LEGEA EDUCAIEI NAIONALE Structura sistemului national de nvmnt

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Structura sistemului national de învățământ preuniversitar

• Educația timpurie (0 -6 ani) – Nivelul antepreșcolar – Nivelul preșcolar • Învățământ primar – Clasa pregătitoare – Clasele I-IV • Învățământ secundar – Secundar inferior – gimnaziu – clasele V-IX – Secundar superior – Liceu – clasele X-XII/XIII: teoretic, tehnologic, vocațional • Învățământ profesional cu durata între 6 luni și 2 ani • Învățământ terțiar

• Învățământ general obligatoriu este format din învățământul primar și secundar inferior • Învățământul tehnic cuprinde clasele a XII-a și a XIII-a din învățământul liceal profesional, învățământ tehnic și vocațional • Învățământul profesional și tehnic este format din: – Învățământ profesional – Învățământ tehnic – Învățământ postliceal

Programul „Școală după școală” • Prin decizia CA pot fi derulate activități de tip „Școală după școală” în parteneriat cu autoritățile publice locale, asociațiile de părinți, ONG-uri cu competențe în domeniu • Activități educative, recreative, consolidarea competențelor sau de accelerare a învățării, activități de învățare remedială • Statul poate finanța programul „Școală după școală”

Rețeaua școlară • Rețeaua școlară este formată din totalitatea unităților de învățământ acreditate, respectiv autorizate provizoriu • Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale dintre unitățile de învățământ care asigură: – Mobilitatea personalului între unitățile membre – Utilizarea în comun a resurselor unităților membre – Lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării

Formațiunile de studiu • • Educația antepreșcolară – 7 copii, 5/9 Învățământul preșcolar – 15 preșcolari, 10/20 Învățământul primar – 20 elevi, 15/25 Învățământul gimnazial – 25 elevi, 20/30 Învățământul liceal – 25 elevi, 25/30 Învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare – 10 elevi, 8/12 Învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave – 5 elevi, 4/6

Curriculum • Curriculumul național eleborat în conformitate cu: – Nevoile specifice dezvoltării personale – Nevoile pieții muncii și comunității – Principiul subsidiarității

Curriculum Numărul de ore: ◦ 20 de ore – învățământ primar ◦ 25 de ore – învățământ gimnazial ◦ 30 de ore – învățământ liceal Discipline obligatorii ◦ ◦ 80% pentru învățământul obligatoriu 70% pentru învățământul liceal În cadrul fiecărei discipline ◦ ◦ 75% din programă acoperă orele de predare și evaluare 25% la dispoziția profesorului pentru învățare remedială, planuri individuale de învățare

Curriculum • Pentru educația timpurie – centrat pe dezvoltarea fizică, cognitiva, emoțională și socială, remedierea precoce a eventualelor deficiențe de dezvoltare • Pentru învățământul gimnazial și liceal – centrat pe 8 domenii de competență care determină profilul de formare a elevului

Domeniile de competență • • Competențe de comunicare în limba română Competențe de comunicare în limbi străine Competențe de bază de matematică, științe și tehnologie Competențe digitale Competențe sociale și civice Competențe antreprenoriale Competențe de sensibilizare și expresie culturală Competențe de învățare pe tot parcursul vieții

Abordarea curriculumului • Profilul absolventului • Cadrul național al curriculumului (arii curriculare) • Planuri de învățământ • Programe școlare • Manuale

Învățarea e-learning. Comunități de învățare on line • Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma Școlară de e-learning care vor conține: – Programe școlare – Exemple de lecții – Ghiduri metodologice – Exemple de probe de evaluare

Evaluarea • Scopul evaluării este de a orienta și optimiza învățarea • Toate evaluările de realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină • Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară

Evaluarea • Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologilor de evaluare constituie abatere disciplinară și se sacționează conform prevederilor prezentei legi • Evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare • Se va crea o banca de instrumente de evaluare unică cu funcție orientativă

Evaluare – Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activtăți de învățare, în diferite contexte Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului

Structura și caracteristicile evaluărilor • • • La finalul clasei pregătitoare – individualizată La finalul clasei a II-a – la nivelul școlii La finalul clasei a IV-a – la nivel național, prin eșantionare La finalul clasei a VI-a – la nivelul școlii La finalul clasei a IX-a – la nivel național La finalul clasei a XII-a/XIII – la nivel național

La finalul clasei pregătitoare • Cadrul didactic realizează un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajuluiși a comunicării, dezvoltarea capacităților și atitudinilor de învățare

La finalul clasei a II-a Evaluarea competențelor fundamentale la : ◦ scris-citit ◦ matematică Rezultatele evaluării sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare Se comunică părinților Sunt documente în portofoliul educațional

La finalul clasei a IV-a • Evaluare națională, prin eșantionare, a competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar • După modelul internațional • Are scop de diagnoză a sistemului

La finalul clasei a VI-a • Evaluarea elevilor la nivelul școlii prin două probe transdisciplinare: – Limbă și comunicare – Matematică și științe • Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate și pentru preorientarea școlară • Se comunică părinților și sunt trecute în portofoliul educațional

La finalul clasei a IX-a Evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor, punctaj după modelul internațional ◦ Probă scrisă la limba și literatura română ◦ Probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe ◦ Probă scrisă la o limbă de circulație internațională ◦ Probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului ◦ Probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului ◦ Rezultatele evaluării se înscriu în portofoliul educațional al elevului

Admiterea la liceu • Pe baza portofoliul educațional dacă numărul locurilor este egal cu al candidaților • Pe baza portofoliul educațional, a mediei de absolvire, a mediei la evaluarea națională – în proporție de 70% și • 30% nota obținută la proba de admitere stabilită de unitatea de învățământ

Examenul de bacalaureat Proba A – evaluarea competențelor de comunicare orală în limba română Proba B – evaluarea competențelor de comunicare în limba maternă Proba C – evaluarea competențelor de comunicare în două limbi de circulație internațională Proba D – evaluarea competențelor digitale Proba E scrisă – evaluarea competențelor formate pe durata învățământului liceal

Proba E 1. 2. 3. Probă scrisă la limba și literatura română Probă scrisă la limba și literatura maternă Două probe scrise diferențiate: 1. Profilul real 1. Matematică 2. Probă transdisciplinară din științe 2. Profilul umanist 1. O limbă de circulație internațională 2. Probă transdisciplinară din geografie, istorie, socio-umane 3. Filiera tehnologică 1. Probă scrisă specifică profilului 2. Probă transdisciplinara 4. Filiera vocaționala

Conducerea sistemului și a unităților de învățământ

Conducerea unităților de învățământ • Unitățile sunt conduse de consiliul de administrație format din 7, 9, 13 membri • Dupa constituirea CA se alege un președinte de ședință, pe durata unui an • Întâlniri lunare • Atribuții – asumarea publică pentru performanțele unității de învățământ, alături de director

Finanțarea și baza materială a unităților de învățământ • Finanțarea de bază • Finanțarea complementară • Finanțarea suplimentară

Competiții • Între școli – evaluarea instituțională – clasificarea școlilor pe 5 niveluri: – Excelent – Foarte bun – Bun – Satisfăcător – Nesatisfăcător • Între cadre didactice – Profesorul anului

STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC

Formarea inițială și continuă. Cariera didactică • Formarea inițială teoretică • Master didactic cu durata 2 ani – Bursă egală cu salariul net al unui profesor debutant • Stagiul practic cu durata 1 an, într-o unitate de învățământ, sub coordonarea unui cadru didactic mentor

Cariera didactică • Ocuparea unei funcții didactice pentru perioada stagiului practic – Concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate – Repartizarea de către ISJ pe posturile rămase neocupate în urma concursului – Cadrelor didactice angajate pe perioadă determinată, lise poate asigura continuitatea pe postul/catedra ocupată , prin hotărârea consiliului de administrație

Evoluția în carieră • Gradul didactic II • Gradul didactic I • Profesor emerit

Dezvoltarea profesională • Actualizarea și dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare corespunzător • Dezvoltarea competențelor pentru evoluția în carieră, prin sistemul de pregătire și obținere a gradelor • Dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere • Dobândirea de noi competențe, prin programe de conversie pentru noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții didactice • Dobândirea de competențe complementare • Obținerea prin studii corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă se consideră formare continuă

Ocuparea funcțiilor didactice • Personalul didactic titular, la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrază dreptul dobândit prin concursul național unic de titularizare • Personalul didactic titular prin repartiție guvernamentală își păstrează acest drept

Soluționarea restrângerilor de activitate • Transferul consimțit între unitățile de învățământ • Repartizarea pe posturi/catedre vacante, coorodonată de ISJ, conforma metodologiei elaborate de MECTS până la data de 15 noiembrie

Foarte important! • Cadrele didactice netitulare care au participat la concursul național unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obținut cel puțin nota 7 și au ocupat un post/o catedră devin titulari ai școlii respective dacă: – Se certifică viabilitatea postului/catedrei – Consiliul de administrație al școlii respective este de acord

Forme de angajare a personalului didactic • Posturile se ocupă prin concurs la nivelul unității de învățământ • Vacantarea posturilor se face de către consiliul de administrație la propunerea directorului • Inspectoratul școlar analizează, corectează în colaborare cu unitățile de învățământ și avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate • Lista se face publică prin afișare la ISJ și la unitățile de învățământ

Forme de angajare • Concurs organizat la nivelul unității de învățământ/consorțiu • Concursul constă în: – Probă practică sau inspecție specială la clasă – Probă scrisă din didactica specialității – pentru personal didactic cu contract individual de muncă – Prezentarea unui curriculum vitae și interviu pentru personalul asociat, pensionat

Rolul ISJ • Centralizează posturile didactice și orele rămase neocupate care vor repartizate astfel: – Cadrelor didactice titulare intr-o unitate de învățământ pentru completarea normei – Profesorilor debutanți aflați în stagiu practic – Candidaților rămași nerepartizați după concursul organizat la nivelul unității – Pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competență profesională

Funcțiile de conducere • Funcția de director se ocupă prin concurs public de către cadre didactice membre ale Corpului Național de Expperți în Management educațional • Concursul este organizat la nivelul unității de către consiliul de administrație • Directorul încheie contract de management educațional cu primarul/președintele CJ al unității teritorial administrative • Directorul și directorul adjunct nu pot fi pe perioada mandatului președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic

Norma didactică • 40 de ore pe săptămână: – Activități didactice de predare-învățare-evaluare, instruire practică, examene de final de ciclu de studii – Activități de pregătire metodico-științifică – Activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții

Acte normative • • ROFUIP Metodologia de formare continuă Metodologia de miscare a personalului didactic Metodologia de funcționare a CA Metodologia de evaluare a personalului Metodologia de constituire a corpului de mentori Regulamentul de organizare a inspecției școlare

Termene de aplicare 1 ianuarie 2012 – introducerea costului standard per elev 1 ianuarie 2012 – acordarea a 6% din PIB 2012 -2013 – includerea clasei pregătitoare în învățământul primar 1 ianuarie 2013 – acordarea a 500 euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut Inceputul anului școlar 2014 -2015 – metodologia de admitere în liceu – clasa a X-a, conform noii legi (pentru elevii care sunt în clasa a VII-a 2015 -2016 – includerea clasei a IX-a în învățământul gimnazial (generația care a început clasa a V-a în anul școlar 2011 -2012

Câteva concluzii • • • Viziunea legii – Centrarea pe beneficiar – Asumarea răspunderii pentru serviciile oferite – Descentralizarea instituțională – Egalitatea de șanse – Asigurarea calității Coerența Predictibilitatea și stabilitatea sistemului Aplicarea integrală a legii presupune un număr de 4 -5 ani Implicarea cadrelor didactice în elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii