PREVENIREA EECULUI COLAR PRIN TRATAREA DIFERENTIATA A ELEVILOR

PREVENIREA EȘECULUI ȘCOLAR PRIN TRATAREA DIFERENTIATA A ELEVILOR- EXEMPLE DE BUNE PRACTICI P. Ştefănescu – Goangă: „Educaţia numai atunci este eficace, când tratează pe fiecare conform cu natura sa şi când dă fiecăruia hrana mintală de care el are nevoie”.

Esecul scolar reprezinta imposibilitatea momentana a elevului de realizare a obiectivelor propuse in activitatea scolara si poate fi : partial instalat la inceputul unui ciclu de invatamant si general avand la baza deficiente senzoriale sau intelectuale. Performantele scolare sunt negativ influentate de particularitatile psihice ale elevului( timiditatea, lipsa de incredere in fortele proprii, antipatia fata de profesor, dezinteres pentru o materie anume), de familie ( slaba implicare, colaborare cu invatatorul si nepasarea), dar si de invatator (stil exagerat de permisiv, superficialitate in pregatire, intarzieri la ore, inconsecventa in verificarea si notarea elevilor). q

n Un învăţământ de calitate este acela în n care toţi elevii, indiferent de mediul de provenienţă şi de nivelul dezvoltării intelectuale, sunt sprijiniţi şi încurajaţi în dezvoltarea lor. Cunoaşterea individuală a elevului, cât şi tratarea diferenţiată este nu numai o modalitate a prevenirii eşecului şcolar, ci şi garanţia unor satisfacţii deosebite în munca dascălului.

n n n Școala ideală, la care visăm, va fi aceea care dezvăluie natura, care elimină zidurile psihologice și materiale actualelor construcții. Școala viitorului are forme suple, mobilier polivalent, modificabil în toate direcțiile, care contribuie activ la realizarea unui cadru al vieții școlare apropiat psihologiei copiilor. Școala de mâine: o școală pentru toți, care să fie totodată o școală pentru fiecare

n n n O educaţie diferenţiată se fundamentează pe construirea unor demersuri educative care să fie elaborate numai după ce: - au fost stabilite cauzele şi motivelenereuşitelor; - au fost stabilite modalităţile de organizare ale elevilor, în diverse momente ale lecţiei, pe grupe de nivel, grupe de interes şi grupe de metode şi stiluri de învăţare; - au fost stabilite sarcini de lucru diferenţiate ca grad de dificultate şi ca volum; - a fost stabilit sprijinul ce urmează a fi acordat elevilor în funcţie de categoria din care fac parte;

au fost alese acele metode de învăţare care să uşureze participarea fiecăruia, să reducă inhibiţia, să permită valorizarea elevilor, reducând ponderea timpului alocat învăţării frontale în favoarea învăţării prin cooperare sau colaborare; n au fost organizate conţinuturile în jurul scopurilor formulate. Astfel, procesul de diferenţiere trebuie să cuprindă: n - diferenţierea obiectivelor de învăţare; n - diferenţierea activităţilor de învăţare; n -diferenţierea evaluării; n

§ Diferenţierea impune crearea unui mediu de învăţare care să asigure condiţii ca elevii să lucreze împreună, să înveţe cum să înveţe, să-şi acorde sprijin, să-şi dezvolte respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi. În caz contrar, la elevii care necesită o tratare diferenţiată şi nu o primesc, poate să apară indiferenţa sau chiar o atitudine negativă faţă de activitatea la lecţii, faţă de învăţătură, colegi, cadre didactice, faţă de şcoală în general, care să afecteze capacitatea de autoapreciere şi să deterioreze profund starea lor psihică.

§ Pentru a depăşi situaţia incomodă în care se găsesc, unii elevi folosesc asa zisele “mijloace salvatoare” : minciuna, falsitatea, înşelătoria. Este foarte necesară o educaţie diferenţiată, ceea ce presupune crearea situaţiilor favorabile fiecărui elev, descoperirea şi stimularea intereselor, aptitudinilor şi posibilităţilor de formare şi afirmare ale fiecăruia. § Egalitatea şanselor de formare presupune drepturi egale la învăţătură, unitatea obiectivelor, finalităţilor şi scopurilor învăţării, dar nu reprezintă identitatea sau uniformitatea de tratament didactic.

§ A cunoaște personalitatea elevilor presupune a identifica tipul temperamentului, precum și a descifra profilul său caracterial. Proba , , Cine sunt eu? -Mielu Zlate Constă în a cere elevilor să alcătuiască o compunere cu tema, , Cine sunt eu? ’’. Proba permite să se cunoască imaginea de sine a elevilor și oferă o bogată informație legată de atitudinea față de sine, față de ceilalți și față de societate.

§ Diferențierea presupune ajutorarea elevilor care întâmpină dificultăți în rezolvarea și compunerea problemelor și exercițiilor , atât pentru a crea situații de succes, care să-i încurajeze, cât și pentru a-i determina să se ridice la nivelul celor buni si foarte buni. § Învățătorul trebuie să găsească cel mai bun raport între îmbinarea activității frontale cu munca pe grupe, cu cea de sprijinire individuală a elevilor.

În cadrul orelor de matematică se manifestă două tendințe: -împărțirea pe grupe, nivele de pregătire și propunere de exerciții diferite; -prezentarea aceleiași probleme, dar părțile dificile ale problemei tratate diferențiat cu elevii, cei slabi primind îndrumări suplimentare. Iată câteva exemple de fișe posibile la lecțiile de matematică: A. Fișele de dobândire de cunoștințe-ele au cerințe unice care se adresează tuturor elevilor din clasă, indiferent de pregătire sau potențe intelectuale. B. Fișe pentru fixarea și consolidarea cunoștințelor-se folosesc pentru a observa ce nu au înțeles elevii, ce au învățat greșit, rapiditatea cu care lucrează. C: Fișe de recuperare pentru elevii care au goluri în cunoștințele lor D. Fișe de dezvoltare pentru elevii buni și foarte buni

Organizarea individuală a procesului de învățământ cultivă inventivitatea, gândirea independentă și creatoare a elevilor, însă îmbinarea muncii frontale cu cea pe grupe și individuală sporește eficiența procesului de învățământ. În acest mod se poate realiza mai ușor tratarea diferențiată a elevilor, asigurând fiecăruia obținerea unor performanțe școlare ridicate și formarea

Exemple de bune practici. Metode de motivare a elevilor din ciclul primar Pornind de la premisa că generaţia actuală de elevi se manifestă în şcoli printr-un deficit de atenţie, printr-o hiperactivitate şi impulsivitate , printr-un dezinteres faţă de şcoală, se impune folosirea unor metode motivatoare, care să direcţioneze capacităţile şi energiile acestora înspre actul învăţării şi înspre o conştiinţă şi conduită morală .

. 1. Întrebările pot fi folosite cu succes în acest sens. Se scrie întrebarea pe un poster sau pe tablă, se notează răspunsurile elevilor precizând și numele lor, iar în final dascălul își spune părerea și apoi o înregistrează. Iată câteva tipuri de întrebări ce pot fi utilizate pentru a sparge rutina , pentru a stârni preocuparea pentru ore: Întrebări căutătoare de soluţii; Întrebări legate de preocupările lor; Întrebări organizatorice; Întrebări profunde; Întrebări creative;

. 2. Imaginile pot sparge rutina ajutându-i să se focalizeze înspre actul învăţării. Ele pot să fie asociate cu noţiuni, idei, concepte pe care elevii pot să le deţină datorită experienţei lor de viaţă. Se poate face apel atât la noţiuni concrete cât şi la noţiuni abstracte. Elevii vor fi provocați să privească o imagine cu o frunză iar apoi să spună la ce se gândesc. Iată câteva răspunsuri: la o frunză, la viaţa cu etapele ei, la toamnă, singurătate, transformare, viaţă. Trecerea la predarea lecţiei se va face spunândule că acea zi va aduce o transformare în vieţilor prin ceea ce vor gândi.

3. Obiectele pot fi utilizate cu succes pentru a cultiva idei importante pentru viaţa fiecărui om. Acestea ar putea fi : respectul, curajul, încrederea, bunătatea, sinceritatea, proprietatea , pasiune, aprecierea, utilitatea, renunţarea, pregătirea, se riozitatea. Obiectul va fi arătat la începutul , pe parcursul sau la sfârşitul lecţiei stabilind legătura lui cu textul abordat. 1. Un bibelou ce reprezintă un căţeluş - pentru a sublinia importanţa corpurilor cu viaţă.

2. O foarfecă – înlăturarea comportamentelor nedorite; se taie cu foarfeca o parte dintr-o foaie. 3. O floare – fiecare suntem unici. 4. Un tablou de familie – familia e cea mai importantă pentru că rămâne alături de noi toată viaţa. Predarea va fi mult mai incitantă şi eficientă dacă dascălul va diversifica metodele de stârnire a interesului pentru ore, de motivare a acestora, de transmitere a cunoştinţelor.

Se spune că fiecare copil este un univers, iar profesorul trebuie să fie atent în lucrarea de modelare și de cizelare a acelui copil, deoarece poate să facă din el un exemplu pentru ceilalți în viață sau poate să-i distrugă valorile, încrederea în sine, încrederea în ceilalți gradul de socializare… Prof. înv. primar Dragomir Elena Scoala Primara nr. 1 Cheia •