Instrumentele financiare derivate March 15 16 2005 Paul

Instrumentele financiare derivate March 15 -16, 2005 Paul Prodan Executive Director Financial Markets ING Bank N. V. Amsterdam, Bucharest Branch President of ACI Romania

Agenda · · Ce sunt instrumentele financiare derivate Stadiul dezvoltării Impedimente, obstacole Cadrul de reglementare

Ce sunt instrumentele financiare derivate? Instrumente a caror valoare depinde de evolutia unui anumit activ suport (curs de schimb valutar, rata a dobanzii etc). Utilizatorii se incadreaza in doua mari categorii: Hedgerii - cei care vor sa acopere riscul valutar sau de rata a dobanzii si sa fixeze pentru viitor o anumita rata de schimb sau de dobanda; Scopul: a elimina total sau partial evolutia aleatoare a activului suport identificat! =>control strict al costurilor financiare! Investitorii de portofoliu - cei care vor sa profite de pe urma anticiparii unui anumit trend al activului suport respectiv, intre data tranzactiei si o data viitoare. Scopul: profituri pe TS!

Tipuri de instrumente financiare derivate • liniare: forward, futures • neliniare: optiuni, swapuri, FRA-uri • pe curs de schimb: FX forward, futures • pe rata dobanzii: swap pe rata dobanzii, FRA-uri • pe actiuni si indici de actiuni: futures, optiuni, swapuri pe indici de actiuni

PIATA DERIVATIVELOR OTC din ROMANIA este cvasi-inexistenta fiind limitata la produse simple: • FX Forward (vanzari - cumparari de valuta la termen) • FX Swaps ( vanzari + rascumparari de valuta la date diferite) • tranzactii Forward Rate

Impedimente. . . Pana acum derivativele au fost putin utilizate… Agentii economici au subestimat constant RISCUL VALUTAR si de RATA a DOBANZII, cel mai probabil din lipsa: • unei CULTURI A RISCULUI • a unor sisteme de MANAGEMENT al RISCULUI • a INSUFICIENTEI EDUCARI a operatorilor din piata • si nu in ultimul rand a NIVELULUI SCAZUT DE IMPLICARE a bancilor, care reusind obtinerea unor marje de profit insemnate din activitatile traditionale, NU intelegeau SA ISI ASUME RISCUL nici in nume propriu si nici in contul clientilor. • La acestea s-a adaugat lipsa unei curbe a randamentului (yieldului) pe lei

Si totusi…ACUM e nevoie de o schimbare! In perspectiva aderarii Romaniei la UE in 2007 si a liberalizarii contului de capital programata pentru acest an, companiile romanesti trebuie sa introduca strategii si sisteme de management a riscului pentru a-si mentine competitivitatea pe piata unica europeana. Expusi la riscul valutar sunt: • cei care au creante in valuta (exportatori) • cei care au obligatii denominate in valuta (importatori, platitori de accize), nici unii nici ceilalti nemaifiind in situatia sa previzioneze corect evolutia cursului.

Si totusi…ACUM e nevoie de o schimbare! Volatilitate zilnica anualizata de 24. 21% Maxim istoric pe ultimii 5 ani!

Si totusi…ACUM e nevoie de o schimbare!

Si totusi…ACUM e nevoie de o schimbare! • Cum oscilatiile violente ale pietei si lipsa de lichiditate si contrapartida pe ambele parti (vanzare si cumparare) pot zadarnici oricand previziunile de curs • => bancile si clientii - operatiuni de acoperire (hedging) pentru a-si mentine un aumit nivel de profitabilitate • =>ceea ce genereaza o crestere a cererii de contracte ce poate fi balansata numai de aparitia investitorilor de portofoliu (a se vedea ex Poloniei si Cehiei).

Dar…exista OBSTACOLE! Acestea sunt in principal legate de: • inexistenta unui cadru legal care sa recunoasca fara echivoc compensarea (netting) si in special compensarea fortata (close out netting) aplicabila in caz de faliment a unuia din participanti => risc legal => riscul de contrapartida ramane urias! => capacitate redusa de a angaja efectiv instrumente derivate! • impunerea de catre BNR a unor limite prea mici pentru pozitia valutara, ceea ce limiteaza capacitatea bancilor de a-si acoperi la randul lor pozitiile riscante si implicit oferta de astfel de produse

Solutia: ISDA? Beneficiile acordului cadru • BNR - Ministerul Finantelor -ACI Romania : lege a nettingului? (dupa modelul propus de ISDA pt. RUSIA, ISRAEL) • o singura obligatie neta! • certitudinea compensarii valorilor marcate la piaţă ale tuturor tranzacţiilor existente în baza acordului cadru în momentul în care acestea sunt terminate prematur ca urmare a falimentului, a intrarii in incapacitate de plata a contrapartidei sau a altui eveniment de credit specificat în acord! • numai tranzactiile incheiate, contractul cadru ramane valid! • reducerea riscului de credit cu pana la 60% si implicit a celui sistemic!

Exemplu Presupunem că o bancă s-a angajat în patru swapuri pe rata dobânzii cu o contrapartidă care, ulterior, a devenit insolvabilă şi că, la data comunicării privind deschiderea procedurilor de insolvabilitate, valorile prezente pentru bancă erau: Swap 1. . . . . 7 milioane U. S. $ (VP pozitiva pentru banca) Swap 2. . . . . 5 milioane U. S. $ (VP pozitiva pentru banca) Swap 3. . . . . -6 milioane U. S. $ (VP negativa pentru banca) Swap 4. . . . . -3 milioane U. S. $ (VP negativa pentru banca) In lipsa nettingului banca ar fi obligata sa onoreze ultimele doua contracte, fara insa a putea recupera 100% valoarea pozitiva a primelor doua contracte de la banca aflata in faliment! Expunerea = 12 milioane U. S. $ (7 milioane U. S. $ + 5 milioane U. S. $ ) In conditiile unei legi a nettingului (acord cadru ISDA) poziţia băncii ar fi fost semnificativ mai bună, expunerea reducandu-se la o singură sumă netă pentru toate tranzacţiile terminate ar fi fost egală cu 3 milioane U. S. $ (7 milioane U. S. $ + 5 milioane U. S. $ - 6 milioane U. S. $ - 3 milioane U. S. $).

In plus, flexibilizarea cadrului exsitent. . . • Modificarea Normelor BNR nr. 8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor pentru a permite prevederile legate de compensarea fortata (netting) • aparitia unor norme care sa permita efectuarea tranzactiilor altele decat cele de acoperire (speculative), cu respectarea unor cerinte prudentiale • privind managementul pozitiei valutare.

Liberalizarea contului de capital. . . => presiuni suplimentare asupra cursului de schimb EUR/ROL => intrarea pe piata locala a unor investitori straini mult mai sofisticati, care vor genera cerere si oferta de derivative (in Europa de Est peste 70% din tranzactiile cu derivative OTC se incheie de catre banci straine) => pentru a-si mentine marjele bancile vor fi fortate sa “intre in joc” si sa ofere astfel de produse =>. . . dar si sa se protejeze la randul lor mai eficient impotriva riscurilor

Intrebari … si Raspunsuri