Recunoasterea celulara Organismele superioare multicelulare sunt sisteme in

Recunoasterea celulara • Organismele superioare multicelulare sunt sisteme in care functiile organismului si a celulelor sunt coordonate complex pe cale – Nervoasa – Umorala

Recunoasterea celulara • Embrionul de gaina disociat cu tripsina dupa cateva ore: – agregarea celulelor aflate in suspensie • Amestecare celulelor ectodermice cu celule mezodermice: – conglomerat sferic – celule ectodermice la exterior – celule endodermice la interior • Spermatozoidul recunoaste ovulul

Feomenul recunoasterii celulare • Este datorat glicoforinelor din membrana plasmatica care formeaza structuri specifice capabile de a transmite informatia biologica • Aplicatii medicale – Transfuziile – Transplantele – Cancere

Recunoasterea celulara la: • Celulele normale – inhibitie de contact • Celulele maligne si transformate– lipsa inhibitiei de contact • Celulele transformate se obtin prin tratarea cu: – virusuri – carcinogeni chimici – spontan

Celula transformata • Definirea celulei transformate – dificila – pierderea inhibitiei de contact – capacitatea de a da tumori dupa injectarea la animale • Se defineste pe baza unor modificari – morfologice – colorabiliotate – sunt aglutinate de fitohemaglutinina

PROLIFERAREA CELULARĂ • Creşterea în volum a celulei urmată de diviziune celulară. • Proliferarea se poate face: – pe suport (placă Petri) – în suspensie • proliferarea celulelor în mediul lichid se apreciază în funcţie de – densitatea optică – de factorul timp

Celulele benigne • se înmulţesc până cînd acoperă toată suprafaţa plăcii într-un singur strat • au inhibiţie de contact – se opresc cand vin in contact cu peretii

Celulele maligne • se înmulţesc la infinit în mai multe straturi (nu au inhibiţie de contact) • celulele maligne au adezivitate redusă • metastazeaza

Etapele ciclului de proliferare • Lag creştere lentă dependeta de: – p. H – Temperatură – de cantitatea de celule inoculate • creştere exponenţială: – multiplicarea rapidă a celulelor • faza staţionara: – nr. celulelor moarte = nr. celulelor ce se formează prin diviziune • faza de declin: – celulele mor

Mentinerea in viata a culturii • Se menţine în viată prin inoculări în medii proaspete. • In faza de platou celulele se găsesc în faze diferite (cultură asincronă). • Dacă celulele se aduc în aceeaşi fază (cultura este sincronă)

Factorii de creştere celulară • interacţionează cu receptorii din plasmalemă declanşând activitate transmembranară similar cu cel declanşat de hormonii hidrofobi • Prin acest mecanism se declanşează transcrierea unor gene ce determină diviziunea celulară. • Factorii de creştere celulară: – EGF epidermal grovth factor – FGF fibroblast grovth factor – PDGF plaketed derived grovth factor

Diferenţe dintre hormoni şi factorii de creştere • hormonii sunt produşi de celulele endocrine: – eliberaţi în sânge – ajung la distanţă la celulele ţintă • factorii de creştere sunt secretaţi de aproape toate celulele • acţionează pe multe celule înspecial pe cele vecine printr-un mecanism paracrin sau autocrin • Sunt necesari pentru ca celula să parcurgă ciclul celular.

Imbătrânirea celulară şi moartea celulară • In viaţa celulei există trei stadii: – îmbătrânirea – agonia – moarte.

Imbătrânirea celulară • • volumul celulei, ritmul mitotic coeficientul de celule moarte modificări nucleare: – – – condensarea nucleilor hipercromie picnoze nucleare fragmentare – cariorexis carioliză • Modificari citoplasmatice – scaderea bazofiliei citoplasmei – lipide si pigmenti – vacuolizarea citoplasmei.

Agonia celulară • Modificări: – nucleare – ale organitelor citoplasmatice – figuri mielinice – modificări ale pseudopodelor

Moartea celulară • Este instantanee. • Post mortem celula are formă: – – – rotundă retractarea pseudopodelor colorarea difuza a nucleului si citoplasmei umflarea şi dispariţia mitocondriilor pignoza , cariorexis, carioliza nucleara • Are loc eliberarea enzimelor lisosomale şi digestia lisosomală a componentelor celulare sunt semne certe a morţii celulare

Necroza • Moarte accidentala care survine brutal in conditii de anoxiece apare in urma: – Infarctelor: • miocardic • renal • Intestinal – Arsuri – Degeraturi • Activarea enzimelor lisosomale – Distrug celula – Distrug celulele invecinate - inflamatia

Ipoteze privind inbatranirea si moartea celulara • Teoria erorilor: • consideră că îmbătrânirea celulară este consecinţa acumulării unor defecte în replicarea ADN. • Teoria virusului integrat care se activează în anumite condiţii. Nu poate explica durata de viaţă diferită a celulelor. • Nu poate explica durata de viata diferita a celulelor: – neuroni – celule musculare – celulele ce secreta zimogenul in stomac

Teoria morţii programate • fiecare celulă are înscris în programul ei o anumită durată după care se declanşează apoptoza. • culturile de fibrobaşti mor după 50 de diviziuni indiferent cât s-ar schimba mediul de cultură. • la fiecare 10 ani nr. de diviziuni scad cam cu 0, 2/ an. • dacă se îngheaţă cultura în N 2 lichid la dezgheţare cultura parcurge exact nr. de cicluri care iau mai rămas. • fenomenul nu poate să fie explicat prin acumularea de produşi toxici. • descifrarea mecanismelor apoptozei poate duce la declanşarea apoptozei la celulele maligne moartea acestora.

Apoptoza • Moarte fiziologica • Nu sunt implicati lisosomii • Se sintetizeaza proteine care demonteaza componentele specifice ale celulei • Degradarea ADN de o endonuclează care nu este de natura lisosomala • condensarea cromatinei fără afectarea integrităţii lisosomilor • Celula isi micsoreaza volumul • Nu sunt afectate celulele vecine • Celulele sunt fagocitate de catre macrofage atrase de modificarile plasmalemei.

Importanţa apoptozei • intervine în embriogeneză la modelarea ţesuturilor (distrugerea ţesutului dintre degete la embrion) • moartea unor neuroni în AVC pe lănga necroză este datorată şi apoptozei • in Parkinson, Alzheimer se pierd neuroni datorită apoptozei • nu se întălneşte la apoptoză la celulele maligne • HIV omoară limfocitele T prin apoptoză • citostaticele induc apoptoza la celulele maligne

Declansarea apoptozei de factori extracelulari • Activarea unor enzime numite CASPAZE – Proteaze care actioneaza prin mecanismul cisteinei ce scindeaza lantul polipeptidic langa un rest de acid aspartic – limfocitele ucigase: • peptida FAS • domeniu letal • receptorii mortii

fas H 2 O Cit. C

fas H 2 O Cit. C

fas

Consecintele apoptozei • Cromatina se condensează şi se fracmentează. – Picnoza: nucleul nu are detalii – Cariorexis: fracmentare nucleară – Carioliză: dizolvă nucleul • Celula se va condensa- formeaza corpii apoptotici ce vor fi fagocitaţi