Grafic Asistat de Calculator curs I S l

Grafică Asistată de Calculator curs I S. l. dr. ing. Alexandra Ligia Balan

2 BIBLIOGRAFIE: [1] L. Segal, G. Ciobănaşu, Grafică Inginerească cu Autocad, Editura Tehnopress, Iaşi – 2003 [2] Rodica Păunescu, Desen Tehnic Şi Infografică, Braşov, 2006; [3] Lia Dolga, Marian Dănăiaţă, Mihai Revencu, Desen Tehnic pentru Electrotehnică, editura Politehnică, Timişoara, 2002; [4] Ionel Simion, Autocad 2008 pentru ingineri, editura Teora, 2008 [5] George Omura, Introducing Auto. CAD 2009 and Auto. CAD LT 2009, editura Wiley Publishing, Inc. [6] Jon Mc. Farland, Auto. CAD 2009 and Auto. CAD LT 2009, editura Wiley Publishing, Inc. http: //stud. usv. ro/GAC/CURS/

3 Cuprins: Clasificarea desenelor tehnice Ø Standarde de bază utilizate în grafica inginerească Ø Elemente generale în desenele tehnice Ø Noţiuni generale despre reprezentări grafice Ø

4 Clasificarea desenelor tehnice După domeniul de utilizare, desenele tehnice se clasifică în: • Desen desenul tehnic industrial • Desenul de construcţii • Desenul de arhitectură • Desenul de instalaţii • Desenul cartografic • Desenul urbanistic (de sistematizare) Ø După modul de reprezentare, desenele tehnice se clasifică în: • Desenul în proiecţie ortogonală • Desenul în perspectivă Ø

5 Clasificarea desenelor tehnice ØDupă modul de întocmire, desenele tehnice se clasifică în: • Schiţa • Desenul la scară ØDupă gradul de detaliere a reprezentării, desenele tehnice se clasifică în: • Desenul de ansamblu • Desenul de piesă • Desenul de detaliu

6 Clasificarea desenelor tehnice ØDupă destinaţie, desenele tehnice se clasifică în: • desenul de studiu • desenul de execuţie • desenul de montaj • desenul de prospect sau de catalog Ø După modul de întocmire, desenele tehnice se clasifică în: • Schiţa realizată • Desenul la scară

7 Clasificarea desenelor tehnice Ø După gradul de detaliere a reprezentării, desenele tehnice se clasifică în: • Desenul de ansamblu • Desenul de piesă • Desenul de detaliu Ø După destinaţie, desenele tehnice se clasifică în: • desenul de studiu • desenul de execuţie • desenul de montaj • desenul de prospect sau de catalog

8 Clasificarea desenelor tehnice Ø După conţinut, desenele tehnice se clasifică în: • Desenul de operaţie • Desenul de gabarit • Schema • Desenul de releveu • Epura • Graficul

9 Standarde de bază utilizate în grafica inginerească Ø Dorinţa de uniformizare a limbajului grafic, a regulilor şi convenţiilor folosite, se materializează prin alinierea la normele recunoscute în domeniu, norme internaţionale care au corespondent naţional. Ø Totalitatea regulilor şi convenţiilor care trebuie respectate în toate domeniile unui stat sunt reunite în formatul STANDARDULUI DE STAT.

10 Standarde de bază utilizate în grafica inginerească Ø Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) elaborează standarde internaţionale. Ø Comitetul European de Normalizare, elaborează norme europene. Ø Institutul Român de Standardizare coordonează standardizarea română.

11 Standarde de bază utilizate în grafica inginerească Ø Există normele ISO (International Standards Organisation), la care s-au aliniat si normele românesti SR ISO (Standarde Române aliniate la ISO). Ø Procesul de revizuire a vechilor norme STAS (Standarde de Stat), este în curs de desfăşurare, astfel încât în prezent coexistă norme SR ISO şi STAS.

12 Standarde de bază utilizate în grafica inginerească Indicativul standardului SR ISO 10209 -1 : 1996 siglă număr standard an ediţie Termeni referitori la desenul tehnic titlu standard Indicativul standardului STAS 103 - 84 siglă număr standard an ediţie Desene tehnice. Linii titlu standard

13 Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457 -94 (STAS 1 -84) Formatul reprezintă spaţiul delimitat pe coala de desen prin conturul dreptunghiular având dimensiunile axb. Formatele stabilesc dimensiunile colilor de hârtie pe care se realizează desenul. Ø Modul de dispunere a formatelor de desenare pe orizontală şi pe verticală este ilustrat în Figura I. 1. Ø

14 Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457 -94 (STAS 1 -84) Formatele sunt standardizate şi se clasifică în: Ø formate de bază (preferenţiale), seria A (ISO) (Figura I. 2). Formatul A 0 reprezintă 841 x 1189 (suprafaţa 1 m 2) şi formatele A 1, A 2, A 3, A 4 se obţin prin înjumătăţirea laturii mari a formatului anterior; Ø formate alungite speciale - se obţin prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A, şi au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a formatului de bază ales. Acestea o reprezintă a doua opţiune la alegerea formatului de desen. Ø formate alungite excepţionale - sunt a treia opţiune de alegere şi au dimensiunea mică a formatului seriei A, multiplicată ca în tabelul I. 1.

15 Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457 -94 (STAS 1 -84)

16 Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457 -94 (STAS 1 -84)

17 Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457 -94 (STAS 1 -84) Elementele grafice ale formatului: a. chenarul – se trasează cu linie continuă groasă de tip A de jur împrejurul formatului: - la 10 mm de marginea hârtiei pentru A 2, A 3 şi A 4 - la 20 mm de marginea hârtiei pentru A 0 şi A 1. b. indicatorul – este reprezentat colţul din dreapta jos al unui format de desen, lipit de chenar c. fâşia de îndosariere – plasată doar pe latura stângă a formatului, lată de 20 mm, trasată cu linie continuă subţire, tip B d. reperele de centrare e. reperele de orientare f. gradaţie metrică de referinţă g. sistemul de coordonate h. unghiul de decupare

18 Elemente generale în desenele tehnice Formate SR ISO 5457 -94 (STAS 1 -84) Elementele grafice ale formatului:

19 Elemente generale în desenele tehnice Linii STAS 103 -84 Ø Un desen tehnic este realizat dintr-un ansamblu de linii, de diferite tipuri şi dimensiuni, cu o anumită semnificaţie convenţională. Ø Sunt 2 tipuri de lăţime de linie: groasă şi subţire. Standardul stabileşte cu notaţia b, grosimea de bază a liniei continue groase, reglementând-o pe cea subţire. Ø Linia subţire are lăţimea de 1/3. . . 1/2 din cea a liniei groase. Ø Grosimea de bază şi grosimea liniei subţiri trebuie să fie respectiv aceeaşi pentru toată reprezentarea dintr-un format de desen. Ø Valorile standardizate ale lăţimii liniei, în milimetri, sunt: 0. 18, 0. 25, 0. 35, 0. 7, 1. 0, 1. 4, 2. 0.

20 Elemente generale în desenele tehnice Linii STAS 103 -84

21 Elemente generale în desenele tehnice Scriere SR ISO 3098/1 -93 Ø înălţimea h a majusculelor este considerată ca dimensiune nominală; Ø şirul înălţimilor standard este 2. 5; 3. 5; 5; 7; 10; 14; 20 mm Ø raportul dintre grosimea liniei de scriere b şi înălţimea scrierii h este una din valorile 1/10 sau 1/14; Ø grosimea liniei de scriere este aceeaşi atât pentru literele mici cât şi pentru majuscule; Ø scrierea poate fi: - înclinată la 75º spre dreapta faţă de linia de bază a rândului; - dreaptă, perpendiculară pe linia de bază a scrierii.

22 Elemente generale în desenele tehnice Scriere SR ISO 3098/1 -93

23 Elemente generale în desenele tehnice Scriere SR ISO 3098/1 -93

24 Elemente generale în desenele tehnice Indicatorul şi tabelul de componenţă SR ISO 7200 -94 (STAS 282 -87) Alinierea la sistemul internaţional ISO, permite fiecărui utilizator să -şi creeze un indicator propriu, fiind recomandate rubricile componente şi limitată dimensiunea orizontală la max. 190 mm. Indicatorul trebuie să conţină : Ø zona de identificare: - numărul de înregistrare sau de identificare al desenului; - denumirea desenului; - numele proprietarului legal al desenului. Ø zona de informaţii suplimentare: - indicative; - tehnice; - administrative.

25 Elemente generale în desenele tehnice Indicatorul şi tabelul de componenţă SR ISO 7200 -94 (STAS 282 -87)

26 Elemente generale în desenele tehnice Indicatorul şi tabelul de componenţă SR ISO 7200 -94 (STAS 282 -87) (1), (2) numele, semnătura persoanei care a proiectat, desenat, verificat, aprobat desenul; (3) scara sau scările la care a fost executat desenul (ISO 5455); (4) simbolul/simbolurile rugozităţii (ISO 1302); (5) simbolul de dispunere al proiecţiilor(ISO 128); (6) simbolul sau denumirea materialului precum şi standardul referitor la acesta; (7) simbolul şi dimensiunile formatului (ISO 5457); (8) unitatea/unităţile de măsură ale dimensiunilor liniare (altele decât mm); (9) numărul planşei/numărul total de planşe; (10) numele instituţiei; (11) denumirea desenului; (12) numărul de înregistrare sau identificare al desenului.

27 Elemente generale în desenele tehnice Indicatorul şi tabelul de componenţă SR ISO 7200 -94 (STAS 282 -87) ØTabelul de componenţă (SR ISO 7573: 1994) furnizează cu precizie lista elementelor componente ale produsului reprezentat pe un desen de ansamblu. ØSe plasează deasupra indicatorului şi are dimensiunile indicate.

28 Elemente generale în desenele tehnice Scările numerice Ø Scara reprezintă raportul între dimensiunea liniară a reprezentării unui segment al unui obiect pe un desen şi dimensiunea liniară reală a segmentului corespunzător obiectului însuşi. Se exprimă sub forma: 1 în cazul reprezentării în mărime naturală; X : 1 în cazul reprezentării mărite, scara de mărire; 1 : X în cazul reprezentării micşorate, scara de micşorare.

29 Elemente generale în desenele tehnice Scările numerice Ø În cazul desenului tehnic industrial X poate fi una din valorile şirului: 2; 5; 10; 20; 50; 100, etc. Ø Scări cu destinaţie specială mai pot fi: 1 : 2, 5; 1 : 15; 1 : 25 Ø Scara reprezentării în desen tehnic trebuie aleasă suficient de mare pentru o înţelegere corectă şi completă a obiectului desenat. Ø În funcţie de scara reprezentării se alege dimensiunea formatului de desen. Ø Scara reprezentării pe planşa de desen se înscrie în indicator în locul precizat, fără a mai menţiona cuvântul „SCARĂ”. Ø Pentru menţionarea scării detaliilor dintr-un desen, se alege locul de deasupra reprezentării detaliului, cu înscrierea explicită a cuvântului „SCARĂ”.

30 Noţiuni generale despre reprezentările grafice Metode de reprezentare Proiecţia este procedeul de obţinere a unei imagini cu ajutorul razelor de observaţie sau de privire, trimise după o anumită direcţie, de la obiectul de proiectat, la un plan de proiecţie. Ø -proiecţii paralele (direcţia razelor este paralelă ) -proiecţii centrale (direcţia razelor este conică)

31 Noţiuni generale despre reprezentările grafice Sisteme de proiecţie ØUn sistem de proiecţie este compus din patru elemente: 1. observatorul (ochiul observatorului); 2. razele de lumină sau direcţia de privire; 3. obiectul de proiectat; 4. planul de proiecţie.

32 Noţiuni generale despre reprezentările grafice Sisteme de proiecţie Øsistemul european de proiecţie Este sistemul care aşează obiectul între observator şi planul de proiecţie Ø sistemul american de proiecţie Este sistemul care aşează planul de proiecţie între observator si obiect.