Curs de Istoria Religiei Dr Jim Dahl 1

  • Slides: 63
Download presentation
Curs de Istoria Religiei Dr. Jim Dahl 1

Curs de Istoria Religiei Dr. Jim Dahl 1

Scopul acestui curs • De a înţelege terminologie cu privire la studiul religiei •

Scopul acestui curs • De a înţelege terminologie cu privire la studiul religiei • De a cunoaşte teoriile diverse despre originea religiei • De a înţelege istoria şi doctrinele religiilor lumii 2

Scopul acestui curs • De a înţelege problema pluralismului religios şi diferite opţiuni cu

Scopul acestui curs • De a înţelege problema pluralismului religios şi diferite opţiuni cu privire la acea problemă • De a pricepe cum să dăm un răspuns creştin cu privire la aceste religii • De a şti cum să prezentăm Evanghelia într-un mod potrivit şi eficient 3

Vom studia. . . • Hinduismul • Religiile <tribale> sau religiile tradiţionale • Iudaismul

Vom studia. . . • Hinduismul • Religiile <tribale> sau religiile tradiţionale • Iudaismul • Islamul • Zoroastrismul • Budismul • Shintoismul • Religiile chineze 4

Religiile O introducere 1 5

Religiile O introducere 1 5

Religia: nişte definiţii • <Modul în care un grup de oameni se închină lui

Religia: nişte definiţii • <Modul în care un grup de oameni se închină lui Dumnezeu> 6

Religia: nişte definiţii • < Un grup de credinţe care răspund întrebărilor fundamentale în

Religia: nişte definiţii • < Un grup de credinţe care răspund întrebărilor fundamentale în viaţă> • De exemplu: • • Care este realitatea fundamentală? Care este natura lumii? Care este natura umanităţii? Care este problema principală a umanităţii? • Ce se întâmplă după moarte? 7

Religia: nişte definiţii • DEX: <sistem de credinţe (dogme) şi de practici (rituri) privind

Religia: nişte definiţii • DEX: <sistem de credinţe (dogme) şi de practici (rituri) privind sentimentul divinităţii wi care îi uneşte, în aceeaşi comunitate spirituală şi morală, pe toţi cei care aderă la acest sistem> 8

Religia: nişte definiţii • <Sistem de credinţe şi de practici care asigură valorile pentru

Religia: nişte definiţii • <Sistem de credinţe şi de practici care asigură valorile pentru a da viaţă semnificaţie şi coerenţă, de-a îndrepta o persoană spre transcendenţă> (Winfried Corduan) 9

Religia: nişte definiţii • <O mişcare religioasă care a realizat o stare recunoscută în

Religia: nişte definiţii • <O mişcare religioasă care a realizat o stare recunoscută în lume, odată cu trecerea timpului, în vederea întruchipării ei într-o tradiţie sacră, poartă numele de religie a lumii> 10

Religia: un fenomen complex • Este o parte din viaţa personală a cuiva, dar

Religia: un fenomen complex • Este o parte din viaţa personală a cuiva, dar şi experienţa unui grup • Este un mod de comportament, dar include şi moduri de gândire şi limbă • Poate fi separată de cultura înconjurătoare sau poate fi o parte integrată în ea 11

Religia: un fenomen complex • Poate fi exprimată prin: • • Simbolurile vizuale Dans

Religia: un fenomen complex • Poate fi exprimată prin: • • Simbolurile vizuale Dans Sisteme filosofice Legende Ceremonii formale Meditaţie Legi etice 12

Dimensiunile religiei • • • Socială – organizarea oamenilor într -o comunitate; relaţiile şi

Dimensiunile religiei • • • Socială – organizarea oamenilor într -o comunitate; relaţiile şi acţiunile din acea comunitate Rituală – practici (rugăciuni, adunări, sărbători, etc. ) Empirică – experienţe şi simţuri religioase 13

Dimensiunile religiei • Doctrinară – învăţăturile despre natura universului sau despre realitatea ultimă; credinţă

Dimensiunile religiei • Doctrinară – învăţăturile despre natura universului sau despre realitatea ultimă; credinţă • Mitică – scrierile sau naraţiunile despre originea universului, istoria zeilor, scopul umanităţii şi semnificaţia ei, etc. • Etică – credinţele şi faptele morale 14

Dimensiunile religiei • Religia este un cadru care de-a face cu întregul vieţii sau

Dimensiunile religiei • Religia este un cadru care de-a face cu întregul vieţii sau întregul existenţei umane; un stil de viaţă, o gândire anume, un comportament şi valori specifice 15

Studiul religiei • Ca un domeniu de studiu, Istoria religiei a început în secolul

Studiul religiei • Ca un domeniu de studiu, Istoria religiei a început în secolul al 19 -ea • Max Muller a fost fondatorul acestui domeniu de studiu • El l-a chemat <ştiinţa religiilor> şi <studiul comparativ al religiilor> (1867) • A tradus textul hindus Rig Veda din limba sanscrită, dar şi alte texte 16

Studiul religiei • Câteva lucruri au dat naştere la acest domeniu de studiu: •

Studiul religiei • Câteva lucruri au dat naştere la acest domeniu de studiu: • Traducerea textelor religioase din alte culturi (decât cea creştină) • Un interest filozofic în problemele ce ţin de natura cunoaşterii • Interesul în religia <naturală> • Îndoielile despre Biblie şi creştinism • O expunere mai mare la alte religii decât cea creştină odată cu epoca modernă 17

Studiul religiei • Dar, interesul în alte religii era evident în Grecia şi Roma

Studiul religiei • Dar, interesul în alte religii era evident în Grecia şi Roma antică (filozofii şi istoricii) • Cunoaşterea altor religii a venit în Occident prin explorări, activitate misionară, invazii şi războaie 18

Originea religiei: când? • Pentru perioada preistorică (înainte de anul 3000 î. H. ),

Originea religiei: când? • Pentru perioada preistorică (înainte de anul 3000 î. H. ), nu există dovezi sigure, pentru că în lipsa documentelor scrise, nu putem şti exact semnificaţia dovezilor descoperite • Şi, dacă Biblia este corect, religia de la început nu ar fi avut cum să lase dovezi (din jertfe) 19

Originea religiei: când? • Deci, arheologia nu ne ajută foarte mult cu originea religiei

Originea religiei: când? • Deci, arheologia nu ne ajută foarte mult cu originea religiei • Religia primitivă se prezintă în două tipuri: • Pentru cei care au fost vânători şi culegători (agrucultori), religia a reflectat nevoile lor, fiind mai simplă şi orientată spre acel grup • Pentru cei care au fost în locuri mai civilizate, religia era mai compleă şi mai dezvoltată, şi a reflectat perspectiva oferită de acea civilizaţie 20

Originea religiei: când? • Tipurile de dovezi pe care le avem: • Locurile de

Originea religiei: când? • Tipurile de dovezi pe care le avem: • Locurile de înmormântare şi obietele care au fost lăsate acolo • Depunerile de ofrande • Reprezentările de figuri cultice • Ruinele unor construcţii folosite cu scopuri cultice, religioase • Picturile din peşteri • Monumente • Dar încă o dată, semnificaţia lor ne scapă 21

Originea religiei: când? • Nu contează cât de mult mergem înapoi în istorie, vedem

Originea religiei: când? • Nu contează cât de mult mergem înapoi în istorie, vedem că umanitatea, în general, este orientată spre religie, chiar în perioada preistorică • Nu putem stabili un alt punct pentru începutul religiei decât începutul umanităţii 22

Originea religiei: unde? • <Unde> nu este o chestie de geografie • Mai de

Originea religiei: unde? • <Unde> nu este o chestie de geografie • Mai de grabă, răspunsul întrebării <unde? > este, pentru mulţi savanţi, <în natura umană> 23

Originea religiei: unde? • Două variante: • Originea religiei ca un simţ • Originea

Originea religiei: unde? • Două variante: • Originea religiei ca un simţ • Originea religiei ca o <proiecţie> • Această opţiune are rădăcinile ei în epoca Iluminismului cu problemele ei în filozofie (epistemologie) şi teologie (revelaţie), şi mai ales în abordarea lui Kant 24

Probleme în epistemologie Epistemologia = Parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii așa cum

Probleme în epistemologie Epistemologia = Parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii așa cum se desfășoară în cadrul științelor; teorie a cunoașterii științifice. Gnoseologia = Teorie filozofică asupra capacității omului de a cunoaște realitatea și de a ajunge la adevăr; teoria cunoașterii. 25

Probleme în epistemologie • Pot fi enunţate mai multe probleme: • Ce putem şti?

Probleme în epistemologie • Pot fi enunţate mai multe probleme: • Ce putem şti? • Cum ştim ceva? • Cum putem fi justificaţi când spunem (pretindem) că ştim ceva? • Este posibilă o cunoaştere sigură? 26

Probleme în epistemologie • Erau două opţiuni: • Raţionalismul: a pus accentul pe principiile

Probleme în epistemologie • Erau două opţiuni: • Raţionalismul: a pus accentul pe principiile înnăscute şi ideile din mintea umană (d. e. , Rene Descartes; modelul este matematica şi logica) • Empirismul: a pus accentul pe experienţă şi cunoaştere câştigate prin simţuri (d. e. , David Hume; modelul este ştiinţa) 27

Immanuel Kant • Kant a combinat amândouă opţiunile într-un singur sistem • El a

Immanuel Kant • Kant a combinat amândouă opţiunile într-un singur sistem • El a spus că ştim lumea doar cu simţurile noastre, dar informaţia care vine prin simţuri este prelucrată de categoriile raţionale care sunt înnqscute în minţile noastre 28

Immanuel Kant • Sunt câteva implicaţii importante care survin acestui sistem: • Nu ştim

Immanuel Kant • Sunt câteva implicaţii importante care survin acestui sistem: • Nu ştim nimic în sine, numai ca este prelucrat de minţile noastre (dar lumea trebuie să aibă anumite caracteristici care o face receptivă la aceste forme de înţelegere) • Realitatea este împărţită în două domenii: cel fenomenologic (fnomenal) şi cel noumenal (existenţa independentă de minte a unui lucru) 29

Immanuel Kant • Domeniul fenomenal: cel pe care îl putem cunoaşte şi înţelege; lumea

Immanuel Kant • Domeniul fenomenal: cel pe care îl putem cunoaşte şi înţelege; lumea materială (domeniul de raţiune pură) • Domeniul noumenal: Lucrurile care sunt înafara capacităţilor noastre de a cunoaşte prin simţurile noastre; lumea imaterială (domeniul de raţiunea practică) 30

Immanuel Kant • Deci, acest sistem stabileşte posibilatea de a cunoaşte acestă lume materială,

Immanuel Kant • Deci, acest sistem stabileşte posibilatea de a cunoaşte acestă lume materială, dar, în acelaşi timp, stabileşte imposibilitatea de a cunoaşte orice este înafara ei • Dumnezeu nu poate fi un obiect al cunoaşterii 31

Immanuel Kant • În loc de raţiune şi cunoaştere, avem credinţa • Teologia este

Immanuel Kant • În loc de raţiune şi cunoaştere, avem credinţa • Teologia este necesară pentru o religie, dar nu este despre Dumnezeu, ci este despre modurile în care exprimăm experienţele noastre cu privire la Dumnezeu • Deci, religia ne informează despre noi înşine; nici un lucru despre Dumnezeu 32

Originea religiei un simţ • Friedrich Schleiermacher (1768 -1834) • A lucrat în contextul

Originea religiei un simţ • Friedrich Schleiermacher (1768 -1834) • A lucrat în contextul stabilit de Kant • El a scris că religia este bazată pe un simţ, pe ceva cunoscut mai dinainte sau pe intuiţie • Adică, religia se bazează pe dependenţă, <un sens şi gust pentru Infinit. > Există ceva care este transcendent de noi 33

Originea religiei ca un simţ • Infinitul, sau Dumnezeu, rămâne înafara limitelor conoaşterii noastre

Originea religiei ca un simţ • Infinitul, sau Dumnezeu, rămâne înafara limitelor conoaşterii noastre • Putem spune, deci, cum această cunoaştere este experimentată de noi şi cum este ea dezvoltată de comunitatea noastră • Isus Cristos a demonstrat această cunoaştere în modul cel mai deplin 34

Originea religiei ca un simţ • Rudolf Otto (1869 -1937) era influenţat de Kant

Originea religiei ca un simţ • Rudolf Otto (1869 -1937) era influenţat de Kant şi de Schleiermacher • Cartea lui cel mai cunoscută este Sacrul • Experienţa sacrului este ceva neraţional şi ireductibil, este ceva unic • A argumentat că sacrul este o categorie de înţelegere, în termenii lui Kant 35

Originea religiei ca un simţ • A descris acest sens, în termenii latini, ca

Originea religiei ca un simţ • A descris acest sens, în termenii latini, ca misterium tremendum et fascinans • misterium – altceva, ceva diferit de noi în toate aspectele; ceva de care suntem dependenţi • tremendum – ceva inaccesibil şi care inspiră uimire şi teamă • fascinans – ceva care este atrăgător şi merită închinare 36

Originea religiei ca simţ • Această experienţă este baza religiei, dar este necesar să

Originea religiei ca simţ • Această experienţă este baza religiei, dar este necesar să construiască <o suprastructură raţională> pe ea pentru a transmite acest simţ într-o credinţă • Creştinismul este cea mai superioară religie datorită conceptului său cu privire la sacru 37

Originea religiei ca simţ • Mircea Eliade (1907 -1986) a pus accentul pe experienţa

Originea religiei ca simţ • Mircea Eliade (1907 -1986) a pus accentul pe experienţa sacrului • El a chemat această experienţă o <hierofanie> o manifestare a sacrului • A studiat aceste manifestări în spaţiu, timp, natură şi evenimentele din viaţă 38

Originea religiei ca <proiecţie> • Cei care au văzut religia ca un simţ au

Originea religiei ca <proiecţie> • Cei care au văzut religia ca un simţ au fost de acord cu Kant, că raţiunea este limitată, dar au şi vrut să păstreze un loc pentru religie înafara domeniului strict al raţiunii • Iar, cei care au văzut religia ca o <proiecţie> au fost mulţumiţi cu această limită pentru raţiune şi au văzut religia doar ca o creaţie umană 39

Originea religiei ca <proiecţie> • Religia ca o proiecţie (psihologicqă înseamnă că o idee,

Originea religiei ca <proiecţie> • Religia ca o proiecţie (psihologicqă înseamnă că o idee, o nevoie psihologică, o dorinyă sau o caracteristică umană se măreşte în mintea umană până în punctul în care ea realizează proporţiile divine 40

Originea religiei ca o <proiecţie> • Ludwig Andreas Feuerbach (1804 -72) • Conceptul de

Originea religiei ca o <proiecţie> • Ludwig Andreas Feuerbach (1804 -72) • Conceptul de Dumnezeu este construit din caracteristicele umane <scrise mai mare> • Deci, Dumnezeu există numai în gândurile omului şi, de fapt, este o creaţia umană 41

Originea religiei ca o <proiecţie> • Teologia este, de fapt, antropologie, adică, cunoaşterea despre

Originea religiei ca o <proiecţie> • Teologia este, de fapt, antropologie, adică, cunoaşterea despre Dumnezeu este cunoaşterea despre noi înşine • El ia influenţat foarte mult K. Marx, F. Engles şi S. Freud 42

Originea religiei ca o <proiecţie> • Sigmund Freud (1856 -1939) • A crezut că

Originea religiei ca o <proiecţie> • Sigmund Freud (1856 -1939) • A crezut că religie este o nevroză socială din care omul trebuie să crească • Este o scăpare din realităţile vieţii • Omul are nevoie de protecţie, de siguranţă şi de răspunsuri pentru întrebările vieţii • Deci, religia este o proiecţie ca a unei relaţii dintre un copil şi tatăl lui; un Dumnezeu este un tată ideal 43

Originea religiei ca o <proiecţie> • Emile Durkheim (1858 -1917) • Aspectul de bază

Originea religiei ca o <proiecţie> • Emile Durkheim (1858 -1917) • Aspectul de bază în religie este clasificarea tuturor în două categorii: sacrul şi profanul • Societatea face această clasificare • Religia este un mod în care o societate poate păstra tradiţiile şi autoritatea ei • Accentul este pus pe funcţia unei religii în societate 44

Originea religiei: cum? • Evoluţia • Bazată pe două presupuneri: • Un angajament general

Originea religiei: cum? • Evoluţia • Bazată pe două presupuneri: • Un angajament general al evoluţiei ca o explicaţie pentru multe lucruri, incluzând religia • O metodă antropologică care a crezut că o societate care a fost considerată <primitivă> şi a păstrat o formă de religie care a fost primitivă 45

Originea religiei: cum? • Deci, religia a evoluat de la o etapă primitivă spre

Originea religiei: cum? • Deci, religia a evoluat de la o etapă primitivă spre una mai dezvoltată • Etapa cea mai înaltă este fie monoteismul fie altceva, poate o etape fără religie • Această teorie nu este apărată astăzi, dar ea este foarte des presupusă 46

Originea religiei: cum? • La fel ca evoluţia biologică, evoulţia religioasă începe cu o

Originea religiei: cum? • La fel ca evoluţia biologică, evoulţia religioasă începe cu o presupunere filozofică, adică, religia este o creaţie umană • Toate aceste tipuri de religii există (vedeţi chenarul umător), dar secvenţa sau procesul este inacceptabil 47

Evoluţia Religiei 48

Evoluţia Religiei 48

Evoluţia religiei • <Mana> este un cuvânt din Melanezia • înseamnă o forţă spirituală

Evoluţia religiei • <Mana> este un cuvânt din Melanezia • înseamnă o forţă spirituală • Deci, religia a început cu o cunoaştere generală a acestei forţe 49

Evoluţia religiei • <Mana> (în continuare) • Este o forţă impersonală care pătrunde lumea,

Evoluţia religiei • <Mana> (în continuare) • Este o forţă impersonală care pătrunde lumea, dar nu se revelează • în nişte locuri sau obiecte, această forţă ar fi mai concentrată şi mai accesibilă • Contactul pozitiv aduce viaţă, sănătate şi prosperitate, iar contactul negativ aduce moarte şi boli şi distrugere 50

Evoluţia religiei • Fetiş • Când forţa <mana> este localizată întrun obiect, acel obiect

Evoluţia religiei • Fetiş • Când forţa <mana> este localizată întrun obiect, acel obiect devine un fetiş • Acest fetiş, atunci, este păstrat şi venerat • O persoană poate folosi această putere pentru avantajul ei 51

Evoluţia religiei • Magie • Magia este manipularea forţelor spirituale pentru a realiza un

Evoluţia religiei • Magie • Magia este manipularea forţelor spirituale pentru a realiza un rezultat dorit • Accentul este pus pe tehnica sau ritualul corect, dar ar fi foarte complicat 52

Evoluţia religiei • Animismul vine din cuvântul latin anima şi înseamnq, <suflet> • Această

Evoluţia religiei • Animismul vine din cuvântul latin anima şi înseamnq, <suflet> • Această etapă recunoaşte spiritele personale 53

Evoluţia religiei • De obicei, sunt două felurile de spirite: spirite ale naturii şi

Evoluţia religiei • De obicei, sunt două felurile de spirite: spirite ale naturii şi spiritele ancestrale • Aceste spirite sunt finite; cunoaşterea şi puterea lor sunt limitate; au un domeniu de influenţă care este limitat • Scopul acestui fel de religie este de a avea o relaţie bună cu ele pentru a avea o viaţă bună, succes, sănătate, etc. 54

Evoluţia religiei • Aceste spirite au un rol important; pot controla sau influenţa întâmplările

Evoluţia religiei • Aceste spirite au un rol important; pot controla sau influenţa întâmplările din viaţa zilnică a cuiva • Deci, evenimentele din viayă au o cauză spirituală • Ele pot fi influenţate şi chiar controlate de un expert; un şaman sau un vraci 55

Evoluţia religiei • Politeismul – o credinţă care recunoaşte mai mulţi zei • Diferenţa

Evoluţia religiei • Politeismul – o credinţă care recunoaşte mai mulţi zei • Diferenţa dintre un spirit şi un zeu este o diferenţă cantitativă 56

Evoluţia religiei • Un spirit este puţin mai puternic şi capabil decât un om,

Evoluţia religiei • Un spirit este puţin mai puternic şi capabil decât un om, dar un zeu este mult mai mult superior • Tranziţia de la animism la politeism sar întâmpla în unul din trei moduri: • Promovând un spirit ancestral la starea divină • Promovând un spirit de casă sau al naturii la starea divină (d. e. vreme, fertilitate) 57

Evoluţia religiei • Personificând un principiu abstract (d. e. libertatea) • Totalitatea zeilor şi

Evoluţia religiei • Personificând un principiu abstract (d. e. libertatea) • Totalitatea zeilor şi a relaţiilor întro religie s-a numit panteon, dar foarte des, acest panteon nu este fixat întro singură formă; poate avea mai multe forme 58

Evoluţia religiei • Pentru că zeii sunt mult mai superior decât spirite, ei nu

Evoluţia religiei • Pentru că zeii sunt mult mai superior decât spirite, ei nu pot fi controlaţi sau manipulaţi • Mai degrabă, oamenii trebuie să recunoască superioritatea lor, să se supună faţă de ei şi să se roage pentru bunăvoinţa lor • Deci, magia este înlocuită de închinare 59

Evoluţia religiei • Henoteismul - recunoaşterea mai multor zei, dar încinarea e adusă unui

Evoluţia religiei • Henoteismul - recunoaşterea mai multor zei, dar încinarea e adusă unui singur zeu • Poate avea trei baze: • Socială • Geografică • O alegere individuală Vedeyi Isa. 36: 18 -20 60

Evoluţia religiei • Monoteismul – o recunoaştere că este doar un singur zeu •

Evoluţia religiei • Monoteismul – o recunoaştere că este doar un singur zeu • De obicei acest zeu este descris ca fiind creatorul universului, unic în superioritate, autorul moralităţii şi singurul obiect de închinare • Poate fi o fiinţă supernaturală 61

Evoluyia religiei • ? ? ? – Care este etapa următoare? • Creştinismul este

Evoluyia religiei • ? ? ? – Care este etapa următoare? • Creştinismul este religia cea mai superioară • Sau, oamenii nu mai au nevoie de un zeu • Umanismul secular • Altceva? ? ? 62

Evoluţia religiei - probleme • Cea mai mare probleme este că acest fel de

Evoluţia religiei - probleme • Cea mai mare probleme este că acest fel de dezvoltare n-a fost observat niciodată • Bine înţeles, schimbările se întâmplă în dezvoltarea religiilor, dar schimbarea poate fi găsită în fiecare etapă, şi poate merge în ambele direcţii • Nu există dovezi istorice sau antropologice pentru evoluţie ca origine a religiilor lumii 63