Tipuri de studii pentru cercetarea clinica si epidemiologica

Tipuri de studii pentru cercetarea clinica si epidemiologica Carla J. Alvarado, MS, CIC University of Wisconsin-Madison (608) 263 -2177 carla. alvarado@mail. admin. wisc. edu

O prezentare generala a tipurilor de studiu u Majoritatea cercetarilor medicale au ca scop identificarea cauzelor si modalitatilor de tratare sau prevenire a bolilor u Unele studii sunt la fel de simple ca observarea cu pricepere a unei noi boli sau probleme – prezentare de caz u Altele sunt complexe si scumpe precum studiul clinic

Etapele premergatoare selectarii tipuluide studiu corespunzator pentru cercetare u Definiti problema u Mentionati intrebarile cercetarii u Examinati literatura de specialitate u Selectati un tip de studiu sau de proiect u Elaborati protocolul

Etapele cercetarii (continuare) u Realizeaza un test pilot al protocolului tau de testare u Colecteaza date u Analizeaza date u Scrie raportul si disemineaza rezultatele

Precizarea intrebarii cercetarii u Termeni clari, specifici u “obiective specifice” de parcurgere u cine u unde u cand

O prezentare generala a tipurilor de studii u Fiecare tip de studiu are propriile puncte forte si limite u Fiecare tip de studiu are probleme asociate care pot denatura concluziile tale si sa te conduca pe cai gresite!

Studii Experimentale u Se remarca prin faptul ca membrii populatiei din studiu sunt alocati fie grupului supus tratamentului fie grupului martor u Grupurile tratat si netratat sunt urmarite prospectiv pentru a se observa daca ulterior cele doua grupe difera u Tip de studiu foarte asemanator cu experimentele de laborator

Studii Experimentale u Nu sunt suficienti bani pentru a permite obtinerea de raspunsuri la fiecare intrebare care intereseaza u In cazul unui rezultat negativ, nu este etic sa se atribuie pacientii grupului “martor” u Evenimentele rare necesita expunerea a mii de persoane u Chiar si experimentele sunt supuse biasului

Studii Clinice Randomizate u Cel mai bun tip de studiu pentru a privii relatia cauza efect u Subiectii fara rezultat sunt: u Atribuiti altor expuneri u Primirii unor interventii diferite u Urmariti in timp pentru determinarea aparitiei rezultatului

Studii Clinice Randomizate - 2 u Avantaje u Acuratetea u Dezavantaje informatiilor la expunere u Acuratetea informatiilor la la primirea rezultatului u Confuzia este o problema minora u Ofera cele mai puternice dovezi de cauzalitate u cost, timp si complexitate u Nici o persoana nu vrea sa fie in grupul martor – persoanele vor tratamentul cel noul u persoanele (inclusiv personalul medical) nu vor ca selectia sa se faca prin tragere la sorti u Probleme etice

Studii Observationale u Studiu in care tratamentul sau expunerea de interes nu este atribuita, dar apare prin alegere sau la intamplare u Depinde de expunerea naturala sau voluntara a persoanelor la factori care de obicei nu au fost repartizati aleatoriu u Intotdeauna exista posibilitatea ca expunerea si neexpunerea sa difere in feluri importante altele decat “expunere”

Studii Observationale: Raportul de caz u Descrie un numar mic de persoane cu o boala neobisnuita sau cu o modificare in acea boala posibil asociata unei anumite cauze u Prima mentiune a unei ipoteze clinice u Cu toate ca rapoartele de caz pot duce la concluzii importante, ele insele nu pot fi “concluzive” deoarece observatia se poate datora intamplarii

Studii Observationale: Studiu Descriptiv u Utilizeaza date care sunt colectate uzual pentru diferite scopuri pentru studiul evolutiei bolii si a cauzelor posibile printre grupele de grupuri u Cel mai potrivit tip pentru studiile exploratorii preliminarii u Deductiile desprinse din studierea grupurilor nu sunt neaparat adevarate persoane individuale

Studii Observationale: Studiu transversal u Un studiu transversal (de prevalenta) arata o asociere intre un rezultat si cauze posibile prin studierea unui grup la un moment dat, in timp. u Poate demonstra o asociere intre un factor si un rezultat, dar nu poate spune care a fost primul u Poate furniza o explorare preliminara u Relativ ieftina si usoara

Studii Observationale: Studiu transversal - 2 u Avantaje u Relativ ieftina u Relativ mai simpla u Poate reprezenta o populatie tinta (generalizare) u Un punct bun de plecare pentru cercetare u Dezavantaje u Nu poate determina cauza (oul sau gaina) u Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite

Studii Observationale: Studiu Caz -Control u Incep cu cazuri care au boala de interes si un grup de comparare (martor) care nu are boala u Este investigata expunerea anterioara a ambelor grupuri u In cazul in care expunerea anterioara este mai frecventa in randul cazurilor, aceasta este o dovada ca expunerea a cauzat boala.

Studii Observationale: Studiu Caz -Control – 2 u Diferă de alte studii observationale prin aceea ca ancheta începe cu "bolnavul" și se cerceteaza istoricul pentru identificarea posibilelor cauze ale bolii lui u Această abordare este o perfectionare a raportului de caz - adaugă grupul fără boală u Problemele sunt date de modul cum sunt alese criteriile de comparare a grupurilor

Studii Observationale: Studiu Caz -Control – 3 u Avantaje u Relativ rapida si ieftina u Necesita putine cazuri u Buna pentru bolile cu perioade de latenta lungi u Buna in cazul rezultatelor rare u Se poate privii la mai mult de o expunere u Dezavantaje u Bias la selectie u “supra-potrivirea” u “sub-potrivirea” u Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite

Studii Observationale: Studiul Cohorta u Incepe cu un grup expus si un grup neexpus la un anumit factor care intereseaza u Grupurile sunt apoi observate la o data ulterioară pentru a vedea daca acestea dezvolta diferente care ar putea fi atribuite expunerii u Cel mai adesea prospectiv: cu toate acestea, poate fi retrospectiva prin utilizarea datelor din trecut.

Studii Observationale: Studiul Cohorta u Avantaje u u In general biasul de selectie nu este o problema Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite nu este o problema Pot privii mai mult decat un rezultat Conferă putere relatiei de cauzalitate datorita secvenţei tempporale u Dezavantaje u Perioadă lungă de monitorizare u Poate necesita multi subiecti u scumpa u Expunerea se poate schimba în timpul cercetarii

Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu u “Confounderul” u Ceea (factorul de confuzie) ce pare o relatie de cauzalitate se poate datora unui alt factor care nu a fost luat în considerare u Factorul de confuzie este asociat cu factorul cercetat şi cu boala într-o manieră în care acel factor şi boala par a fi legate u Asocierea observată între două condiţii este în fapt secundară acţiunii unui al treilea factor

Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu-2 u The “Matchmaker” u Sub-potrivirea este incapacitatea de a selecta cazuri si martori cu caracteristicile majore suficient de asemanatoare; poate demonstra in mod fals ca exita o asociere între o boala si o cauza presupusa. u Supra-potrivirea este eroarea de selectie de martori ce seamana excesiv de mult cu cazurile; poti sa nu descoperi o asociere care este prezenta si reala

Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu-3 u Efectul cohorta u Persoane nascute in anumiti ani au tendinta de a avea un risc relativ mai mare (sau mai mic) faţă de o anumită boală pe tot parcursul vieții lor u În cadrul studiului, distributia pe grupe de varsta a bolii ar putea fi incorect afectată de diferentele aparute în experimentele anterioare în cadrul diferitelor loturi de nasteri din populația de studiat