Trunchiul cerebral 2 Obiectivele cursului Nucleii echivalenti Structura

Trunchiul cerebral -2 -

Obiectivele cursului • Nucleii echivalenti Structura • Fibrele NN Cr trunchiului • Nucleii proprii cerebral • Fascicule la nivelul trunchiului cerebral

Substanta cenusie Ncl echivalenti – Ncl proprii • Nuclei echivalenti: 1. Nuclei somatomotori – de origine a fibrelor SM 2. Nuclei parasimpatici – de origine a fibrelor VM 3. Nuclei senzitivi – senzoriali – de terminatie a fibrelor S - Sz

N. Cr. III

N. Cr. IV

N. Cr. V

N. Cr. V

N. Cr. V

NN. Cr. VI – VIII

N. Cr. VIII – vestib. Fbrs.

N. Cr. IX

N. Cr. IX

N. Cr. IX

N. Cr. X

N. Cr. XI

N. Cr. X - XII

N. Cr. XII

Tr. Cer. – Nucleii proprii

Nuclei proprii • Bulb: - complexul nuclear Goll (gracil) – Burdach (cuneat) – von Monakow (cuneat accesor) = deutoneuronul cailor tactila epicritica si proprioceptiva constiente - originea panglicii lui Reil = LEMNISCUS MEDIALIS;

• • • Aferențe: fibre ascendente ipsilaterale – din cordonul medular posterior – cu origine la nivelul ganglionilor senzitivi de pe traseul rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali după cum urmează: - nucleul gracil - de la jumătatea inferioară a corpului; nucleul cuneat – de la jumătatea superioară a corpului (mai puțin față, ureche); nucelul cuneat accesor – primește fibre de la neuromerele cervicale (deasupra nivelului C 8) Eferențe: axonii neuronilor cu origine în nucleii gracil – cuneat – formează fibrele arcuate interne ce se decusează = decusația senzitivă (lemniscală) – fibrele devin ascendente formând lemniscul medial (Panglica lui Reil) cu destinație nucleul talamic Latero. Ventral-Posterior (LVP) - sensibilitățile se transmit prin propriul grup de fibre până la nivel cortical; - eferențele nucleului cuneat accesor = fasciculul cuneo-cerebelos, ce se atașează fasciculului spino-cerebelos posterior (poate fi considerat echivalentul extremității superioare a nucleului toracic); o parte din axoni formează fibrele arcuate externe, trec prin formațiunea reticulată, se decusează (în dreptul fisurii mediane anterioare) și trec anterior de fasciculul piramidal spre cerebel, prin pedunculii cerebeloși inferiori;

Lemniscus medialis

Nucleii Gall – Burdach – von Monakow • Rol –> deutoneuronii căii sensibilității tactile epicritice și proprioceptive conștiente pentru trunchi și membre: • nucleul gracil - sensibilitatea părții inferioare a corpului - sub nivelul neuromerului T 6 • nucleul cuneat – sensibilitatea părții superioare a corpului (excepție – fața și urechea), • nucleul von Monakow – pentru sensibilitatea proprioceptivă a brațului (și gâtului).

Nuclei proprii • -complexul olivar - oliva inferioara si 2 paraolive (medial - lateral):

Conexiunile Olivei • Aferențe: • de la nivelul formațiunii reticulare; • de la nucleul roșu; • colaterale fasciculului piramidal; • Eferențe: • axonii neuronilor se decusează și trec prin pedunculii cerebeloși inferiori contralaterali spre cerebel = fasciculul olivo-cerebelos; • fasciculul olivo-spinal; Rol: - reglarea tonusului muscular

Nuclei proprii • Puntea: - nucleii pontini - axonii si decuseaza pe linia mediana si trec in Pd Cereb Mjl disocierea fibrelor fasciculului piramidal ; - corpul trapezoid – oliva pontina (superioara)

Conexiunile nucleilor pontini • Aferențe: • fasciculul cortico-pontin prin fibrele fronto-, temporo-, parieto-pontine; • Eferențe: • axonii neuronilor cu origine în nucleii pontini traversează pedunculii cerebeloși mijlocii și fac sinapsă la nivelul cerebelului – fasciculul pontocerebelos; Rol – stație sinaptică pe traseul circuitului neocerebelos – autocontrol (control cortical) al mișcărilor fine și automate.

Conexiunile corpului trapezoid si ale olivei pontine • Aferențe: • de la nucleii cohleari; • Eferențe: • intră în circuitul acustic; • de la oliva pontină, prin pedunculii cerebeloși inferiori – spre cerebel; Rol – stație sinaptică pe traseul circuitului acustic

• Mezencefal: Nuclei proprii - substanta neagra a lui Sommering (locus niger): 2 zone: partea compactă (post-medial) partea reticulată (ant-lateral) –considerată ca aparținând globulului palid Functional - SN aparține în totalitate nucleilor bazali!!! Divizeaza regiunea pedunculara in 2 parti: 1. anterioara (inferioara) = piciorul – ce contine substanta alba 2. posterioara (superioara) = calota – ce contine nuclei si fascicule.

Conexiunile Substantei Negre • Aferențe: • partea reticulată: de la nucleul striat – un fascicul direct – inhibitor, unul indirect (striopalido-subtalamo-nigric) = excitator; • partea compactă – de la partea reticulară: • Eferențe: • partea reticulată: spre nucleul striat, thalamus, coliculii quadrigemeni superiori, partea compactă; • partea compactă: spre nucleii caudat și putamen Rol : – partea reticulată –> centrul procesual al nucleilor bazali; - partea compactă –> controlul mișcărilor fine, coordonarea temporală a mișcărilor.

Nuclei proprii Nucleul rosu – posterior de SN: 2 zone: caudal – zona magnocelulară paleorubrum) rostral – zona parvocelulară (neorubrum)

Conexiunile Nucleului Rosu • Aferențe: • de la cortexul motor – ipsilateral; • de la nucleii cerebelului – în mod special de la nucleul dințat (neocerebelos)contralateral; • de la substanța neagră; • Eferențe: • fasciculul rubro-spinal – proiecție contralaterală; • proiecții olivare ipsilaterale; • proiecții reticulare; • proiecții cerebeloase; • fasciculul rubro-talamic (neorubrum). Rol – controlul tonusului muscular - inhiba tonusul Participa la sinergia mișcărilor și la coordonarea mișcărilor automate.

Nuclei proprii Nucleii tectali: Coliculii Quadrigeminali Inferiori - CQI = masa centrala de substanta cenusie inconjurata de un strat subtire de substanta alba; Coliculii Quadrigeminali Superiori - CQS = lame alternative de substanta alba si cenusie.

Conexiunile CQI • • Aferențe: de la calea acustică bilateral; de la aria acustică; de la coliculii quadrigemeni superiori; Eferențe: prin brațul conjunctival posterior spre corpii geniculați mediali; fasciculul tecto-spinal; fasciculele tecto-mezencefalic, -pontin, bulbar prin FLM pentru reflexe acusticocefalo-oculogire; centru reflexele acustice. Rol Conexiunile CQS – pentru • Aferențe: • de la aria vizuală – fibre cortico-tectale; • de la corpii geniculați – fibre geniculotectale; • de la retină; • Eferențe: • fasciculul tecto-spinal; • fasciculele tecto-mezencefalic, tectopontin, tecto-bulbar prin FLM pentru reflexe vizuo- cefalo-oculogire; Rol – centru reflex pentru reflexele vizuale, - coordonarea mișcărilor sinergice ale globilor oculari.

Reflexe acustice

Nuclei proprii • Substanța cenușie perisylviană = în jurul apeductului Sylvius – conține un grup de nuclei mici: nucleul comisural Darkschewitsch, nucleul interstițial Cajal – van Gehuchten, nucleul interpeduncular Gudden; - prezintă o densitate crescută a receptorilor pentru vasopresină și oxitocină;

Conexiunile Substantei cenusii perisylviene • • • Aferențe: colaterale din fasciculul spino-talamic lateral – fasciculul spino-mezencefalic de la corpii striați – fasciculul striomezencefalic; de la habenulă – fasciculul retroreflex Meynert; de la cortexul orbito-frontal (răspunde de reacțiile emoționale asociate maternității); Eferențe: proiecții reticulare; proiecții hipotalamice; fibre ce intră în fasciculul central al calotei. Rol – activarea reacțiilor defensive, în modularea durerii, declanșarea sentimentelor materne.

Substanta (Formatiunea) Reticulară a Tr Cerebral = asigura conexiunea dintre maduva spinarii - diencefal; • D. p. d. v. structural: numerosi neuroni de forma si dimensiuni diferite; dispersati inegal; bogata in fibre mielinizate si amielinice – directe sau incrucisate => retea in jurul neuronilor; sistem multineuronal si polisinaptic viteza mica de circulatie a impulsului nervos.

• • D. p. d. v. funcțional - grupele de nuclei reticulari sunt: Nucleii rafeului Nucleii reticulari centrali Nucleii colinergici și catecolaminici Nucleii reticulari laterali parvocelulari Aria parabrahială Neuronii bulbari superficiali Nucleii precerebeloși • Morfologic => aspect de amestec subst alba cu subst cenusie • Nucleii sunt slab delimitati sistematizare diferita 1. Ncl. Mediali 2. Ncl. Centrali 3. Ncl. Dorsali 4. Ncl. Laterali

Conexiunile FR Nucleii mediali • • Aferențe: colaterale din fasciculele senzitiv – senzoriale Eferențe: SRAA

Conexiunile FR Nucleii centrali • • • Aferențe: de la cortex de la corpii striați de la cerebel de la regiunea subtalamica de la SN, NR Fasciculele Reticulo-spinale: Sistemul Reticulat Inhibitor Descendent (SRID) – orig in B Sistemul Reticulat Facilitator Descendent (SRFD) – orig in P- Mz

Conexiunile FR Nucleii dorsali B+P • Aferențe: • de la hipotalamus; • Eferențe: • nucleii vegetativi Tr Cer – Md Sp Rol – control al activitatii vegetative: centru respirator centru cardiovasomotor centru de control digestiv centru glicoreglator Conexiunile FR Nucleii laterali B+P • Aferențe: • B - de la caile extrapiramidale; • P - de la caile acustice; • Eferențe: • B - intra in circuitul extrapiramidal: • P - intră în circuitul acustic; Rol – statii sinaptice de control pe caile extrapiramidale si acustice

• Rolul substanței reticulare în ansamblu: • Stimularea și inhibarea neuronală corticală: • activitatea neuronală este influențată de nivelul stării de CONȘTIENȚĂ - SRAA crește nivelul general de stimulare senzitiv-senzorială creșterea nivelului de stimulare corticală și activitatea neuronală; • neuronii serotoninergici ai rafeului scăderea activității corticale = scăderea excitabilității neuronale. • Funcțiile somatomotorii - fasciculele reticulo-spinale = căi descendente de control a motricității – majoritatea fibrelor coboară ipsilateral, dar există și fibre care se încrucișează la nivel medular → control bilateral. • Durerea - transmiterea stimulilor dureroși poate fi inhibată de fasciculul reticular descendent cu origine în nucleii rafeului; unele droguri (opiaceele - morfina) influențează descărcarea neurotransmițătorilor la nivelul sinapselor interneuronale din substanța cenușie perisylviană, nucleii rafeului, nucleii din coarnele posterioare ale măduvei spinării determinând blocarea transmiterii senzației dureroase. • Activitatea viscerală – conexiunile cu hipotalamusul și neuronii vegetativi determină reglarea funcțiilor viscerale (sistemul cardio-vascular, sistemul respirator).