CAPITOLUL 8 CIRCUITE LOGICE SECVENIALE TIPIZATE 1 TEMATIC

  • Slides: 29
Download presentation
CAPITOLUL 8 CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE TIPIZATE 1

CAPITOLUL 8 CIRCUITE LOGICE SECVENŢIALE TIPIZATE 1

TEMATICĂ Ø Registre Ø Numărătoare BLPC curs 2008 -2009 2

TEMATICĂ Ø Registre Ø Numărătoare BLPC curs 2008 -2009 2

REGISTRE - DEFINIŢII Se numeşte registru o colecţie de bistabile acţionate simultan şi care

REGISTRE - DEFINIŢII Se numeşte registru o colecţie de bistabile acţionate simultan şi care permit păstrarea, redarea şi eventual deplasarea informaţiei binare. Un bistabil împreună cu logica aferentă formează o celulă a registrului. Numărul de celule ale registrului reprezintă lungimea registrului. BLPC curs 2008 -2009 3

TIPURI DE REGISTRE registru paralel-paralel la care informaţia este înscrisă simultan în toate bistabilele

TIPURI DE REGISTRE registru paralel-paralel la care informaţia este înscrisă simultan în toate bistabilele şi poate fi citită simultan din toate bistabilele BLPC curs 2008 -2009 4

TIPURI DE REGISTRE registru paralel-serie la care informaţia este înscrisă simultan în toate bistabilele

TIPURI DE REGISTRE registru paralel-serie la care informaţia este înscrisă simultan în toate bistabilele şi poate fi citită doar la ieşirea ultimului bistabil BLPC curs 2008 -2009 5

TIPURI DE REGISTRE registru serie-paralel la care informaţia este înscrisă doar în primul bistabil

TIPURI DE REGISTRE registru serie-paralel la care informaţia este înscrisă doar în primul bistabil şi poate fi citită simultan din toate bistabilele 6

TIPURI DE REGISTRE registru serie-serie la care informaţia este înscrisă doar în primul bistabil

TIPURI DE REGISTRE registru serie-serie la care informaţia este înscrisă doar în primul bistabil şi poate fi citită doar la ieşirea ultimului bistabil BLPC curs 2008 -2009 7

STRUCTURA UNUI REGISTRU DE DEPLASARE BLPC curs 2008 -2009 8

STRUCTURA UNUI REGISTRU DE DEPLASARE BLPC curs 2008 -2009 8

STRUCTURA GENERALĂ A UNUI REGISTRU 9

STRUCTURA GENERALĂ A UNUI REGISTRU 9

REGISTRU DEPLASARE ST NGA-DREAPTA BLPC curs 2008 -2009 10

REGISTRU DEPLASARE ST NGA-DREAPTA BLPC curs 2008 -2009 10

REGISTRU DEPLASARE ST NGA-DREAPTA 11

REGISTRU DEPLASARE ST NGA-DREAPTA 11

REGISTRU INTEGRAT SN 74194 - structura 12

REGISTRU INTEGRAT SN 74194 - structura 12

INTERCONECTAREA REGISTRELOR BLPC curs 2008 -2009 13

INTERCONECTAREA REGISTRELOR BLPC curs 2008 -2009 13

REGISTRU TAMPON 74 HCT 373/374 14

REGISTRU TAMPON 74 HCT 373/374 14

REGISTRU TAMPON 74 HCT 373/374 15

REGISTRU TAMPON 74 HCT 373/374 15

REGISTRU TAMPON 74 HCT 373/374 16

REGISTRU TAMPON 74 HCT 373/374 16

NUMĂRĂTOARE - DEFINIŢII Se numeşte numărător un CLS care contorizează impulsurile primite pe intrarea

NUMĂRĂTOARE - DEFINIŢII Se numeşte numărător un CLS care contorizează impulsurile primite pe intrarea de tact. BLPC curs 2008 -2009 17

NUMĂRĂTOARE - CLASIFICĂRI Ca orice alt CLS şi numărătoarele pot fi: a) sincrone; b)

NUMĂRĂTOARE - CLASIFICĂRI Ca orice alt CLS şi numărătoarele pot fi: a) sincrone; b) asincrone; c) cvasisincrone atunci când numărătoare sincrone sunt interconectate asincron. Din punctul de vedere al modului de codificare a informaţiei la ieşire se disting: a) numărătoare binare dacă informaţia este codificată binar; b) numărătoare decadice dacă informaţia este codificată binarzecimal. c) numărătoare în inel dacă fiecărei stări îi corespunde o celulă de numărare care se activează numai pe durata acelei stări. 18 BLPC curs 2008 -2009

NUMĂRĂTOARE - CLASIFICĂRI Din punctul de vedere al sensului de numărare se disting: a)

NUMĂRĂTOARE - CLASIFICĂRI Din punctul de vedere al sensului de numărare se disting: a) numărătoare directe când numărarea se face în sens crescător; b) numărătoare inverse când numărarea se face în sens descrescător; c) numărătoare reversibile când sensul de numărare poate fi modificat cu ajutorul unei comenzi externe BLPC curs 2008 -2009 19

PROPRIETĂŢI 1) Lungimea ciclului de numărare. Se spune că un numărător este numărător modulo

PROPRIETĂŢI 1) Lungimea ciclului de numărare. Se spune că un numărător este numărător modulo n dacă ciclul de numărare n stări. 2) Rezoluţia - reprezintă intervalul de timp minim acceptat între două impulsuri consecutive pentru ca acestea să poată fi contorizate separat. În cazul unui semnal de tact periodic, acest interval de timp este chiar perioada minimă Tmin acceptabilă pentru semnalul de tact. Pe baza acestei valori se calculează frecvenţa maximă de lucru: fmax=1/Tmin De obicei fmax se măsoară în MHz. 20 BLPC curs 2008 -2009

NUMĂRĂTOR INTEGRAT 74 HCT 163 CLK - semnal de tact care comandă contorizarea; este

NUMĂRĂTOR INTEGRAT 74 HCT 163 CLK - semnal de tact care comandă contorizarea; este activ pe frontul pozitiv al impulsului de tact CLR - comanda de ştergere sincronă, activă pe nivel coborât; LD - comanda de încărcare paralelă sincronă, activă pe nivel coborât; ENP, ENT - semnale de control a semnalului de tact; pentru ca numărătorul să fie activ, este necesar ca ambele semnale să fie activate (pe nivel ridicat); A, B, C, D - intrări de date paralele; QA, QB, QC, QD - ieşiri paralele; RCO - ieşirea de transport anticipat, activă pe nivel ridicat; se activează atunci când numărătorul are toate ieşirile pe nivel ridicat (starea 15). BLPC curs 2008 -2009 21

SCHEMA DE TEST BLPC curs 2008 -2009 22

SCHEMA DE TEST BLPC curs 2008 -2009 22

REZULTATE TEST BLPC curs 2008 -2009 23

REZULTATE TEST BLPC curs 2008 -2009 23

INTERCONECTAREA NUMĂRĂTOARELOR numărător binar modulo 256 24

INTERCONECTAREA NUMĂRĂTOARELOR numărător binar modulo 256 24

NUMĂRĂTOR MODULO 10 25

NUMĂRĂTOR MODULO 10 25

DIVIZOARE DE FRECVENŢĂ În general: t'w=N*tw u=t'w(H)/t'w*100% Pentru cazul considerat u=1/3*100%=33, 33%. 26

DIVIZOARE DE FRECVENŢĂ În general: t'w=N*tw u=t'w(H)/t'w*100% Pentru cazul considerat u=1/3*100%=33, 33%. 26

DIVIZOR DE FRECVENŢĂ MODULO 2, 4, 8, 16, 32 27

DIVIZOR DE FRECVENŢĂ MODULO 2, 4, 8, 16, 32 27

DIVIZOR DE FRECVENŢĂ MODULO 200 28

DIVIZOR DE FRECVENŢĂ MODULO 200 28

Întrebări ? 29

Întrebări ? 29