PSIHOLOGIA EDUCAIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI DIDACTIC UVT

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC, UVT Dr. Dana Gavreliuc

PERSONALITATEA ELEVILOR CONCEPTUL DE PERSONALITATE Persoana: individul uman concret Personalitate: - sens comun: însușire sau calitate pe care o poate avea cineva sau nu - sens științific: construcție teoretica: structura organizata ierarhic, cu următoarele caracteristici: a) globalitatea: ansamblu de caracteristici care permit identificarea unei persoane b) coerența: un sistem funcțional de elemente interdependente (nu juxtapuse) c) permanența (stabilitatea) temporala: ființa umană, în ciuda transformărilor, are: conștiința existentei sale / și / sentimentul continuității si identității personale.

PERSONALITATEA Definiție după Allport: ”organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gândirea și comportamentul său caracteristic”. Exista doua modele de descriere a personalității: - al trăsăturilor valențe descriptive. - al factorilor.

PERSONALITATEA Trasatura psihică: însușirile (particularitățile) relativ stabile ale unei persoane: în plan comportamental: predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate de stimuli. Mai multe trăsături formează structuri (configurații) specifice: tipurile. Trataturile sunt prototipuri (descriu proprietăți tipice sau frecvente in anumite situații) căutarea unor indici constanți și ușor observabili asociați manifestărilor de ordin psihologic.

PERSONALITATEA / TIPURI CONSTITUȚIONALE tipologia lui E. KRETSCHMER: - tipul picnic (mic, indesat, maini - picioare - scurte) asociate cu profilul psihologic ciclotimic (vioi, mobil, optimist, sociabil, superficial, practic) - tipul astenic (corp slab, alungit) asociate cu profilul psihologic schizotimic (abstract, interiorizat, meticulos, simtul onoarei, complex inferioritate) - tipul atletic (dezvoltare psihica, fizica, echilibrata) Aceste tipologii sunt semnificative mai ales pentru cazuri patologice.

tipologia dupa ALLPORT: structura organizata ierarhic - 2 -3 trasaturi cardinale - domina si controleaza - 10 -15 trasaturi principale - caracteristice, usor de identificat - sute si mii de trasaturi secundare si de fond

FACTOR PSIHIC (DE PERSONALITATE) introdus odata cu analiza factoriala in prelucrarea performantelor comportamentale - corelarea semnificatiei a unor performante se explica prin existenta unui factor comun (ex. un rationament tipic) - in varful piramidei factorilor: factorul general (g) (identificat de obicei cu inteligenta) - sistemele de factori difera mult intre ele de la autor Asemanari si deosebiri (intre FP/TP) intre cele doua modele - diferite din punct de vedere al informatiilor de plecare (date de observatie - evaluari psihometrice) - reduc diversitatea initiala a datelor la un numar redus de dimensiuni

DESCRIEREA SI EXPLICAREA PERSONALITATII DE PE POZITII TEORETICE DIFERITE Explicatiile sunt constituite in termeni biologici si psihosociali. 1. 1. Orientarea biologista - subordoneaza orientarea psihocomportamentala: structuri morfofunctionale - supraliciteaza experienta timpurie (pre si post natala) in devenirea ulterioara 1. 2. Orientarea experimentala - abordeaza procesele de invatare, procesele perceptiei si cele cognitive superioare - Orientarea psihometrica - studiul trasaturilor exprimabile sub forma de lista de atribute - s-au alcatuit instrumente de masura - scale, chestionare, inventare, probe proiective 1. 3. Orientarea socio - culturala si antropologica - personalitatea poate fi inteleasa numai intr-un anumit context social, cultural si istoric.

TEMPERAMENTUL - DIMENSIUNEA ENERGETICO - DINAMICA A PERSONALITATII Prima clasificare: Hipocrate si Galenus - macrocosmosul se reflecta in microcosmos (teorie readusa in actualitate) - natura: 4 elemente fundamentale - amestecul umorilor (hormones) determina temperamentul: sanguin: sange melancolic: coleric: bila galbena flegmatic: bila neagra flegma

PAVLOV: RAPORTUL DINTRE TIPUL DE TEMPERAMENT SI ACTIVITATEA NERVOASA SUPERIOARA insusirile sistemului nervos: forta (energia): rezistenta la solicitari a sistemului nervos mobilitatea: viteza de consum si regenerarea neuronului echilibrul: existand intre excitatie si inhibitie temperamentele: puternic neechilibrat: puternic echilibrat mobil: sangvinic puternic echilibrat: slab: melancolic coleric flegmatic

TIPURI CLASICE DE TEMPERAMENT coleric: emotiv, irascibil, tendinta de exagerare, foarte expresiv - sangvinic: ritmicitate si echilibru, buna dispozitie, adaptabilitate, . nestatornicie - flegmatic: imperturbabil, inexpresiv, lent, greu adaptabil, putin comunicativ - melancolic: lent si inexpresiv, fara forta si vigoare, emotiv, sensibil, neincrezator

SCOALA CARACTERIOLOGICA FRANCEZA opt tipuri temperamentale obtinute prin combinarea a trei factori: - emotivitatea (E) non - emotivitatea (n. E); activitatea (A) non - activitatea (n. A); (rasunetul): primaritate (P) secundaritate (S); prezent - trecut 1) emotivi inactivi: 2) emotivi activi: 3) neemotivi activi: sangvinic (n. E. A. P. ) flegmatic (n. E. A. S) coleric (E. A. P. ) pasionat (E. A. S) reactioneaza rapid sentimental (E. n. A. S) reactioneaza lent nervos (E. n. A. P. ) 4) neemotivi inactivi: amorfi (n. E. n. A. P. ) apatici (n. E. n. A. S) Concluzie: Temperamentele (ereditare): - premise in procesul devenirii socio - morale a fiintei - nu sunt in relatie cu aptitudinile si nu pot fi valorizate moral.

CARACTERUL etimologie: tipar, pecete (greaca veche) - referitor la om: sisteme de trasaturi si stil de viata - doua dimensiuni fundamentale: axiologica, orientativ - valorica executiva, voluntara (auto - controlul) Definitie: este un subsistem relational - valoric si de autoreglaj al personalitatii, care se exprima printr-un ansamblu de atitudini - valori (atitudini stabile)

ATITUDINEA modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii implica reactii afective, comportamentale, cognitive cand aceste reactii sunt intr-un deplin acord - atitudini stabile In structura caracterului distingem trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea fata de sine insusi (modestie, demnitate, orgoliu etc. ) atitudinea fata de ceilalti, fata de societate (altruism, umanism, patriotism etc. ) atitudinea fata de munca

TRASATURILE DE PERSONALITATE diagnosticate cu ajutorul chestionarelor care intra in structura caracterului expresia atitudinilor pe care persoana le are fata de ea insasi Nu exista un sistem de trasaturi unanim acceptat. Exemplu: Cattell, utilizand analiza factoriala, a elaborat un chestionar (16 PF), cu care putem evalua 16 factori de personalitate Scarile Inventarului de Personalitate California (CPI) - H. G. Gough: 1. dominanta - factori specifici liderului, tenacitate, initiativa 2. acceptare de sine - simtul valorii personale 3. independenta libertatea deciziei 4. empatie - capacitatea de a intelege o alta persoana ca si cum ai fi ea 5. responsabilitate - caracter onest, constiincios 6. socializare - nivel de maturitate, spirit de echitate sociala 7. autocontrol - absenta impulsivitatii, a egocentrismului 8. toleranta - convingeri si atitudini sociale fara prejudecati 9. realizare de sine prin conformism (conformismul vazut ca un comportament pozitiv) 10. realizare de sine prin independenta (autonomia vazuta ca un comportament pozitiv)

TRASATURILE DE CARACTER SE CRISTALIZEAZA IN ADOLESCENTA. Personalitatea unui elev: - comportamente conventionale ('masca') - situatiile neobisnuite reactii ce exprima nucleul autentic si stabil al personalitatii in formare Educatorii trebuie sa: - asume responsabilitati formative - creeze situatii pentru ca elevii sa-si cunoasca atat limitele (firesti), cat si resursele, uneori diferite unele de altele - conduca la formarea unei imagini de sine echilibrate si a demnitatii, respectului fata de sine si ceilalti

FORMAREA ATITUDINILOR implica metode si tehnici specifice: - metode indirecte: invatarea bazata pe imitatie, exemple, modelare - metode indirecte: comunicarea de tip persuasiv utilizarea pedepselor si a recompenselor

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE mecanismul conditionarii operante (scoala comportamentala): legea efectului: comportamentele urmate consecvent de recompense tendinta de a fi repetate comportamentele urmate consecvent de pedeapsa tendinta de a nu se repeta

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE SKINNER: daca un comportament este urmat de un anume eveniment. efect si se manifesta cu o frecventa mai mare, vorbim despre un comportament intarit Intarirea: - pozitiva: comportamentul este urmat de consecinte pozitive - negativa: comportamentul NU este urmat de consecinte negative Alte doua tipuri de consecinte: - comportamentul descreste in frecventa pentru ca: - este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa) - este urmat de omiterea unei recompense asteptate Modificarea comportamentului: - este influentata de momentul furnizarii pedepselor si a recompenselor: - comportamentul cel mai apropiat in timp de pedeapsa (recompensa) este invatat cel mai bine

CONSIDERATII PSIHOPEDAGOGICE 1. cunoasterea rezultatelor - rezultate intermediare = factori recompensativi 2. fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare in caz de scop indepartat) 3. utilitatea recompenselor si pedepselor prin internalizare: - recompensa: motivatie pozitiva - pedeapsa: - recompensa: externa motivatie extrinseca motivatie negativa interna: motivatie intrinseca

ROLUL EXPECTANTELOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII Expectanta: - probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita - explicita privind aparitia unui rezultat, voluntar sau nu - rezultatul unor procese de conditionare sau a unei invatari bazate pe observatie a) Auto-eficienta - credinta cuiva de a indeplini o sarcina specifica - pozitia realista cu privire la nivelul de reusita al unei actiuni eficienta crescuta expectatia succesului perseverenta succes b) Expectantele de rol - intarirea unui comportament este anticipata, vine din viitor - individul invata urmand un model care cere expectanta succesului - se evidentiaza rolul auto - reglator al expectantilor c) Predictia ce se autoimplineste (fenomenul Pygmalion) - in contextul observator - actor: asteptarile credibile ale observatorului vor suscita un comportament anume din partea actorului ex. profesorul care expectatii inalte fata de anumiti elevi (generate de factori diversi) abordeaza diferentiat acesti elevi (climatul, feed - back, intrari, iesiri) fapt ce duce la constientizarea si valorificarea resurselor in aceste conditii, optimismul pedagogic este o conditie necesara a succesului.

APTITUDINILE ȘI REUȘITA ȘCOLARĂ Aptitudinile sunt caracteristici individuale relativ stabile, rezultand dintr-o suprainvatare sau determinate genetic si identificate prin reusita in activitate (Doron si Parot, 1999). Zlate (2000, p. 56) defineste aptitudinile ca "un complex de procese si insusiri psihice, individuale structurate intr-un mod original, care permite efectuarea cu succes a anumitor activitati".

APTITUDINILE INTELECTUALE Leontiev: insusire generala care determina efectuarea cu succes a unei anumite activitati: - definitie incorecta: nu ia in calcul alti factori care ar putea facilita succesul Relatia dintre aptitudini si capacitati: - capacitatea psihica - posibilitatea individului de a efectua cu succes o anumita activitate este legata de: momentul prezent si experienta in domeniu - aptitudinile se recunosc dupa: usurinta invatarii a unor aspecte absolut noi usurinta si calitatea executiei sarcinii permit realizarea unor diferentieri intre indivizi Definitie: insusiri ale persoanei care, in ansamblul lor, explica diferentele constatate intre oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte, priceperi si deprinderi

APTITUDINILE INTELECTUALE W. Stern face diferenta intre dispozitiile: - de inzestrare - aptitudinile - capabil de a dobandi experienta intr-un domeniu - de orientare - vointa, afectivitatea - stimuleaza sau blocheaza actiunea Corelare nivel inteligenta cu: - realizarea diferitelor capacitati - mers, vorbit etc. - viteza de habituare cu stimuli noi Exista: - o componenta innascuta mai putin evidenta - influente de mediu consecinte privind cristalizarea aptitudinilor

APTITUDINILE INTELECTUALE Clasificare: 1) aptitudini simple: - generale - prezente in toate domeniile - de grup - realizarea unui grup de activitati - specifice - domeniu restrans 2) aptitudini complexe - aptitudini ample, de tip profesional - aptitudine tehnica, muzicala, matematica

APTITUDINILE GENERALE: INTELIGENTA 1. 1. Definirea inteligentei - singura aptitudine generala admisa - calitatile functionale sistemului nervos (viteza de operare, volum de informatii tratate) constituie baza fiziologica inteligentei - aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea cognitiva a individului in situatii noi 1. 2. Istoricul masurarii inteligentei - acum 2. 000 ani - imparatii chinezi testau performantele inaltilor functionari - examinarile studentilor de la Universitatea din Bologna - 1219 Trebuie facuta diferenta intre: - testele de aptitudini - urmaresc potentialitatile - capacitate de a invata - testele de performanta - o lucrare de control, de exemplu Alfred Binet - primul test de inteligenta, la origine test pentru identificarea copiilor cu dificultati in scoala - 1905 - Scala metrica a inteligentei - introduce conceptul de varsta mintala - poate fi diferita de varsta cronologica

APTITUDINILE GENERALE: INTELIGENTA L. Wilhelm Stern. formula de calcul a coeficientului de inteligenta C. I. = × 100 CI = 100 - dezvoltare normala CI = 70 - inteligenta redusa CI = 130 - inteligenta dezvoltata Limitele testelor de inteligenta - inteligenta nu este masurabila in mod direct (se masoara comportamentele) - nu pot face predictii in diferite domenii de viata - QI nu are o valoare absoluta

1) Factorul verbal V - capacitatea de a intelege rapid sensul cuvintelor - posibilitatea de a percepe obiectele in mod rapid si detailat 5) Factorul de reprezentare spatiala S - posibilitatea de a imagina obiecte in coordonate bi- si tridimensionale - de a opera deplasari si transformari in plan mintal 6) Factorul de dexteritate manuala M - diferit de aptitudinile pentru matematica (aptitudine complexa) sau capacitatea de rezolvare a problemelor (inteligenta generala 4) Factorul perceptiv P - legat de capacitatile neurosenzoriale - capacitatea de expresie (testata dupa exprimarea in scris) 3) Factorul numeric N: - usurinta in operare cu numere - evaluat prin probe de tip vocabular (lista de cuvinte) si de tip fraze (serii de fraze) 2) Factorul de fluiditate verbala W expresia unei functii verbo - motorii APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE Aptitudinile de grup - sapte admise COMPLEXE - aptitudinea de a manui obiecte - caracteristica psihomotorie 7) Factor de rationament R - inteligenta

APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE Aptitudini complexe - dupa domenii de activitate 1) Aptitudini tehnice - posibilitatea de utiliza masini si aparate, de a intelege functionarea lor - implica: factori perceptivi, de reprezentare spatiala, dexteritate manuala inteligenta generala - interesul pentru asemenea activitati - diferenta intre sexe, data de presiuni sociale catre asumarea rolului de gen

APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE 2) Aptitudini stiintifice - inteligenta cel putin normala - creativitate absolut necesara stiintele naturii - factorul perceptiv P, factorul de reprezentare spatiala S matematica - factorul numeric N filosofie, filologie - factorul verbal V 3) Aptitudinile artistice - cel mai vizibil aspectul innascut - se manifesta fie precoce, fie la o varsta matura - aptitudini muzicale, arte plastice, literare, arta dramatica

COPIII DOTATI INTELECTUAL SI Incercari de definire CARACTERISTICILE LOR Lewis Terman. depistarea copiilor supradotati cu teste de inteligenta - Scala Stanford - Binet: Qi = 130 - dotati, 140 - supradotati, 170 - genii - testele nu pot fi considerate criterii unice Remy Chauvin: foloseste termenii talentat, creativ - face distinctia intre: copilul dotat intelectual: inteligenta ridicata, gandire convergenta copilul inalt creativ: creativitate, gandire divergenta - testele de inteligenta omit evaluarea gandirii creatoare Gardner: propune evaluarea competentei in sapte sfere distincte: - domeniul lingvistic, muzical, logico - matematic, spatio - vizual, kinestezic, social, intrapersonal Dotarea intelectuala: - existenta unor aptitudini ridicate in unul sau mai multe domenii, care pot sau nu sa se manifeste - sunt determinate de factori ereditari, dar - sunt afirmate in conditii adecvate de mediu

COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR Identificarea copiilor dotati in scoala L. H. Terman: - modifica scala metrica de inteligenta a lui Binet, definind 9 itemi, folositi si astazi G. Hildreth: 65 aspecte grupate in sase categorii distincte - calitati intelectuale, capacitatea de manipulare a limbajului, calitati scolare, aptitudini si talente speciale, caracter, nivel de dezvoltare - evitarea 'autoindeplinirii profetiei'

COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR Caracteristicile elevilor dotati si talentati - nu formeaza un grup omogen - exista un stereotip al copilului supradotat (exceland in toate domeniile); cei ce nu se conformeaza raman neidentificati Galagher ii caracterizeaza prin indemanarea de a absorbi concepte abstracte, de a le organiza mai eficient si de a le aplica mai adecvat decat colegii de generatie Exista doua feluri de comportament al elevilor supradotati: - elevi ideali, modele de buna purtare gandire convergenta - copii problema, plictisiti, non-conformisti gandire divergenta

COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR Instructia accelerata: pro si contra copiii dotati: 'proba de foc' pentru profesor - solutia: instructia accelerata (sa sara una-doua clase, sa comprime materia etc. ) Argumente: - evitarea plictiselii prin munca de nivel apropiat - aparitia unor atitudini pozitive fata de scoala prin captarea interesului Contra-argumente: - acceleratia duce la senzatie de elitism - efectele acceleratiei asupra aspectelor emotionale si sociale sunt contradictorii - copiii mai putin talentati pierd modelul oferit

COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR 1) oferirea unui material imbogatit pe orizontala (mai mult material de acelasi nivel) si pe verticala (material cu nivel mai avansat) 2) realizarea de studii individuale 3) incurajarea lecturilor suplimentare - surse de inspiratie pentru viitorul acestor copii: biografii si autobiografii ale celebritatilor 4) stimularea aparitiei de hobby-uri 5) mentorat prin corespondenta