INSTRUCTAJ P S I NORME GENERALE de prevenire

INSTRUCTAJ P. S. I.

NORME GENERALE de prevenire şi stingere a incendiilor

Căi de acces, evacuare şi intervenţie Art. 23. - (1) Căile de acces şi de circulaţie ale construcţiilor şi instalaţiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcătuite şi marcate, încât să asigure evacuarea persoanelor, precum şi circulaţia şi orientarea rapidă a forţelor de intervenţie. (2) Traseele destinate forţelor de intervenţie trebuie să asigure circulaţia personalului de intervenţie şi să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă corespunzător.

Art. 24. - (3) Căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se marchează cu indicatoare de securitate şi se prevăd cu mijloace de iluminat, conform reglementărilor tehnice, astfel încât să se asigure vizibilitatea şi să fie uşor recunoscute. Art. 26. - (2) Pentru accesul şi evacuarea copiilor, persoanelor cu handicap, bolnavilor si a altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu, se adopta soluţii şi măsuri adecvate.

Echiparea şi dotarea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor Art. 34. - (1) Dotarea agenţilor economici, a instituţiilor şi localităţilor cu autospeciale şi cu alte mijloace mobile de intervenţie la incendii se face, după caz, pe baza scenariilor de siguranţă la foc sau a analizei capacităţii de apărare împotriva incendiilor, respectându-se criteriile minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de pompieri civili, stabilite de autorităţile abilitate prin lege. (2) Personalului de intervenţie pentru stingerea incendiilor i se prevede şi i se asigură echipamentul şi mijloacele de protecţie adecvate, potrivit reglementărilor în vigoare.

(3) Echipamentul şi mijloacele prevăzute la alin. (1) si (2) trebuie să asigure protecţia personalului de intervenţie la efectele negative ale agenţilor care intervin în caz de incendiu (anexa nr. 2), precum şi posibilităţi de iluminat, de comunicare şi de lucru în condiţii de siguranţă.

Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi a altor amenajări § Art. 37. - (1) Exploatarea sistemelor, instalaţiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, maşinilor şi utilajelor, de orice categorie, cu defecţiuni, improvizaţii sau fără protecţia corespunzătoare faţă de materialele sau substanţele combustibile din spaţiul în care sunt utilizate este interzisă. (2) La utilizarea mijloacelor prevăzute la alin. (1) este obligatorie respectarea instrucţiunilor de funcţionare, folosire si întreţinere, precum şi a normelor şi măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, emise şi aprobate potrivit legii.

§ construcţiilor (3) Pe timpul exploatării instalaţiilor aferente şi instalaţiilor tehnologice prevăzute la art. 28 alin. (1) se interzice: a) utilizarea necorespunzătoare a sistemelor, instalaţiilor, aparatelor şi echipamentelor sau solicitarea acestora peste limita admisă; b) funcţionarea peste programul stabilit sau neasigurarea supravegherii conform instrucţiunilor de funcţionare; c) funcţionarea fără sisteme, aparate şi echipamente, necesare pentru controlul şi menţinerea parametrilor privind siguranţa în funcţionare sau înlocuirea acestora cu altele supradimensionate; d) întreţinerea necorespunzătoare a elementelor prevăzute pentru izolare termică sau electrică ori pentru separare; e) depăşirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau executarea necorespunzătoare a acestora;

f) executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau a unor modificări de către personal neautorizat şi necalificat. Art. 40. - (1) Fumatul în locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare prin reglementări specifice sau prin dispoziţii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate, este interzis. §

(2) Locurile (zonele) în care este interzis fumatul se marchează conform reglementărilor specifice.

Art. 45. - (1) Produsele, materialele şi substanţele combustibile se amplasează la distanţa de siguranţă faţă de sursele de căldură ori se protejează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor. n Art. 52. - Sunt obligatorii următoarele activităţi: a) instruirea la angajare şi instruirea periodică a salariaţilor privind normele, regulile şi măsurile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi asupra sarcinilor ce le revin din planurile de intervenţie; b) participarea salariaţilor la instruirile şi exerciţiile privind prevenirea şi stingerea incendiilor; c) participarea personalului serviciilor de pompieri civili la activităţile de pregătire profesională, stabilite şi aprobate potrivit competenţelor legale; d) asigurarea îndeplinirii la termen a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii. n

Art. 53. - În ceea ce priveşte documentele principale de organizare a apărării împotriva incendiilor pe durata exploatării construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice, se stabilesc următoarele: n a) instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor, schemele de prevenire şi stingere a incendiilor, planurile de evacuare în caz de incendiu şi planurile de depozitare a materialelor periculoase se actualizează, se utilizează şi se afişează conform reglementărilor specifice; n b) scenariile de siguranţă la foc se pot elabora şi pentru construcţiile şi instalaţiile tehnologice aflate în exploatare, în vederea utilizării concluziilor desprinse la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a capacităţii de apărare împotriva incendiilor. Se recomandă ca aceste scenarii să fie întocmite îndeosebi pentru construcţiile şi instalaţiile tehnologice cu risc ridicat (mare) de incendiu; n

c) planurile de intervenţie se întocmesc ori se actualizează, după caz, şi la schimbarea profilului de activitate (destinaţiei) agenţilor economici şi instituţiilor sau la dezvoltarea acestora, la evaluarea nivelurilor (criteriilor) de mediu ale agenţilor economici, precum şi în alte situaţii reglementate ori impuse de condiţiile concrete privind apărarea împotriva incendiilor; n d) punerea în aplicare a planurilor de evacuare şi a planurilor de intervenţie este obligatorie în situaţiile de urgenţă publică de incendiu, precum şi la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie, organizate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. n

Dispoziţii finale n Art. 54. - (1) Pe baza prezentelor norme generale şi cu respectarea celorlalte prevederi legale se vor elabora reglementări tehnice şi specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor, cum sunt: norme, normative, regulamente, instrucţiuni, dispoziţii, standarde. De asemenea, se vor întocmi planuri de intervenţie si se vor emite agremente tehnice, avize şi autorizaţii de prevenire şi stingere a incendiilor. (2) În vederea asigurării aplicării în condiţii optime a prevederilor reglementărilor tehnice şi specifice, precum şi a celorlalte acte prevăzute la alin. (1), se vor elabora proceduri, metodologii, ghiduri îndrumătoare, manuale, studii şi alte lucrări de specialitate, care vor fi avizate şi aprobate de organele abilitate conform legii.

n Art. 55. - Măsurile de apărare şi de intervenţie în cazul incendiilor în masa se stabilesc şi se realizează conform dispoziţiilor legale speciale pentru astfel de dezastre.

ORDONANTA nr. 60 din 28 august 1997 privind apărarea împotriva incendiilor

Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor n ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte în orice împrejurare normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul. (2) Orice persoană care observă un incendiu are obligaţia de a anunţa prin orice mijloc pompierii, primarul sau poliţia, după caz, şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului.

n ART. 7 (1) In caz de incendiu, orice persoană are obligaţia de a acorda ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a autorităţilor administraţiei publice sau a reprezentanţilor acestora, precum şi a pompierilor. 112

Obligaţiile patronului, utilizatorului şi salariaţilor ART. 19 (1) In sensul prezentei ordonanţe, prin patron se înţelege persoana fizică cu atribuţii de conducere, care angajează salariaţi cu contract individual de muncă în numele persoanei juridice pe care o reprezintă. (2) Patronul are următoarele obligaţii principale: n a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricărei persoane interesate; n

b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să justifice autorităţilor competente că măsurile de apărare împotriva incendiilor sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor; n c) să obţină avizele şi autorizaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor, prevăzute de lege; n d) să întocmească şi să actualizeze permanent lista cu substanţele periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizicochimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metode de prim-ajutor, substanţe pentru stingere, neutralizare sau decontaminare; n

§ e) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească sarcinile ce § § § împotriva incendiilor şi să stabilească sarcinile ce revin salariaţilor, pentru fiecare loc de muncă; f) să verifice ca, atât salariaţii, cât şi persoanele din exterior, care au acces în unitatea sa, primesc, cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor; g) să stabilească un număr de persoane cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor; h) să asigure mijloacele tehnice corespunzătoare şi personalul necesar intervenţiei în caz de incendiu, precum şi condiţiile de pregătire a acestora, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul activităţii şi mărimea unităţii;

§ § § i) să asigure întocmirea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru ca acestea să fie operaţionale în orice moment; j) să asigure contractele, înţelegerile, angajamentele, convenţiile şi planurile necesare corelării, în caz de incendiu, a acţiunii forţelor şi mijloacelor proprii cu cele ale unităţilor de pompieri militari şi cu ale serviciilor de urgenţă ce pot fi solicitate în ajutor; să permită accesul acestora în unitatea sa în scop de recunoaştere, de instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate; k) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţia forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice, echipamentele de protecţie individuală, substanţele chimice de stingere care sunt specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi medicamentele şi antidotul necesare acordării primului ajutor;

§ l) să prevadă fondurile necesare realizării § măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi să asigure, la cerere, plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor în unitatea sa; m) să stabilească şi să transmită, către utilizatorii produselor rezultate din activitatea unităţii sale, precum şi către terţii interesaţi, regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor respective.

§ § ART. 20 (1) Dacă patronul nu-şi poate îndeplini, cu mijloacele şi personalul propriu, obligaţiile prevăzute la art. 19 alin. (2) lit. b), e) si h), el este obligat să încheie contracte cu persoane fizice sau juridice din exteriorul unităţii sale, în care caz va asigura acestora toate informaţiile şi condiţiile necesare realizării scopurilor propuse. (2) Patronii care deţin părţi din aceeaşi construcţie trebuie să conlucreze pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin din prezenta ordonanţă, în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru ansamblul construcţiei. ART. 21 (1) In toate cazurile, salariaţii desemnaţi potrivit art. 19 alin. (2) lit. g) si h) ori persoanele sau serviciile angajate conform art. 20 alin. (1) trebuie să aibă competenţa profesională şi, după caz, mijloacele tehnice de intervenţie, la nivelul de performanţă prevăzut de reglementările specifice.

§ (2) Pentru salariaţii desemnaţi potrivit art. 19 alin. (2), lit. g) si h), patronul este obligat să le acorde timpul necesar executării atribuţiilor stabilite. ART. 22 (1) In sensul prezentei ordonanţe, prin utilizator se înţelege orice persoană care foloseşte un bun aflat în proprietatea altei persoane, în baza unei convenţii ori prin punerea acestuia la dispoziţie pentru utilitate publică, în mod gratuit. (2) Utilizatorul are următoarele obligaţii principale: a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite şi date, sub orice formă, de patron, proprietar, producător sau furnizor, după caz; b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea împotriva incendiilor, asigurate de patron, proprietar sau de producător.

§ c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau desfăşoară, în care caz utilizatorului îi revin, în mod corespunzător, şi obligaţiile prevăzute la art. 24. ART. 23 Fiecare salariat, indiferent de natura angajării, are în procesul muncii următoarele obligaţii principale: a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de patron sau de persoanele desemnate de acesta; b) să utilizeze, potrivit instrucţiunilor date de patron sau de persoanele desemnate de acesta, substanţele periculoase, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele de lucru;

c) să nu efectueze manevre şi modificări nepermise ale mijloacelor tehnice de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor; d) să comunice, imediat, patronului ori persoanelor împuternicite de acesta orice situaţie pe care este îndreptăţit să o considere un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor; e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de patron, atât cât îi permit cunoştinţele şi sarcinile sale, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor; f) să acorde ajutor, atât cât este raţional posibil, oricărui alt salariat aflat într-o situaţie de pericol.

DISPOZIŢII GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ pentru prevenirea şi stingerea incendiilor DG P. S. I. -001

Fumatul n Art. 62. - Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevăzute de prezentele dispoziţii generale, precum şi în: a) spaţiile de cazare comună; b) încăperile cu echipament electronic de calcul, măsura, control şi automatizare; c) încăperile centralelor termice; d) locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile;

Art. 64. - Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc. ), 10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum). n Art. 65. - La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT". n Art. 66. - Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc. ) se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc. ). n

n n Art. 67. - In locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplasează astfel încât să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotică şi altele. Art. 68. - Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc. ) este interzisă. Art. 69. - Golirea scrumierelor şi a vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. Art. 70. - Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.

Asigurarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie n Art. 79. - (1) Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate, conform reglementărilor legale în vigoare, astfel încât traseele acestora să poată fi recunoscute cu uşurinţă, atât ziua, cât şi noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. (2) Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau la subsol ori la uşile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.

Marcaje

DISPOZIŢII GENERALE privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor D. G. P. S. I. -002

Categorii de instructaje şi cerinţe specifice n Art. 6. - Categoriile de instructaje în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, prin care se realizează instruirea la angajare ăi instruirea periodică, sunt: a) instructajul introductiv general; b) instructajul specific locului de muncă; c) instructajul periodic; d) instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune; e) instructajul special pentru lucrări periculoase; f) instructajul la conversia profesională; g) instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei.

Art. 12. - Nu vor fi admise la locurile de muncă persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe prezentate în cadrul instructajului introductiv general. n Art. 18. - Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi şi are o durată de cel puţin două ore, având drept scop reîmprospătarea, completarea şi detalierea cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă. n Art. 19. - Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire, aprobate de patron. n

n Art. 20. - Tematica orientativă anuală de instruire, adaptată fiecărei categorii de salariaţi, se structurează de regulă astfel: a) actele normative care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor; b) obligaţiile generale şi specifice care revin categoriilor de salariaţi; c) riscul de incendiu, cauzele potenţiale de incendiu prezentate de instalaţiile utilitare ale construcţiilor şi de procesele de muncă desfăşurate, normele, regulile şi măsurile de prevenire şi înlăturare a acestora; d) descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a tuturor sistemelor de protecţie împotriva incendiilor, aflate în dotare; e) acţiunea salariaţilor în cadrul echipelor de intervenţie (răspuns) în caz de incendiu la antrenamente şi exerciţii practice.

n Art. 23. - Intervalul dintre două instructaje periodice se stabileşte de către patron, ţinând seama de următoarele: - cel mult o lună (30 de zile) pentru personalul muncitor cu funcţii de execuţie sau operative; - 1 -3 luni pentru personalul care lucrează direct şi nemijlocit la aparate, maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni, maiştri, subingineri, ingineri), precum şi pentru analişti, cercetători şi personalul din laboratoare; - 3 -6 luni pentru personalul TESA din secţiile şi sectoarele de producţie, control tehnic, cercetare, proiectare, de întreţinere şi reparaţii, investiţii, transporturi, precum şi pentru cel care lucrează în instituţii publice; - 1 -6 luni pentru personalul TESA care atribuţii de organizare, conducere şi control (şefi de secţii, ateliere, instalaţii, depozite etc. ), pentru cel din conducerea agentului economic sau a instituţiei, precum şi pentru cel din structura autorităţilor publice locale şi a administraţiei

publice centrale de specialitate şi a instituţiilor statului; - cel mult 6 luni pentru personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi elevi; - 12 luni pentru personalul tehnico-administrativ.

Înregistrarea şi confirmarea instructajului Art. 42. - Instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fişa individuală de instructaj P. S. I. , registrul de predare-primire a schimbului sau procesele-verbale de instruire. n Art. 43. - Fişele individuale de instructaj P. S. I. se întocmesc pentru toate persoanele angajate, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele dispoziţii generale. n

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE NORME DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor Art. 1. 11. Organizarea apărării împotriva incendiilor în unităţile de educaţie naţională se realizează printr-un ansamblu de măsuri tehnicoorganizatorice, constând în principal din: n a. desemnarea cadrelor tehnice sau a specialiştilor cu atribuţii de coordonare, control şi constatare a încălcării legii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi stabilirea sarcinilor concrete ce le revin astfel încât să fie îndeplinite obligaţiile prevăzute de lege pentru organele de conducere, privind organizarea, dotarea, încadrarea şi instruirea specifică; n

n n n n b. instruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru, a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor curente, precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase; c. organizarea echipelor de intervenţie în caz de incendiu, pe toată durata desfăşurării activităţilor didactice, cu precizarea nominală a sarcinilor ce revin membrilor acestora în legătură cu: alarmarea şi anunţarea incendiilor; alertarea forţelor de intervenţie proprii; alertarea forţelor cu care cooperează; alertarea pompierilor militari; efectuarea operaţiilor şi manevrelor de acţionare a funcţionării sau întreruperii, după caz, a alimentării cu electricitate, gaze sau energie

n n termică aferente şi de punere în funcţiune a instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor; evacuarea şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale; executarea intervenţiei de stingere; d. dotarea şi echiparea locurilor de muncă cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi menţinerea acestora în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi; e. asigurarea mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii.

Obligaţii şi răspunderi Cadre didactice, studenţi si elevi Art. 1. 39. Elevii, studenţii şi cadrele didactice sunt obligaţi să cunoască şi să respecte regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor din unitatea respectivă (de învăţământ şi după caz, cămin). n Art. 1. 40. În cazul în care iau cunoştinţă de nereguli privind apărarea împotriva incendiilor în unitate, vor anunţa imediat conducerea. n Art. 1. 41. Să cunoască semnalul de incendiu şi modul de evacuare în condiţii de ordine în caz de incendiu sau calamităţi naturale. n

Alarmarea şi alertarea în caz de incendiu Art. 2. 115. Pentru alarmarea în caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunzătoare de semnalizare ( acustice şi optice) care să asigure anunţarea (alarmarea) personalului şi alertarea serviciului de pompieri civili (atunci când există). n Totodată, se va asigura posibilitatea de alertare în cel mai scurt timp şi a forţelor de intervenţie prevăzute în planurile de intervenţie (prin telefon, radiotelefon, curier etc. ). n Art. 2. 116. Personalul va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de alarmare şi alertare în caz de incendiu, precum şi codul de semnale stabilit. n

Instalaţii de stingere a incendiilor n Art. 2. 133. Se va asigura în permanenţă accesul la sursele de alimentare cu apă ( rezervoare, bazine, hidranţi interiori şi exteriori, staţii de pompe, rampe de alimentare etc. ), precum şi la celelalte instalaţii şi mijloace pentru stingerea incendiilor. Locul acestora va fi marcat cu indicatoare corespunzătoare.

marcaje

Instalaţii utilitare aferente n n n Art. 2. 177. Sistemele, instalaţiile, dispozitivele, echipamentele, aparatele, maşinile şi utilajele se exploatează (utilizează) în condiţiile prevăzute în instrucţiunile puse la dispoziţie de producători furnizori sau în instrucţiunile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, astfel încât că nu creeze riscuri de incendiu. Se interzice folosirea acestora în următoarele împrejurări: cu improvizaţii care să prezinte risc de incendiu şi/sau explozie; fără asigurarea protecţiei la foc corespunzătoare faţă de materialele şi substanţele combustibile existente în spaţiul în care sunt utilizate; lăsarea lor în funcţiune peste programul stabilit sau fără supraveghere, în cazurile în care instrucţiunile specifice interzic acest lucru.

Instalaţii electrice n n n Art. 2. 181. Se interzice, în principal; înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie şi a întreruptoarelor automate cu altele necalibrate; racordarea unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor; încărcarea instalaţiei electrice ( conductoare, cabluri, întreruptoare, comutatoare, prize, transformatoare etc. ) peste sarcina admisă; nerealizarea unor contacte electrice perfecte, cu rezistenţă de trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor legate, sigure în timp şi uşor de verificat: neasigurarea aceluiaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor la legăturile electrice;

n n n supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune care nu fac parte din liniile de contact ce alimentează receptoare mobile şi conductele electrice izolate liber, pe suporturi corespunzător alcătuite şi dimensionate; nepregătirea suprafeţelor de contact ale conductorilor înainte de execuţia legăturilor electrice prin mijloace adecvate; nelegarea corespunzătoare a conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente metalice etc. Legarea corectă se face prin strângere mecanică cu şuruburi, în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm² şi direct sau prin intermediul papucilor sau a clemelor speciale în cazul conductoarelor cu secţiuni egale sau mai mari de 16 mm 2. La conductoarele care se leagă cu elemente mobile, legăturile se prevăd cu elemente elastice cu suprafaţă striată;

n n lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a unei instalaţii; folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice, fără ştecher, direct în prize; utilizarea prizelor, neprevăzute cu dispozitiv de protecţie diferenţială şi de limitare a puterii, amplasate la distanţă mai mică de 1, 00 m de materiale combustibile (în depozitele şi magaziile cu materiale combustibile); utilizarea receptorilor de energie electrică ( radiatoare, reşouri, fiare de călcat, ciocane de lipit etc. ) fără luarea măsurilor de izolare faţă de materialele şi elementele combustibile din spaţiul sau încăperea respectivă;

n n n utilizarea lămpilor mobile (portative ), alimentate prin cordoane improvizate şi/sau uzate; folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururilor) improvizate, din carton, hârtie sau alte materiale combustibile; aşezarea pe motoarele electrice, a unor materiale combustibile (cârpe, hârtii, folii de mase plastice, lemne etc); utilizarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice neomologate sau în alte locuri decât cele stabilite prin instrucţiuni sau agremente tehnice; folosirea în stare defectă, uzată şi/sau cu improvizaţii, a instalaţiei electrice şi/sau a receptorilor electrici; suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, dacă aceasta nu este prevăzută din fabricaţie;

agăţarea de, sau introducerea în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor, canalelor sau a tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel; n Art. 2. 183. Aparatele electrice portative (mobile ) se folosesc numai cu ştecher şi conductoare corespunzător izolate şi în bună stare de funcţionare, iar pe timpul cât sunt sub tensiune se va asigura supravegherea lor. n Art. 2. 185. La terminarea programului de lucru, instalaţia electrică va fi scoasă de sub tensiune cu excepţia iluminatului de siguranţă şi a instalaţiei de alimentare a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc. n

n Art. 2. 187. Tablourile electrice generale de distribuţie vor fi închise în permanenţă cu cheia, accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu, precum şi organelor de control şi verificare. Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie ( fără praf, scame etc. ). Pe partea interioară a tabloului general de distribuţie se afişează schema cu circuitele electrice pentru ca în caz de necesitate să poată fi identificată şi întreruptă operativ alimentarea.

MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR Art. 3. 1. În sălile de cursuri, biblioteci, ateliere de proiectare, cluburi şi săli de spectacole, expoziţii nu se admite accesul unui număr mai mare de utilizatori (persoane) decât cel stabilit prin proiect, în funcţie de destinaţia construcţiilor în care acestea sunt amplasate (grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale, licee, şcoli profesionale şi postliceale, instituţii de învăţământ superior ori alte categorii de clădiri publice). n Art. 3. 2. Se interzice fumatul şi utilizarea focului deschis în astfel de încăperi, precum şi iluminarea cu flacără deschisă n

n n Art. 3. 5. Covoarele, mochetele, preşurile etc utilizate în aceste încăperi, pe holuri, coridoare, culoare şi scări se fixează în pardoseală, pentru a nu împiedica evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu. Art. 3. 6. La amplasarea mobilierului în aceste categorii de săli şi încăperi se vor asigura culoare de circulaţie corespunzător direcţionate şi se va ţine seama de recomandările normativului de proiectare şi cele ale prezentei norme. Art. 3. 9. Cărţile, cataloagele, manuscrisele, fişele etc. se depozitează în rafturi sau după caz în stive, în încăperi cu parametrii de mediu şi nivele de performanţă adecvate, astfel încât să fie ferite de foc. Art. 3. 10. Între rafturile sau stivele de depozitare se asigură spaţii libere pentru accesul şi evacuarea uşoară în caz de necesitate.

Art. 3. 11. Pentru exemplarele şi/sau colecţiile cu valoare deosebită (unicate, cărţi rare, cărţi de patrimoniu etc. ) se va asigura o protecţie deosebită, iar în caz de incendiu se va organiza salvarea cu prioritate a acestora. n Art. 3. 15. Se interzice amplasarea meselor, scaunelor, băncilor, fişetelor sau a altui mobilier în apropierea uşilor de evacuare sau pe circulaţiile, holurile, culoarele care constituie căi de evacuare în caz de incendiu. n Art. 3. 33. Se interzice folosirea aparatelor electrocasnice (radiatoare, reşouri, fiare de călcat etc) în birouri, spaţii de depozitare, ateliere, laboratoare, arhive şi alte încăperi din aceste clădiri, precum şi aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări, chibrituri, sau golirea scrumierelor în coşuri pentru colectat deşeuri de hârtie. n

Art. 3. 57. Elevii şi studenţii, precum şi personalul nou angajat, transferat ori detaşat din alte unităţi, înainte de începerea activităţii în atelierele şi laboratoarele de lucrări practice vor fi instruiţi în scopul însuşirii, respectării şi aplicării regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice acestor locuri de muncă. Şeful de laborator sau atelier răspunde de însuşirea, respectarea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor în aceste sectoare de activitate. n Art. 3. 61. La locurile de activitate din aceste încăperi se afişează instrucţiuni şi reguli specifice de prevenire şi stingere a incendiilor şi după caz, la intrarea în ateliere şi laboratoare precum şi în interiorul acestora se vor inscripţiona şi monta indicatoare avertizoare de pericol. n

n n n n Art. 3. 64. După terminarea lucrului responsabilul fiecărei încăperi (atelier, laborator) va controla dacă : sunt închise robinetele de pe conductele de gaze; sunt închise bine buteliile de gaze; aparatele electrice sunt scoase din priză; ventilaţia este în bună stare de funcţionare; focurile şi alte surse de căldură sunt închise; deşeurile, resturile de materiale combustibile, eventualele scurgeri de ulei sunt înlăturate şi curăţate; sunt stinse becurile de gaze, de lumină şi întrerupte alte aparate care funcţionează cu gaze naturale sau GPL.

n n Art. 3. 68. Se interzice blocarea ferestrelor laboratoarelor şi atelierelor cu mobilă, rafturi, diferite aparate, materiale, cărţi etc. care să împiedice posibilitatea deschiderii rapide a ferestrelor pentru aerisire. Art. 3. 79. Depozitarea substanţelor chimice se face în funcţie de caracteristicile fizico-chimice ale acestora, astfel încât dacă accidental intră în contact să nu producă reacţii care pot determina izbucnirea unor incendii. Art. 3. 80. Se va asigura menţinerea în bună stare a etichetelor pe toate vasele şi sticlele în care sunt păstrate substanţele şi produsele chimice. Art. 3. 83. Se interzice blocarea cu aparate, mobilier, haine, halate etc a surselor de apă, a duşurilor din laboratoare, precum şi a mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor.

n n Art. 3. 84. Se interzice lăsarea instalaţiilor, aparatelor, utilajelor în funcţiune, fără supraveghere. Art. 3. 89. La terminarea programului de lucru se deconectează de la reţea toate echipamentele de calcul electronic. Art. 3. 92. În încăperile depozitelor, magaziilor şi arhivelor pe lângă regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor precizate la cap. 2 se vor respecta următoarele: depozitarea produselor, materialelor şi bunurilor se face în funcţie de caracteristicile fizico-chimice şi reacţia acestora cu produsele de stingere, evitându-se pericolul apariţiei şi propagării incendiului;

la introducerea în depozite sau magazii a diverselor produse se va stabili clasa de periculozitate în care se încadrează pentru a se depozita corespunzător; n hârtia, cărţile, documentele de arhivă se depozitează în stive sau rafturi, asigurându-se spaţii, culoare pentru intervenţie în caz de incendiu; n la depozitarea hârtiei, documentelor de arhivă în rafturi sau stive se vor asigura distanţe faţă de corpurile de iluminat şi alte instalaţii, potrivit reglementărilor tehnice; n Art. 3. 100. Se interzice fumatul in depozite, magazii, arhive. n

Instalaţii de stingere a incendiilor: Hidranţi exteriori n Hidranţi interiori n Instalaţii de stingere fixe sau mobile n

Mijloace de primă intervenţie: §Găleţi §Stingătoare §Pături antifoc

STINGĂTOARE

Fiecare profesor trebuie să ştie, unde se găsesc stingătoarele, cum se utilizează acestea, ce tip de stingător este propriu fiecărui tip de incendiu, ce tactică de stingere trebuie utilizată. De aceea informaţi-vă unde sunt amplasate stingătoarele în şcoala dumneavoastră ! Citiţi indicaţiile de folosire – pe cât posibil chiar acum şi nu abia atunci când s-a produs incendiul ! n Solicitaţi directorului şcolii realizarea în şcoala dumneavoastră a unui exerciţiu practic în caz de incendiu pentru profesori, la care să participe şi directorul şcolii, responsabilul cu P. S. I. , pompierii militari şi pompierii civili din localitate. n

UTILIZAREA STINGĂTOARELOR

Incendiul trebuie atacat pe direcţia vântului.

Incendiul se stinge începând din faţa focarului.

Dar: incendiile de materiale care se topesc sau curg se sting atacând de sus şi spre spatele focarului.

Intervenţia se face utilizând în acelaşi timp stingătoare suficiente şi nu unul după altul.

După stingerea incendiului controlaţi ca acesta să nu se reaprindă.

Stingătoarele utilizate nu vor fi reamplasate la locul lor, stingătoarele utilizate vor fi reîncărcate.

RISC DE INCENDIU n n n Riscul de incendiu la clădiri civile (publice ) este determinat, în principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin calculul şi de destinaţia spaţiului, încăperii, compartimentului de incendiu şi clădirii. În funcţie de destinaţia (funcţiunea) unor spaţii şi încăperi din clădirile civile (publice), acestea se încadrează în următoarele riscuri de incendiu ( indiferent de densitatea sarcinii termice): mare: spaţii în care se utilizează sau depozitează materiale ori substanţe combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme, etc. ); mijlociu: spaţii în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice, oficii cu preparări calde, etc. ) mic: celelalte încăperi şi spaţii.

În încăperile şi spaţiile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. n Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire civilă (publică), riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezintă minimum 30% din volumul acestora. n La construcţii de producţie şi/sau depozitare, riscul de incendiu are în vedere natura activităţilor desfăşurate, caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate şi densitatea sarcinii termice. n

n n n La aceste construcţii (de producţie şi/sau depozitare) riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, astfel: categorii A şi B de pericol de incendiu, respectiv posibilităţi de incendiu şi explozie volumetrică (risc foarte mare de incendiu); categoria C de pericol de incendiu, respectiv posibilităţi de incendiu/ardere (risc mare de incendiu); categoria D de pericol de incendiu, respectiv existenţa focului deschis sub orice formă în absenţa substanţelor combustibile ( risc mediu de incendiu); categoria E de pericol de incendiu, respectiv existenţa unor materiale sau substanţe incombustibile în stare rece sau a substanţelor combustibile în stare de umiditate înaintată, peste 80% (risc mic de incendiu).

CLASIFICAREA MATERIALELOR ŞI SUBSTANŢELOR DEPOZITATE ( DUPĂ CLASA DE PERICULOZITATE )

Fără periculozitate n Minereuri, produse şi piese metalice (inerte) ciment, nisip, beton, materiale de construcţii refractare, azbest; fructe, legume, carne; conserve în cutii metalice sau borcane; lichide incombustibile (inerte) etc. , fără ambalaje (în vrac) sau în ambalaje incombustibile.

Cu periculozitate redusă n n n A. Materiale din clasa P 1: minereuri şi alte materiale inerte în saci sau butoaie combustibile; piese metalice, elemente din beton, azbociment, pe palete din lemn; lichide incombustibile sau conserve în ambalaje incombustibile în navete sau lădiţe combustibile ori pe palete de lemn, etc. B. Materiale care se aprind greu, au o viteză redusă de ardere şi nu au o putere calorică mare: aparate electrice;

n n n n obiecte executate din bachelită şi răşini fenolice; melamină; piei brute; baloţi de lână (spălată şi uscată); zahăr brut şi cereale în vrac sau în saci; produse de panificaţie; tutun în butoaie. C. Lichide incombustibile inerte: lapte; apă minerală în butelii din plastic, cutii carton, etc.

Cu periculozitate medie A. Materialele din clasele P 1 şi P 2, ambalate în cutii de carton n B. Materiale cu combustibilitate medie (care nu se încadrează în clasele P 4 şi P 5) şi cu putere calorifică cel mult 27. 3 Mj/kg, în orice fel de ambalaje, cu excepţia celor din materiale plastice spongioase: n mobilă (fără garnituri din buret de cauciuc sau plastic) şi obiecte masive din lemn; n

n n n bambus; butoaie din lemn goale (fără reziduuri periculoase); panouri din fibre de lemn; produse din ebonită; fibre animale (lână, mătase naturală, păr, etc. ) şi fibre artificiale cu combustibilitate redusă (poliamidice, poliesterice, poliacrilice şi polivinilice); ţesături şi confecţii executate din asemenea fibre, fibre vegetale, toarse gros; saltele şi perne (fără buret

n n n n de cauciuc sau materiale plastice); articole din piele; cărţi; papetărie; negru de fum (ambalat în saci sau granulat); amidon, făină de cereale, zahăr cristalizat, paste făinoase şi alte articole de băcănie, ambalate în pungi; tutun; ceai; legume uscate; grăsimi, etc C. Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 100 grade

Celsius, în ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton: n vopsele de ulei in cutii, borcane, butoaie şi similare; n produse farmaceutice combustibile în cutii, bidoane, damigene, sticle etc. ; n lubrifianţi şi glicoli în butoaie sau bidoane; n uleiuri vegetale în butoaie, sau sticle etc.

Cu periculozitate mare n n n A. Materiale şi produse din clasele P 1 - P 3, în ambalaje din materiale plastice spongioase; B. Materiale combustibile cu viteză mare de ardere cu putere calorifică mai mare de 27. 3 MJ/kg, Indiferent de forma de ambalare: lemn în formă de tocătură şi talaş; fibre vegetale ( în, cânepă, bumbac); fibre artificiale cu putere calorifica mai mare de 27, 3 MJ/kg;

n n n n n confecţii executate din asemenea fibre; saltele şi plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale plastice; lemn în formă de tocătură şi talaş; fibre vegetale ( în, cânepă, bumbac); fibre artificiale cu putere calorifica mai mare de 27, 3 MJ/kg; confecţii executate din asemenea fibre; saltele şi plăpumi cu umpluturi din buret, cauciuc sau materiale plastice spongioase; fibre textile; vată; celuloză, carton;

n n n hârtie; cauciuc brut sau prelucrat; materiale plastice şi obiecte confecţionate din acestea (alt fel decât sub formă de fibre) care nu sunt menţionate la clasa P 3. C. Materiale şi produse incombustibile care pot suferi deteriorări importante în urma acţiunii temperaturilor înalte, a apei sau gazelor corozive, indiferent de natura ambalajelor: aparatura electrică şi electronică având relee şi contacte sensibile necapsulate ;

n n n n n tuburi electronice; utilaje şi aparate de înaltă precizie; bijuterii; medicamente şi produse cosmetice. D. Materiale şi produse care sub efectul temperaturii degajă cantităţi importante de gaze corozive, indiferent de natura ambalajelor: policlorură de vinil; teflon şi răşini epoxidixe; acid clorhidric; clorură de var, etc.

n n n E. Lichide combustibile din clasa P 3, în ambalaje combustibile: lichide ambalate în bidoane de carton sau în bidoane sau canistre din materiale plastice. F. Lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate între 50 – 100 o. C, în ambalaje incombustibile care pot fi introduse în cutii de carton: carburanţi Diesel, motorină, păcură, smoală, uleiuri pentru acţionări hidraulice şi de ungere; uleiuri minerale; cerneală tipografică, etc.

Cu periculozitate deosebit de mare n n n A. Materiale instabile care se pot descompune exploziv la temperatură naturală; materiale care pot exploda sub efectul încălzirii, frecării, loviturii sau al şocurilor de detonaţie; obiecte pirotehnice, indiferent de modul de ambalare: acid acrilic; acid cianhidric nestabilizat; acid percloric anhidru; apă oxigenată concentrată; clorat de amoniu;

n n n n hidrazină anhidră; acetilenă; acetiluri (de argint, cupru etc. ); anhidră cromică; azotat de amoniu sau potasiu; azoturi; bicromat de amoniu sau potasiu; bioxid de clor; hiroxilamină; nitroetan; nitroceluloză uscată; peroxizi (de acetil, benoil, zinc); chibrituri de fosfor alb; corpuri pentru artificii.

n n n B. Materiale care la contactul cu alte materiale pot da naştere la reacţii explozive sau se pot aprinde: acetonă; acid acetic; acid fluorhidric anhidru; amoniac; etilendiamină; peroxizi de potasiu sau sodiu, etc. C. Materiale susceptibile să se autoaprindă: carton asfaltat în roluri (suluri); deşeuri de cauciuc sau lână; fosfor alb; etc.

n n n n n D. Substanţe oxidante capabile să iniţieze aprinderea materialelor combustibile la contactul cu acestea: acid azotic; acid clorhidric; acid sulfuric; brom; clor; iod; salpetru (azotat de potasiu), etc.

n n n E. Materiale care sub efectul căldurii degajă cantităţi mari de gaze combustibile sau toxice: acrilonitril; alcaloizi; amine; acetonă; anilină; cloroform; clorură de metil; esteri; iodaţi; sulfat de metil.

n n n F. Materiale care în contact cu apa se aprind, degajă temperaturi capabile să aprindă materialele combustibile din imediata vecinătate sau degajă gaze combustibile. G. Recipienţi cu gaze comprimate: recipienţi ficşi sau transportabili cu gaze sub presiune; recipienţi de tip “Spray”. H. Substanţe sau materiale solide care au o putere calorifică mai mare de 33. 6 MJ/kg sau caracterizate printr-o ardere deosebit de intensă.

SF RŞIT