Didactica informaional Instruirea programat Instruirea Asistat de Calculator
- Slides: 26
Didactica informaţională §Instruirea programată §Instruirea Asistată de Calculator 1
Motivarea apariţiei şi dezvoltării DIDACTICII INFORMAŢIONALE • Studiul procesului de învăţământ prin prisma informaticii ca ştiinţă de sine stătătoare, dar cu un pronunţat caracter interdisciplinar, ce se ocupă de culegerea, stocarea, prelucrarea, regăsirea şi transmiterea de informaţii • Procesul de învăţământ poate fi privit ca o modalitate specială de comunicare interpersonală în realizarea căreia informaţia şi deci informatica pot juca un rol primordial. • Pornind de la teoria informaticii putem defini procesul de instruire ca pe unul dinamic şi foarte complex, prin care instruitul (elev, student etc. ) acumulează informaţii de la mediul înconjurător, le prelucrează şi le utilizează, modificându-şi sistematic comportamentul şi capacităţile de adaptare la mediu. • Privind lucrurile din perspectiva instrumentarului informaticii, informaticii a dispozitivelor de calcul folosite ca instrumente de lucru, pe de o parte, şi al legăturilor strânse dintre cei doi poli ai binomului educaţional mediate de canale de comunicaţie electronice, pe de altă parte, putem desprinde, dintre metodele didacticii moderne, pe acelea care se bazează pe principiile de lucru din informatică şi care asigură o activizare a instruiţilor, adică DIDACTICA 2 INFORMAŢIONALĂ.
1. Interpretarea cibernetică a procesului de învăţământ (1) • În ştiinţa actuală, constatăm o tendinţă generalizată de a da tutoror fenomenelor o interpretare matematică, logică şi CIBERNETICĂ. • Albert Wiener o defineşte ca “ştiinţă despre comandă, comunicaţie şi control în maşini şi organisme vii” • L. Confignal, o consideră ca “artă de a asigura eficienţa acţiunii” • L. Berge o caracterizează ca “ştiinţă a conducerii optime, orientate a sistemelor dinamice complexe” • Obiectul ciberneticii îl constituie studiul legăturilor, comenzilor şi controlului în sistemele tehnice şi organismele vii Maşinile, aparatele, organismele vii sunt studiate cibernetic, din punct de vedere al capacităţilor de a – recepta o anumită informaţie, – păstra în sistemele de memorie proprii, – transmite prin canalele de legătură – prelucra (transforma) în sistemele prin care îşi dirijează propria lor acţiune într-o direcţie corespunzătoare obiectivelor propuse. 3
1. Interpretarea cibernetică a procesului de învăţământ (2) • Toate fenomenele şi procesele care activează pe baza principiului comenzii şi controlului pot fi studiate şi modelate cibernetic, respectiv pot fi cunoscute, stăpânite, dirijate şi folosite în scopuri precise. • Instrucţia, activitatea de înzestrare şi achiziţionare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, poate fi considerată ca un sistem de conducere şi control, sistem care constă în - dirijarea asimilării ansamblului de cunoştinţe şi abilităţi - formarea şi dezvoltarea proceselor şi însuşirilor psihice - formarea personalităţii în ansamblul ei. Aşadar cibernetica poate fi aplicată şi fenomenului 4 pedagogic, în special celui didactic.
2. Didactica informaţională şi problematica sa actuală (1) Actul de predare-învăţare, ca formă de comunicare pedagogică, se constituie ca sistem sau ciclu informaţional numit sistem informaţional educaţional: proces de transmitere, receptare, prelucrare, stocare şi valorizare a informaţiilor, cu asigurarea unei succesiuni de cicluri operaţionale de forma INFORMAŢIE DECIZIE ACŢIUNE FEEDBACK 5
2. Didactica informaţională şi problematica sa actuală (2) • În cadrul sistemului informaţional educaţional apare evident procesul de comunicare educator-educat, educator-educat mijlocit prin dialog, printr-un continuu transfer informaţional, informaţional având un puternic caracter interactiv • În contextul didacticii informaţionale, informaţionale dialogul (comunicarea) între cei doi poli ai binomului educaţional este mijlocit de către programul computer Acesta poate asigura interactivitatea conform legilor specifice procesului de învăţare. 6
2. Didactica informaţională şi problematica sa actuală (3) În cadrul didacticii informaţionale putem distinge deja două direcţii de acţiune: • Teoria automatelor de instruire Ø(abstract) Automatematice Ø(concret) Mijloace de învăţământ - manuale programate, videoprograme instructiv-educative, programe informatice de instruire şi autoinstruire, poşta electronică, reţeaua internaţională INTERNET • Teoria algoritmilor didactici succesiunea situaţiilor prin care trece cel supus instruirii şi aplicarea analoagă, dar creativă, a acesteia în 7 rezolvarea unor probleme inedite.
2. Didactica informaţională şi problematica sa actuală (4) • Putem defini didactica informaţională ca pe acea ramură a didacticii care se ocupă cu studiul aspectelor legate de realizarea unui dialog modern, eficient şi care conectează cele două componente ale binomului educaţional prin intermediul computerului, ca mijloc de învăţământ, dar şi ca mediu de comunicare. • Didactica informaţională îşi propune să realizeze studierea aspectelor legate de receptarea specificului programării proceselor, a restructurării conceptuale şi procesuale aduse de programare actului de predare şi învăţare privit ca pe o comunicare educaţională. ( Chiş, V. , 1996). 8
2. Didactica informaţională şi problematica sa actuală (5) Căi de transformare a sistemului educaţional prin utilizarea tehnologiei informatice şi comunicaţionale: comunicaţionale • utilizarea tehnologiei informatice specifice în curriculum-ul disciplinar; • şcolarizarea pe sistemul învăţământului deschis la distanţă; • învăţarea continuă ca o necesitate şi nu ca un deziderat. 9
2. Didactica informaţională şi problematica sa actuală (6) Utilizarea calculatoarelor ca instrumente didactice, constituie, după părerea multor specialişti, mijloace tehnice de generaţia a 5 -a în recuzita profesorului. Primele 4 generaţii sunt: • materiale auxiliare nemijlocit utilizate de către cadrul didactic – tabla, creta, rigletele; • tiparul – mecanizarea multiplicării rapide a suportului scris al cunoştinţelor; • mijloacele tehnice de instruire audio-vizuală; • instrumente auxiliare folosite în instruirea programată. 10
3. Instruirea programată (1) Instruirea programată a apărut şi s-a dezvoltat ca metodă de predare-învăţare după anul 1960. Instruirea programată apare ca o instruire individualizată, individualizată care ameliorează unele neajunsuri ale învăţământului clasic cu activităţi desfăşurate frontal cu efective numeroase de elevi. Lecţiile bazate pe instruire programată diferenţiază predarea în funcţie de ritmurile de asimilare individuale, cadrul didactic nefiind nevoit să-şi “alinieze” lecţia la o medie a clasei ca grup. 11
3. Instruirea programată (2) • Mişcarea pedagogică de învăţământ programat a fost inaugurată de B. F. Skinner bazat pe organizarea condiţiilor de învăţare prin mânuirea balanţei, recompensei şi penalizării, în alegerea răspunsului corect. • Secvenţa de învăţare prin instruire programată pune în evidenţă succesiunea: stimul - răspuns - confirmare • Învăţământul programat permite două modalităţi de programare pedagogică: pedagogică ØProgramarea liniară (tip Skinner) ØProgramarea ramificată (tip Crowder) 12
3. Instruirea programată (3) Caracterizarea generală: Segmentarea materialului informativ în paşi mici reuniţi în secvenţe ce intercalează exerciţii, probleme, întrebări cu răspunsuri sugerate, texte cu lacune cu scopul verificării, fixării şi consolidării cunoştinţelor ü secvenţele informaţionale reprezintă stimulul ü secvenţele de verificare încheie prezenţa stimulului şi determină testarea răspunsului celui instruit la stimulul aplicat ü mijlocul de întărire concret a răspunsurilor corectepermite subiectului supus instruirii autoevaluarea 13
3. Instruirea programată (4) Programele de instruire liniară § propun un itinerar de învăţare fix, invariabil § nu avem doar o transpunere a materialului informaţional dintr-un manual, într-un text fragmentat. § secvenţele de verificare şi fixare nu se reduc numai la o simplă completare de spaţii goale în text; elevul trebuie să observe şi să judece § se lucrează în mod individual, individual în ritm propriu de lucru şi cu posibilitatea autoevaluării după fiecare secvenţă a materialului informativ 14
3. Instruirea programată (5) Programele de instruire ramificată ü secvenţele ce compun seria de bază a materialului informaţional, conţin un volum de informaţie mai mare (de mărimea unei pagini sau a ½ dintr-o pagină) ü tema de autoevaluare: întrebări de verificare (alegerea de răspunsuri corecte dintr-o succesiune de 2 -5 răspunsuri sugerate) ü funcţie de eroarea comisă, elevul este trimis la o anume secvenţă cu informaţii suplimentare, trecerea la modulul următor făcându-se numai în cazul în care răspunsul a fost corect. 15
3. Instruirea programată (6) Ion Radu în lucrarea “Dezbateri de didactică aplicată” – Editura Presa Universităţii Clujeană 1997 Informarea ( pasul A) Întrebarea ( temă, exerciţiu) Alegerea răspunsului Răspuns eronat Informarea suplimentară pentru corectare (Asupl) Răspuns corect Informarea următoare (secvenţa B) 16
4. Alternative în didactica informaţională • Instruirea Asistată de Calculator • Sisteme expert educaţionale • Invăţământul Deschis la Distanţă • Platforme e-Learning 17
4. 1. Sisteme de instruire asistată de calculator (1) • • Forme de utilizare a sistemelor electronice de calcul în actul educaţional, premergătoare instruirii asistate de calculator: calculatorul ca auxiliar al profesorului; profesorului calculatorul ca instrument de ghidare al activităţii de învăţare al elevului; calculatorul ca suport al programelor ce ajută la realizarea unor documente utilizate ca mijloace didactice; calculatorul ca instrument de lucru al elevului / studentului. 18
4. 1. Sisteme de instruire asistată de calculator (2) • • • Principiile de bază în proiectarea softului educaţional flexibilitatea; asigurarea unui conţinut lărgit; selectarea conţinuturilor; includerea strategiilor de predareînvăţare; sistem de activare a unităţilor didactice. 19
4. 1. Sisteme de instruire asistată de calculator (3) Avantajele utilizării IAC în procesul de predare-învăţare • individualizarea procesului instructiv; • personalizarea actului de învăţare; • parcurgerea secvenţelor de învăţare-evaluare în ritm propriu utilizatorului ; • activarea şi motivarea afectivă a utilizatorului; • control sever al activităţii utilizatorului; • motivarea utilizatorului spre o învăţare temeinică, într-un timp scurt; • eliminarea timpilor morţi din procesul educativ; • favorizarea transferului de cunoştinţe; • descongestionarea activităţilor profesorului • disponibilizarea profesorului pentru actul de îndrumare • tratarea elevului ca un partener al profesorului în actul propriei formări; • volumul mare de informaţii posibil a fi accesat de utilizatori 20
4. 1. Sisteme de instruire asistată de calculator (4) CONCLUZII prrivind utilizarea IAC • că grupul / clasa de elevi rămâne în spaţiul de contacte interpersonale. • elevul nu trebuie să rămână în dialog permanent sau exclusiv cu calculatorul care trebuie înţeles ca un auxiliar în procesul instructiv-educativ şi trebuie utilizat numai în acele circumstanţe în care profesorul, în funcţie şi de obiectul de studiu, de nivelul elevilor, de locul de desfăşurare a muncii, are nevoie de mijloace tehnice: ü simularea unor fenomene în mişcare prin intermediul imaginilor animate în scopul suplinirii unor demonstraţii experimentale; ü crearea unor situaţii problemă cu valoare de test; ü îmbunătăţirea conexiunii inverse; ü desfăşurarea de activităţi diferenţiate; ü activităţi şi lecţii recapitulative destinate fixării cunoştinţelor; ü realizarea unui program de instruire care să fie transpus într-un produs informatic. 21
4. 2. Sisteme expert educaţionale (1) Între învăţământul programat şi IAC există o evidentă continuitate, dar, în acelaşi timp, şi o discontinuitate. Momentul de răscruce în care IAC se depărtează de instruirea programată standard este marcat de apariţia sistemelor de inteligenţă a învăţării sau a sistemului expert educaţional 22
4. 2. Sisteme expert educaţionale (2) Module componente ale unui sistem expert educaţional [1]: • modulul de interfaţă - asigură intermedierea relaţiei dintre elev şi sistemul expert; • modulul expert - conţine probleme de specialitate din domeniul în care se aplică instruirea, el este cel care generează probleme şi are memorate modalităţile de rezolvare, cu precizarea setului de reguli corespunzătoare fiecărei faze a rezolvării. • modulul profil-elev - reţine o serie de informaţii, legate de ritmul de lucru, numărul de reguli utilizate care nu sunt optime în rezolvarea problemei etc. • modulul pedagogic, pedagogic cuprinde o colecţie de precepte didactice selectate din lucrări de metodologie a predării, didactică, teoria învăţării, care sunt utilizate de către sistemul expert în timpul procesului de instruire. 23 [1] Ionescu M. , Radu I. , Salade D. , Dezbateri de didactică aplicată, ed. Presa Universitară Clujeană, 1997
4. 3. Utilizarea documentării electronice • Ar fi demn de menţionat în acest sens o serie întreagă de programe capabile să asigure accesul rapid la informaţiile unor enciclopedii digitalizate, prin tehnici de căutare şi regăsire a informaţiei după diverse criterii, prin simularea cu ajutorul animaţiei a unor procese şi fenomene altfel greu de explicat. Enciclopediile pe suport electronic înlocuiesc din ce în ce mai mult cu succes pe cele pe suport hârtie: de exemplu celebra enciclopedie britanică are acum un corespondent mai uşor de folosit şi, în acelaşi timp mai ieftin. De asemenea, pentru învăţarea anatomiei şi a altor discipline studiate la facultăţile de medicină, enciclopedia Herison pe suport electronic (CD) oferă celor interesaţi multiple surse de documentare, prezentând avantajul posibilităţilor de animaţie, ceea ce uşurează înţelegerea unor fenomene şi procese, altfel greu de imaginat sau de urmărit „pe viu”. • Sunt cunoscute ca făcând parte tot din categoria softului de documentare electronică şi bibliotecile electronice (virtuale) (virtuale oferă multiple avantaje, comparativ cu bibliotecile clasice: se pot consulta de la distanţă, fără a fi necesar accesul într-o instituţie de profil; regăsirea informaţiei este mult mai rapidă; există posibilitatea copierii de informaţii pe suport magnetic sau pe hârtie, în vederea utilizării ulterioare a informaţiilor respective etc. 24
4. 3. Utilizarea documentării electronice • Ar fi demn de menţionat în acest sens o serie întreagă de programe capabile să asigure accesul rapid la informaţiile unor enciclopedii digitalizate, prin tehnici de căutare şi regăsire a informaţiei după diverse criterii, prin simularea cu ajutorul animaţiei a unor procese şi fenomene altfel greu de explicat. Enciclopediile pe suport electronic înlocuiesc din ce în ce mai mult cu succes pe cele pe suport hârtie: de exemplu celebra enciclopedie britanică are acum un corespondent mai uşor de folosit şi, în acelaşi timp mai ieftin. De asemenea, pentru învăţarea anatomiei şi a altor discipline studiate la facultăţile de medicină, enciclopedia Herison pe suport electronic (CD) oferă celor interesaţi multiple surse de documentare, prezentând avantajul posibilităţilor de animaţie, ceea ce uşurează înţelegerea unor fenomene şi procese, altfel greu de imaginat sau de urmărit „pe viu”. • Sunt cunoscute ca făcând parte tot din categoria softului de documentare electronică şi bibliotecile electronice (virtuale) (virtuale oferă multiple avantaje, comparativ cu bibliotecile clasice: se pot consulta de la distanţă, fără a fi necesar accesul într-o instituţie de profil; regăsirea informaţiei este mult mai rapidă; există posibilitatea copierii de informaţii pe suport magnetic sau pe hârtie, în vederea utilizării ulterioare a informaţiilor respective etc. 25
Tendinţe actuale în educaţie Societatea informationala impune cresterea exploziva a informatiei digitale disponibila prin intermediul produselor tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Construirea unei societati informationale implică cercetare si proiecte de investitii, atat in domeniul IT&C (Information and Communication Technology), cat si in domeniul educatiei. Nici o tehnologie, nici o teorie, nici o abordare nu va elimina sau neglija relatia profesor-elev/student, instructor-instruit. Toate vor fi instrumente comode si eficiente la indemana, atat a profesorului, cat si elevului /studentului/persoanei supuse instruirii. 26
- Instruirea teorie metodologie
- Mifflin formula
- Realizează scheletul de recenzie pentru poezia citită
- Secuencia didactica pedagogia conceptual
- Planeamiento didactico definicion
- Metoda studiului de caz
- Elementos de la didactica
- Planificacion didactica
- Planificación didáctica de conalfa
- Problematizarea metoda didactica
- Triada didactica
- Proiectarea didactica
- Secuencia didactica revolucion mexicana
- Metoda bula dubla
- Cortesia deriva da corte
- Secuencia didactica de una sesion de aprendizaje
- Escuela nueva y escuela tradicional cuadro comparativo
- Variables didacticas nivel inicial
- Formato de jornalizacion de clases
- Descrierea metoda didactica
- Comunicarea didactica definitie
- Objetos de la didactica
- Metoda didactica cascada
- Floarea de lotus metoda
- Secuencia didactica bienvenida primavera
- Ponencia didactica
- Modele de proiectare didactica