Norme de ecocondiionalitate 1 Norme de ecocondiionalitate Normele

Norme de ecocondiționalitate 1

Norme de ecocondiționalitate Normele privind ecocondiţionalitatea înglobează: - cerinţele legale în materie de gestionare - SMR - standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor – GAEC. Acestea sunt incluse în următoarele domenii: § Mediu, schimbări climatice şi bune condiţii ale terenurilor; § Sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor; § Bunăstarea animalelor. Orice fermier care solicită sprijin financiar aferent schemelor de plăţi directe şi măsurilor de sprijin trebuie să respecte normele privind ecocondiţionalitatea pe întreaga exploataţie agricolă şi pe tot parcursul anului calendaristic în cauză (art. 93, anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1. 306/2013, art. 8, alin. (1), lit. m) din O. U. G. nr. 3/2015, art. 4, alin. (1) din OMADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54, cu modificările şi completările ulterioare ). 2

-Norme de ecocondiționalitate Aspectul “Apă”: • SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole; • GAEC 1 - Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea apelor de suprafaţă; a. GAEC 1. 1 - Menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea apelor de suprafaţă; b. GAEC 1. 2 – Crearea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea apelor de suprafaţă; • GAEC 2 - Respectarea procedurilor de autorizare, în cazul utilizării apei pentru irigaţii în agricultură; • GAEC 3 – Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanțe periculoase enumerate în anexa la Directiva 80/68/CEE 3

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE Directiva (CEE) nr. 676 din 12 decembrie 1991, cu modificările şi completările ulterioare, privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, are ca obiectiv reducerea poluării apelor provocată sau indusă de nitraţii proveniţi din surse agricole şi prevenirea oricărei poluări de acest tip. Obiectivul cerinţei SMR 1 îl constituie prevenirea şi reducerea poluării directe sau indirecte a apelor cu nitraţii care provin din agricultură, pentru a proteja sănătatea umană, resursele vii, ecosistemele acvatice şi pentru a garanta alte utilizări legitime ale apelor. Poluarea din activităţi agricole a apelor de suprafaţă şi/sau de adâncime poate fi provocată de: Ødejecţii animale semilichide şi lichide; Øgunoi de grajd sub formă solidă; Øefluenţi din silozuri; Øape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; Øscurgeri din depozite de îngrăşăminte minerale şi organice. 4

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE Cerinţe obligatorii pentru fermieri: 1. În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole, fermierii au următoarele obligaţii: a) să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice. q Depozitarea şi păstrarea gunoiului de grajd este necesar să se facă în platforme special amenajate. q Capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd depinde de numărul şi speciile de animale deţinute, de tipul de bălegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulaţie) şi de durata necesară de stocare. q La construcţia depozitelor de bălegar solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază din beton, să fie prevăzuţi cu pereţi de sprijin şi sistem de colectoare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor. q Platformele trebuie hidroizolate la pardoseală, construite din beton şi prevăzute cu pereţi de sprijin înalţi de 2 metri, de asemenea hidroizolaţi, şi cu praguri de reţinere a efluentului şi canale de scurgere a acestuia către un bazin de retenţie. q Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare, să aibă drumuri de acces şi să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă. q Depozitarea temporară pe termen lung a gunoiului de grajd şi a compostului în câmp deschis trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de poluare şi de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se calităţile de fertilitate. 5

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în depozite permanente (recomandat), dar şi temporare, pe terenul pe care urmează a fi împrăştiat. v Depozite permanente o În sistem individual (gospodăresc) o În sistem comunal Ø Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd - durata de stocare a gunoiului în platfoma individuală va fi dată de intervalul de timp la care se transportă gunoiul către platforma comunală. Ø Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd - perioada de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului. 6

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate Platforme de gunoi – în cazul asociaţiilor crescătorilor de animale În cazul în care membrii asociaţiilor crescătorilor de animale/cooperativelor încredinţează animalele către asociaţie, aceasta preia numai animalele care sunt însoţite de formularele de mişcare şi are obligaţia să aibă în permanenţă aceste documente, medicul veterinar înregistrând exploataţia de tip "tabără de vară" prin atribuirea unui cod temporar pe perioada păşunatului (din mai - septembrie). Administratorul asociaţiei devine astfel noul deţinător, având în posesie temporară animalele în calitate de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor. Pot fi întâlnite două situaţii: 1. animalele sunt adăpostite de către asociaţie în grajduri/adăposturi pentru bovine, situaţie în care este necesară construirea unei capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd/platforme temporare (în funcţie de numărul şi speciile de animale deţinute, de tipul de gunoi de grajd produs care depinde de tipul sistemului de stabulaţie şi de durata necesară de stocare), având în vedere că este noul deţinător; 2. Animalele revin în exploataţiile de origine ale membrilor asociaţiei/cooperativei, situaţie în care membrii asociaţiei/cooperativei sunt obligaţi să aibă construite/să-şi construiască aceste capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd. 7

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate v Depozite temporare – pe terenul pe care urmează a fi împrăştiat Ø se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat; Ø cantitatea depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd care ar trebui aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului, calculată pe baza standardelor privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot ce pot fi aplicate pe teren; Ø nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de un an de zile, fiind depozitat în fiecare an în locaţii diferite; La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie impermeabilă peste care să fie pus un pat de paie sau alte materii organice, în mod deosebit în cazul în care gunoiul de grajd prezintă un grad ridicat de umiditate. Laturile depozitului (în mod deosebit cele situate la baza pantei) să fie înconjurate de un strat de paie. 8

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE Dimensiunea platformei trebuie stabilită în funcţie de cantitatea de bălegar şi alte resturi menajere organice ce se estimează a fi produsă. În mod obişnuit, materialele vor fi depozitate pe o grosime maximă de aproximativ 1, 5 -2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m 3 de material trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0, 5 -0, 75 m 2. Luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru mutarea grămezilor de material (remaniere) în timpul procesului de compostare, suprafaţa totală ar trebui să fie de 1, 5 -2 ori mai mare decât suprafaţa necesară depozitării efective a gunoiului de grajd. Pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se pot utiliza valorile prezentate în Tabelele 6. 1 şi 6. 2 din Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Se verifică dacă: - există capacităţi de stocare a gunoiului de grajd (platforme comunale/sisteme individual), fără defecte structurale, precum şi mărimea acestor capacităţi având în vedere asigurarea necesarului de stocare a gunoiului de grajd în raport cu producţia de gunoi (efectivele de animale) şi durata de stocare conform „Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole”, aprobat prin Ordinul MMGA/MMAPDR nr. 1182/1270/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 9

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE b) Să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, prevăzută în tabelul 7. 6 din Codul de bune practici agricole, cu specificarea „îngrăşăminte organice”; Nu se aplică gunoi în perioada cuprinsă între apariţia primului şi ultimului înghet. Terenurile pe care se aplică îngrăşăminte organice trebuie alese cu grijă, astfel încât să nu se producă băltiri sau scurgeri în cursuri de apă. Se verifică: - agricultorul respectă perioada de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea gunoiului de grajd; - în planul de fertilizare dacă fermierul a respectat perioadele de aplicare a gunoiului de grajd si a îngrăşămintelor organice. Perioada de interdicţie Îngrăşăminte organice solide Teren arabil şi păşuni Îngrăşăminte organice lichide si îngrăşăminte minerale 1 noiembrie - 15 martie Culturi de toamnă Teren arabil Păşuni 1 noiembrie - 1 martie Alte culturi 1 octombrie - 15 martie 10

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE c) să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să urmeze un plan de fertilizare simplificat, întocmit pe baza standardelor privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol şi să asigure o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol În cazul în care cantitatea de azot din îngrăşămintele organice de origine animală produse în fermă este mai mare decât cea corespunzatoare limitei maxime de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol, se procedează astfel: - fermierul trebuie să ofere explicaţii cu privire la utilizarea surplusului de îngrăşământ natural în cadrul fermei în anul respective; - fermierul va completa borderoul de predare –primire, în cazul în care înstrăinează surplusul gunoiului de grajd. Pentru exploataţiile care nu deţin studii agrochimice se vor respecta standardele maxime privind cantităţile de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, prezentate în tabelele 7. 4 şi 7. 5 din Codul de bune practici agricole. Se verifică: - în planul de fertilizare, cantitatea de îngrăşăminte aplicată pe parcelele din cadrul exploataţiei; - în documentele de intrare/iesire - pentru cantitatea de gunoi de grajd; - existenţa şi corectitudinea completării planului de fertilizare. 11

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE d)în cazul exploatațiilor care practică agricultura în sistem irigat și în care producţia planificată necesită o cantitate mai mare de azot decât cea prevăzută de standardele privind cantitățile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, este obligatorie aplicarea unui plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole; În cazul exploataţiilor care practică agricultura în sistem irigat, fermierii trebuie să pună la dispoziţia funcţionarilor APIA, la momentul controlului, studiul agrochimic care a stat la baza elaborării planului de fertilizare. Se verifică; - dacă există un studiu agrochimic care să recomande utilizarea unor cantităţi mari de azot pe unitatea de suprafaţă (pe anumite parcele menţionate în studiul agrochimic), cantitatea de azot provenit din îngrăşămintele organice nu trebuie să depăşească 170 kg s. a. /ha/an. - în cazul în care cantitatea maximă de azot (mineral şi organic) care se poate aplica într-un an pe terenul agricol, rezultată din planul de fertilizare bazat pe studii agrochimice este mai mică de 170 kg azot s. a. /ha/an, cantitatea maximă de azot din îngrăşămintele organice care poate fi aplicată pe terenul agricol nu poate depăşi această valoare 12

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE e) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, conform prevederilor Codului de bune practici agricole; Se va evita administrarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de ploaie, ninsoare şi soare putemic şi pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. Se verifică: - prezenţa urmelor de utilaje agricole precum şi existenţa îngrăşămintelor organice sau minerale pe terenul agricol, în condiţii meteorologice şi pedologice nefavorabile f) să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora; Pe astfel de terenuri fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrăşămintelor în sol şi ţinând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrăşăminte, mai ales dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense). Se verifică: - prezenţa îngrăşămintelor organice pe terenul arabil cu panta mai mare de 12% și dacă acestea au fost încorporate în sol în cel mult 24 ore după aplicare. 13

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE g) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafață sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafață ori în zonele de protecţie sanitară și hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale și a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislația în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%; Fâşiile de protecţie reprezintă benzi înierbate adiacente zonelor de protectie, în care este interzisă aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice. Se verifică: - menținerea fâşiilor de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă; - există urme de îngrăşăminte organice sau chimice pe suprafețele de teren agricol ce constituie fâşii de protecţie a apelor de suprafaţă h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploatației cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol (planul de fertilizare) şi documente de livrare/expediere a îngrăşămintelor. Se verifică: - fermierii păstrează evidenţa suprafeţelor agricole utilizate, structura culturilor (plan de cultură), efectivele de animale, planul de fertilizare sau documente livrare/expediere a îngrăşămintelor. 14

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE 2. Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să dețină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, agricultorii au obligaţia obţinerii actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului şi/sau gospodăririi apelor pentru activităţile pe care le desfăşoară, să solicite şi să obţină actele de reglementare în domeniu şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Se verifică: - fermierii respectă prevederile din legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, dacă a obţinut actele de reglementare (dacă este cazul). 15

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE Conformitatea SMR 1 se constată atunci când: Ø depozitarea gunoiului de grajd este corespunzătoare, Ø se respectă perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol, Ø nu se depăşeste cantitatea de 170 kg azot /ha, provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice Ø nu s-au aplicat îngrăşăminte organice pe terenurile saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, Ø nu au fost încorporate în sol îngrăşămintele organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora, Ø nu au fost aplicate îngrăşăminte organice sau chimice pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafață ori în zonele de protecţie sanitară și hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale și a lacurilor terapeutice, a căror lăţime minimă variază în funcţie de panta terenului, astfel: 1 m pentru terenurile cu panta de până la 12%, 3 m pentru terenurile cu panta de peste 12%, Ø fermierul deţine şi prezintă un plan de fertilizare, conform Anexei 5, la nivelul exploataţiei agricole sau agro-zootehnice şi păstrează pentru o perioadă de 5 ani documentele de evidenţă ale exploatației, precum şi cele de livrare/expediere a îngrăşămintelor. 16

SMR 1 -Norme de ecocondiționalitate SMR 1 – PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE Neconformitatea SMR 1: În urma inspecţiei se constată că fermierii nu au respectat normele prevăzute la SMR 1. Se consideră neconformitate atunci când: Ø depozitarea gunoiului de grajd nu este corespunzătoare, Ø nu se respectă perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor organice Ø se depăşeste cantitatea de 170 kg azot substanţă activă/ha, Ø nu prezintă Planul de fertilizare sau Planul de fertilizare este necompletat, s-au aplicat îngrăşăminte organice pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, Ø nu a realizat încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora, Ø au fost aplicate îngrăşăminte organice sau chimice pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafață ori în zonele de protecţie sanitară și hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale și a lacurilor terapeutice, a căror lăţime minimă variază în funcţie de panta terenului, astfel: - 1 m pentru terenurile cu panta de până la 12%, - 3 m pentru terenurile cu panta de peste 12%. Ø constituie neconformitate neîntocmirea documentelor de evidenţă ale exploatației, a celor de livrare/expediere a îngrăşămintelor şi nedeţinerea în posesie a acestora pentru o perioadă de 5 ani. 17

GAEC 1 -Norme de ecocondiționalitate GAEC 1 - Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea apelor de suprafaţă a. GAEC 1. 1 - Menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea apelor de suprafaţă; b. GAEC 1. 2 – Crearea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea apelor de suprafaţă; ØSe verifică la nivel de parcelă GAEC 1 se verifică pe toată exploataţia fermierului, în vecinătatea apelor de suprafaţă. Agricultorii care utilizează teren agricol sunt obligaţi să înfiinţeze și să mențină fâşiile de protecţie în vecinătatea apelor de suprafaţă, a căror lăţime minimă este de 1 m pe terenurile situate în blocurile fizice cu panta medie de până la 12% şi de 3 m pe terenurile situate în blocurile fizice cu panta medie mai mare de 12%”. 18

GAEC 2 -Norme de ecocondiționalitate GAEC 2 - Respectarea procedurii de autorizare, în cazul utilizării apei pentru irigaţii în agricultură ØSe verifică la nivel de parcelă BIFA In cererea unică de plată pe suprafaţă Da IRIGA PREZENTARE DOCUMENTE DE FERMIER COD CONTROL PE TEREN Da Da OK DA DA NU Pb Da Nu Da OK Da Da Nu Pb Nu Da Da OK NU NU NU NA 19

GAEC 3 -Norme de ecocondiționalitate GAEC 3 - Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanțe periculoase enumerate în anexa la Directiva 80/68/CEE Nivelul la care se verifică: • parcela pentru elementele de control - secţiunea VIII: • Respectarea interdicției privind evacuarea directă a produselor de protecție a plantelor, regulatori de creștere, azotați, azotiți și fosfați din îngrășăminte • exploatație pentru elementul de control, secţiunea IX: • Respectarea interdicției privind evacuarea directă de biocide, produse de uz veterinar, produse petroliere, alte produse utilizate pentru dezinfecție, dezinsecție, deratizare și decontaminare în fermă • Respectarea măsurilor de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanțelor periculoase utilizate în agricultură 20

GAEC 3 -Norme de ecocondiționalitate Este interzisă evacuarea directă în apele subterane a substanțelor periculoase enumerate în Lista I şi Lista II din anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea aflată în vigoare în ultima zi a valabilităţii sale, astfel cum sunt menționate mai jos, care sunt utilizate în agricultură și se iau măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanţelor periculoase utilizate în agricultură. Cerinţa este aplicabilă tuturor fermierilor care, prin activitatea lor, depozitează, manipulează sau utilizează substanţe periculoase utilizate în agricultură enumerate în Lista I şi Lista II din anexa la Directiva 80/68/CEE, în versiunea aflată în vigoare în ultima zi a valabilităţii sale şi se verifică la fermierii incluşi în eşantionul de control pentru normele privind ecocondiţionalitatea și ca cerință de bază pentru toți fermierii incluși în eșantionul de control pentru Măsura 10 – Agromediu și climă Pachetul 1 - pajişti cu înaltă valoare naturală (HNV), Pachetul 3 - pajişti importante pentru păsări, Pachetul 6 – pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp. ), Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis), Pachetul 9 - terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), Pachetul 10 - refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole, Subpachetul 11. 2 - pajiști importante pentru dropie (Otis tarda). 21

GAEC 3 -Norme de ecocondiționalitate Modul în care sunt respectate normele privind depozitarea, manipularea si utilizarea substanţe periculoase enumerate în Lista I şi Lista II - depozitele de păstrare a substanţelor periculoase trebuie construite din materiale neinflamabile (de preferinţă beton, cărămidă), să aibă capacitate de stocare mare, să fie bine aerisite, cu ventilaţie mecanică/naturală şi temperaturi scăzute, să aibă pardoseală din beton, impermeabilă şi plafonul să asigure o izolare termică suficientă, uşile să fie prevăzute cu praguri pentru a reţine materialul împrăştiat şi a nu permite trecerea produselor lichide; - depozitele să fie amplasate la o distanţă de 30 – 40 m faţă de alte clădiri şi cât mai departe de puţuri, fântâni, de iazuri, râuri, baraje, să fie prevăzute cu sisteme de de prevenire/stingere a incendiilor şi cu sisteme antiefracţie şi să respecte regulile de igienă şi sănătate publică, precum şi prevederile specifice de protecţia muncii; - să existe un spaţiu pentru spălarea echipamentelor de protecţie, precum şi un recipient/fosă pentru stocarea apelor reziduale; - dacă administrarea se face de către fermier, inspectorul de teren va verifica modul de manipulare, utilizare, depozitare, etc. a acestora și solicită contractele de colectare a deşeurilor 22

GAEC 3 -Norme de ecocondiționalitate - pentru împiedicarea producerii unor eventuale poluări ale solului, apei, ale mediului, îngrăşămintele nu se vor depozita în câmp deschis şi se vor lua măsuri de siguranţă în cazul stocării, manipulării şi administrării îngrăşămintelor chimice lichide; - îngrăşămintele chimice trebuie păstrate în depozite uscate, bine aerisite, la temperaturi scăzute, aşezate pe pardoseala impermeabilă, păstrate în ambalajele originale, care să fie prevăzute cu etichete/inscripţionări rezistente la deteriorare; - etichetele trebuie să indice clar tipul de îngrăşământ, compoziţia chimică, gradul de solubilitate, data fabricaţiei, termenul de garanţie, denumirea şi adresa fabricantului, alte recomandări privind transportul, depozitarea şi manipularea; - micii utilizatori trebuie să depoziteze aceste produse în condiţii corespunzătoare (ferite de căldură, lumină şi umiditate excesive), separat de furaje sau de alimente; - produsele depozitate în rezervoare construite din materiale rezistente la coroziune (carburanţi sau uleiuri industriale) trebuie păstrate pe platforme cimentate, prevăzute cu canale colectoare, pentru captarea eventualelor scurgeri, evitând în felul acesta poluarea apei freatice şi a apei din puţuri; 23

GAEC 3 -Norme de ecocondiționalitate Conformitatea condiției GAEC 3 - fermierul respectă condiţiile cu privire la protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase Neconformitatea condiției GAEC 3 - fermierul nu respectă condiţiile cu privire la protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase Inspectorii APIA se asigură chiar dacă un fermier deţine o exploataţie formată numai din parcele cu pajişti permanente aflate sau nu sub angajament de agromediu, inspectorul de teren trebuie să verifice vizual parcelele declarate şi sediul exploataţie, pentru a se asigura că fermierul nu utilizează, nu manipulează şi nu deţine în fermă substanţe periculoase. 24

Vă mulţumim! 25