală. Școala Gimnazială, Comuna Bahna
Școala Gimnazială din localitatea Izvoare
În prezent există în comună o singură școală cu personalitate juridică – Școala Gimnazială, Comuna Bahna – ce este alcătuită din:
Școala Gimnazială din localitatea Bahna în care funcționează clasele I – VIII, cu un număr de 133 de elevi
Școala Gimnazială din localitatea Izvoare în care funcționează clasa pregătitoare și clasele I-VIII, cu un număr de 182 de elevi
Grădinița din localitatea Băhnișoara, cu un număr de 16 copii
Grădinița din localitatea Broșteni ce cuprinde o grupă de preșcolari și clasa pregătitoare, cu un număr de 32 de copii
Grădinița din satul Izvoare cu un număr de 41 de copii.
La școală funcționează un număr de 29 de cadre didactice dintre care: -18 titulari; -10 suplinitori calificați; -1 suplinitor fără studii corespunzătoare; -12 cu gradul didactic I; - 4 cu gradul didactic II; -9 cu definitivat; -4 debutanți.
Dăruirea cu care muncesc aceste cadre didactice în vederea pregătirii elevilor, dar și spiritul de cooperare cu părinții au condus la creșterea încrederii tuturor locuitorilor în școală și în oamenii ei astfel încât această instituție a fost și va rămâne templul cunoașterii și, de ce nu, a culturii din această comunitate.
Bibliografie • Dicționar Enciclopedic, Vol. 1, A- C, București, 1993, p. 164 • Județele României, București, 1969, p. 391 • Mihai Costăchescu, Documentele Moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, Editura Viața Românească, Iași, 1932 • Jean Ciută și Ioan Mitrea, Bahna – Neamț – străveche așezare de răzeși, Editura Diacon Coresi, București, 1999 • Profesor Gheorghe Ouatu, Și noi, răzeșii din Bahna – Neamț, avem istoria noastră, Iași 2013
Întocmit de prof. Miron Petruț
- Slides: 26