Programa colar pentru Limba modern clasa a VIa

Programa școlară pentru Limba modernă clasa a VI-a Implementare

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Crearea unor premise pentru o concepţie curriculară unitară şi coerentă la nivelul întregului învățământ preuniversitar. Existența unei programe comune pentru Limba modernă 1: engleză, franceză, spaniolă, italiană (L 1 - nivel A 2+), respectiv Limba modernă 2: chineză, engleză, franceză, italiană, spaniolă, turcă (L 2 - nivel A 1+). Existența unei programe unice pentru Limba modernă 1/ Limba modernă 2/ Limba modernă 1 – intensiv (germană, rusă, japoneză) Progresia achizițiilor de comunicare de la o clasă la alta reflectă structurarea nivelurilor de referință menționate mai sus. Enunțurile competențelor specifice sunt reformulări la infinitivul lung al descriptorilor europeni. Contribuţia, printr-o serie de enunțuri stipulate la nivelul competențelor specifice, la dezvoltarea sensibilizării și exprimării culturale.

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Interconectarea dintre competențele cheie și achizițiile specifice. Pe lângă competențele digitale și de sensibilizare și exprimare culturală, programele vizează competențele sociale și civice prin diversele enunțuri de interacțiune, spiritul de inițiativă și antreprenoriatul printr-o varietate de proiecte (care includ și elemente de matematică, științe și tehnologii, ca bază sau obiectiv de documentare/ realizare practică/ context de comunicare). Definirea competenţelor în perspectivă europeană ca ansambluri structurate de cunoştinţe, abilități şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale. În această perspectivă, formulările atitudinale sunt incluse alături de accentele cognitive. Altfel spus, atitudinile de comunicare se asociază deprinderilor de comunicare în seturi coerente de achiziții.

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Adecvarea la instrumente digitale, la noile media prin formulările unor competențe, prin activitățile de învățare sugerate, prin exemplele de sarcini de lucru prezentate detaliat în secțiunile specifice pentru fiecare limbă modernă și prin listele de link-uri utile recomandate. Includerea de recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile didactice şi la metodele care contribuie predominant la realizarea competențelor. Programele pentru L 1 și L 2 oferă precizie din perspectiva rezultatelor așteptate, prin raportare la un referent internațional acceptat, iar aceasta are loc în fapt, prin achizițiile stipulate și nu doar declarativ prin menționarea în Nota de prezentare.

Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017: Existența unei programe pentru Limba modernă 1 – studiu intensiv (engleză, franceză, italiană, spaniolă), construită pentru a asigura progresia achiziției de comunicare în 4 ore pe săptămână (conform Precizărilor 44961/25. 10. 2016) de la nivelul A 1 (structurat la finalul învățământului primar) până la B 1 (la finalul gimnaziului). OMEN nr. 4221/ 01. 08. 2018 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3590/2016, privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial: La clasele cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne, disciplina se studiază 4 ore/săptămână astfel: 2 ore/săptămână prevăzute în trunchiul comun (TC) și 2 ore/săptămână din curriculumul la decizia școlii (CDS), aplicându-se programa școlară în vigoare la această disciplină

LIMBA MODERNĂ 1/ LIMBA MODERNĂ 2/ LIMBA MODERNĂ 1 – INTENSIV (germană, rusă, japoneză) Având în vedere abordarea centrată pe dezvoltarea de competenţe, fiecare oră de curs contribuie, prin acumulare, la atingerea unor niveluri conform CECRL, şi nu poate fi văzută doar ca o achiziţie de cunoştinţe. Este o programă care ţine cont de numărul de ore de predare acumulat pentru atingerea unor niveluri de competenţe conform CECRL.

LIMBA MODERNĂ 1/ LIMBA MODERNĂ 2/ LIMBA MODERNĂ 1 – INTENSIV (germană, rusă, japoneză) Numărul de ore de predare acumulat, aferent atingerii fiecărui nivel CECRL poate varia în funcţie de limba predată şi de vârsta elevilor. De exemplu, pentru limbile care presupun învăţarea unui nou alfabet atingerea nivelurilor A 1. 1. şi A 1. 2 ar putea necesita o perioadă mai îndelungată de timp. Orientativ a fost alcătuit următorul tabel de corespondenţă, valabil pentru limbile germană şi rusă: Nivel CECRL Număr de ore necesar pentru atingerea nivelului A 1 140 A 2 280 ( 140 A 1 + 140) B 1 490 (280 A 2 + 210)

Structura programei şcolare cuprinde: o notă de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi, activități şi sugestii metodologice. Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale elevului. Ele sunt urmărite pe întreg parcursul ciclului gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut. Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţe specifice şi conţinuturi. Activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competenţele specifice (aceste enunţuri sunt orientative). Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor specifice. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în cadrul învățământului preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări eficiente, în baza programelor și planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul inițial al beneficiarilor primari ai educației și contextul în care urmează a se desfășura activitățile de predare-învățare-evaluare programate, este o obligație elementară a fiecărui cadru didactic. Proiectarea demersului didactic presupune: 3. 1. lectura personalizată a programelor şcolare; 3. 2. planificarea calendaristică; 3. 3. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare). Lecturarea programei se realizează “pe orizontală” în următoarea succesiune: Competenţe generale – Competenţe specifice - Conţinuturi – Activităţi de învăţare

Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în care acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial al elevilor (stabilit prin teste predictive la începutul anului școlar), contextului obiectiv (socio-economic) și contextului motivațional specific unității școlare și comunității locale în ansamblu. Din acest motiv, prezentarea acestor planificări nu are ca scop preluarea lor de către cadrele didactice în forma prezentată, ci stimularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii, prin prelucrarea și adaptarea de către profesor, prin contextualizare la specificul fiecărei clase sau grupe de elevi. În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de obligativitatea respectării programelor, nu a unui manual anume.

Din punct de vedere formal, Planificarea anuală are anumite elemente de specificitate și poate fi realizată potrivit rubricaţiei de mai jos: Unitatea de învăţare Competenţe specifice vizate Conţinuturi Număr de ore Săptămâna Observaţii

O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care următoarele caracteristici: - determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor competenţe specifice; - este unitară din punct de vedere tematic; - se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp; - se finalizează prin evaluare. Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura personalizată a programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare.

Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare poate fi realizat potrivit modelului de mai jos: Conținuturi (detalieri) Competențe specifice Activități de învățare Resurse Evaluare [se menționează detalieri de conținut care explicitează anumite parcursuri] [se precizează competențele specifice din programa școlară] [vizate/recoma ndate de programa școlară sau altele adecvate pentru realizarea competențelor specifice] [se precizează resurse de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei] [se menționează metodele, instrumentele sau modalitățile de evaluare utilizate]

Explicit sau implicit, în programa şcolară pentru disciplina Limbă modernă (L 1, L 2 şi intensiv) sunt formulate recomandări referitoare la evaluare. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare- învăţare şi în deplină concordanţă cu acesta. Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar va fi centrată pe competențele din CECRL, la care se adaugă gramatică funcţională (acte de vorbire / funcții ale limbii, inclusiv convenții socio-culturale). O parte a evaluării se va referi și la progresele elevului, având rol de stimulare a implicării active a elevului în desfășurarea orelor și a stimulării autonomiei acestuia.

Evaluarea iniţialặ se referặ la testele predictive, prin care cadrele didactice identifică starea iniţialặ, la începutul unui an şcolar sau al unui ciclu de lucru cu elevii. Planificarea procesului de predareînvặţare se face în cadrul curricular existent pe baza rezultatelor testelor predictive. Testele de tip sumativ, anunţate pentru sfârşitul unei unitặţi de învặţare sau pentru anumite momente din anul şcolar (mijlocul sau sfârşitul semestrului sau anului şcolar, lucrặri semestriale/teze etc. ) se vor situa la nivelul de competenţe prevặzut în planificarea cadrului didactic şi vor aborda acele conţinuturi pe care profesorul şi le-a prevặzut în planificare şi le-a abordat în fapt. Evaluarea formativặ (curentă) are ca principal rol asigurarea de feed-back atât pentru profesor, cât şi pentru elev, în scopul adaptării parcursului stabilit prin planificare la rezultatele acestei evaluări. Atât profesorul, cât şi elevul, trebuie să dea dovadă de flexibilitate şi adaptabilitate în ajustarea planificării. Ca principiu general, este recomandabil ca elevii să conştientizeze existenţa şi conţinuturile unei planificări a profesorului şi să fie învăţaţi să-şi asume partea lor de responsabilitate pentru succesul învăţării. Unele forme de evaluare formativă, mai ales portofoliul şi proiectul, favorizează în mod deosebit învăţarea autonomă şi co-responsabilizarea elevilor.

Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării Proiectul (ex. L 1: Crearea unui afiș publicitar pentru o agenţie de voiaj; L 2: Realizarea unei prezentări de modă; L 1 intensiv: Realizarea unei broșuri cu recomandări pentru protejarea mediului înconjurător și sfaturi pentru reciclare) Portofoliul (Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE ) Autoevaluarea

CONCLUZII Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe nevoile elevului, programa şcolară pentru Limba modernă recomandă: proiectarea curriculară centrată pe competenţe şi dezvoltarea unei strategii didactice care să urmărească formarea acestor competenţe; proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru toate limbile moderne studiate în şcoală, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare / învăţare a acestora; utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative; posibilitatea ca unei competenţe specifice să îi corespundă mai multe conţinuturi; dozarea conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă; corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor; utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi instrumente complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor; corelarea directă a rezultatelor evaluării cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;

CONCLUZII Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba modernặ recomandă: valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev; recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale; corelarea treptată, chiar de la începutul studierii limbii străine, la nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă; asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de competenţele care se formează la elevi; asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de învăţare; dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor în contextul realităţii lor imediate - folosirea smartphoneului, completarea unui C. V. , întocmirea unui e-mail (propunerea unor texte şi sarcini de lucru autentice pentru studiu, care să reflecte situaţiile tipice de comunicare şi documentare din realitatea contemporană)