INGINERIE SOFTWARE tefan Stncescu CURSUL 2 Cicluri de

INGINERIE SOFTWARE Ştefan Stăncescu

CURSUL 2 Cicluri de viata ale produselor SW. INGINERIA SOFTWARE St. St 2

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW CICLUL DE VIATA AL UNUI PRODUS SW – DEF diagramă care reprezintă un model al evoluţiei unui produs software, de la apariţia unei nevoi la utilizator, trecând prin specificarea cerinţelor, modelarea de sistem, proiectarea produsului, verificare, validare şi intrarea în operare a produsului, inclusiv mentenanta, adaptarea, reutilizarea, etc. INGINERIA SOFTWARE St. St 3

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclul de viaţă „în V” INGINERIA SOFTWARE St. St 4

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclul de viaţă în cascadă INGINERIA SOFTWARE St. St 5

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclul implementare-reparaţie INGINERIA SOFTWARE St. St 6

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclul de viaţă în cascadă modificată INGINERIA SOFTWARE St. St 7

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Cascadă cu subproiecte INGINERIA SOFTWARE St. St 8

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Cascadă cu reducerea riscului INGINERIA SOFTWARE St. St 9

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclu de viaţă prototip evolutiv (evolutionary prototyping) INGINERIA SOFTWARE St. St 10

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclu de viaţă cu livrarea în etape (staged delivery) INGINERIA SOFTWARE St. St 11

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclu de viaţă cu proiect la termen (design-to-schedule) INGINERIA SOFTWARE St. St 12

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclu de viaţă cu livrare treptată (evolutionary delivery) INGINERIA SOFTWARE St. St 13

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Ciclu de viaţă cu mediu de dezvoltare (design-to-tools) INGINERIA SOFTWARE St. St 14

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Utilizarea de software comercial preluarea şi adaptarea unei soluţii deja existente, elaborate de o altă casă de software, de regulă cu renume bine stabilit. soluţia este viabilă dacă utilizatorul doreşte ca produsul să fie disponibil imediat. Problema: aceste programe nu vor îndeplini exact cerinţele clientului, versiunile ulterioare nu se garantează că pot satisface într-o măsură mai bună cerinţele utilizatorilor. INGINERIA SOFTWARE St. St 15

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Alegerea modelului de ciclu de viaţă potrivit pentru un produs software • • • I Etapa: Criterii cât de bine înţeleg ambele părţi (dezvoltatorul şi clientul) cerinţele; dinamica cerinţelor pe parcursul dezvoltării şi ulterior; înţelegerea arhitecturii sistemului şi flexibilitatea acesteia; nivelul de fiabilitate dorit; nevoia de proiectare /implementare în avans; nivelul riscului acceptabil; existenţa unui termen limită; apariţia de schimbări pe parcurs; informarea clientului asupra evoluţiei proiectului; informarea conducerii asupra evoluţiei proiectului. INGINERIA SOFTWARE St. St 16

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Alegerea modelului de ciclu de viaţă potrivit pentru un produs software II Etapa: Tabel INGINERIA SOFTWARE St. St 17

CURSUL 2 - Cicluri de viata ale produselor SW • Alegerea modelului de ciclu de viaţă potrivit pentru un produs software III Etapa: Alegerea optima • • • Funcţionarea cu înţelegerea minimă a cerinţelor arată dacă este necesară o înţelegere exactă a cerinţelor, atât din partea clientului, cât şi din partea dezvoltatorului; de asemenea, arată dacă există posibilitatea schimbării pe parcurs a acestor cerinţe. Funcţionarea cu înţelegerea minimă a arhitecturii arată care e capacitatea modelului de dezvoltare a noilor aplicaţii sau a noilor facilităţi pentru aplicaţii. Producerea sistemelor fiabile evidenţiază nivelul de defecte ce pot apărea într-o dezvoltare. Controlul riscurilor măsoară cât de bine se potriveşte modelul la identificarea şi controlul riscurilor legate de termenul de predare, riscurile produsului etc. Criteriul termenului limită arată dacă un model poate fi aplicat astfel încât o anumită dată limită să nu fie depăşită. Criteriul referitor la corecţiile de pe parcurs arată în ce grad este permisă schimbarea unor părţi din proiect chiar în timpul desfăşurării proiectului. Vizibilitatea progresului la client arată dacă poate sau nu să fie prezentat progresul procesului de dezvoltare a produsului pe parcurs, clientul având posibilitatea să vadă şi, eventual, să controleze evoluţia. Vizibilitatea progresului la dezvoltator arată dacă poate sau nu să fie prezentat progresul procesului de dezvoltare a produsului pe parcurs, dezvoltatorul având posibilitatea să vadă şi, eventual, să controleze evoluţia. Cerinţele de experienţa minimă a dezvoltatorului arată dacă un dezvoltator trebuie sau nu să aibă o experienţă minimă în realizarea de proiecte. Dezvoltarea ulterioară este un criteriu care măsoară cât de capabil este modelul respectiv să suporte modificări asupra sa în timpul vieţii efective a produsului, modificări pe care proiectanţii iniţiali nu le-au luat în calcul. Criteriul referitor la probleme auxiliare arată în ce măsură se poate adapta procesul de dezvoltare dacă, pe parcursul realizării unui proiect cu modelul respectiv, pot apărea alte probleme (planificare, monitorizarea stării, achiziţionarea de pachete), activităţi care nu fac parte de realizarea efectivă a produsului software. INGINERIA SOFTWARE St. St 18