TESTAREA SI EVALUAREA PSIHOLOGICA CURSURI 4 6 1

TESTAREA SI EVALUAREA PSIHOLOGICA CURSURI 4 -6 1

Specificul evaluarii l Evaluarea – judecată de valoare – normativă acceptată, bazată pe obiective, standarde, ţinte, indici şi indicatori de măsurare a (contra)performanţei l Poate fi acceptată, contestată, invalidată (falsificată) şi optimizată l Ce? Cum? Cine? l Proces anterior de planificare strategică 2

Indicatorii Output l Indicatori de tip output (produs) – sub controlul celor evaluaţi l Comozi, dar irelevanţi l Ex: pt evaluarea universităţii: număr de programe noi, programe în limbi străine, număr cursuri noi, număr studenţi, rata de ocupare a posturilor didactice cu titulari vs. asociaţi, număr şi valoarea lucrărilor publicate, mobilitate: l Inbound didactic – număr de cadre didactice externe care predau în facultăţi - ca visiting fellows etc. l Outbound didactic – număr de cadre didactice, titulari în univ. , care predau în alte universităţi din străinătate) l Studenţi Inbound – numărul studenţilor străini care studiază în acea univ. l Studenţi Outbound - numărul studenţilor înmatriculaţi în univ. care migrează temporar în alte univ. (ţară + străinătate) 3

Indicatorii Outcome l Indicatori de tip outcome (consecinţă) – se sustrag controlului celor evaluaţi, sunt mai puţin influenţabili l Ex: parteneriate cu alte universităţi, asociaţii profesionale, autorităţi locale şi comunitatea (cum măsurăm? ), angajabilitate, reputaţie academică l Diferenţierea output vs. outcome: promovabilitate vs. angajabilitate l Indicatorii trebuie monitorizaţi permanent şi actualizaţi periodic 4

De ce evaluam? l Evaluarea conformistă, festivistă, amatoristă este mai inutilă decât lipsa evaluării l Performanţa generează reputaţie care generează resurse alocate (atenţie, timp, suport, investiţie) l Accent diferit: evaluare individuală vs. instituţională? l Atitudine anti-ranking (inclusiv privind performanţa universităţilor – Raportul competitivităţii globale – Testul Pisa l Nu orice poate fi măsurat este şi important l Nu orice merită măsurat 5

Pentru ce evaluam? l Drucker & Mc. Gregor despre MBO (management by objectives) = evaluarea ca proces holistic, orientat către succesul organizaţiilor şi al oamenilor care le compun. Organizaţii performante = organizaţii puternice l Evaluarea ca exerciţiu de învăţare, perfectibil, nu perfect, polimorf, nu monolit, discursiv, nu linear, complex, nu simplist l Evaluarea percepută ca scenariu corect, generator de echitate (fairness) – înţelegere împărtăşită, comună, privind raportul efort – rezultat – recompensă l „Daţi-le oamenilor salariul corect şi faceţi-i să uite de bani” (Peter Drucker) 6

Abordări în evaluare (I) l Mapping – harta performanţei – delimitată şi circumscrisă în funcţie de referenţialul evaluativ 7

Maparea procesului de evaluare a performantei - exemplu 8

Abordări în evaluare (II) l Ranking: fiecărui caz îi este alocat un punctaj conform unei grile de criterii / barem de evaluare, generând un clasament / o ierarhie a valorilor sau scorurilor care accentuează diferenţele inter-individuale în stadiul actual de dezvoltare a competenţei evaluate 9

Abordări în evaluare (III) l Benchmarking: analiză comparativă între strategiile sau operaţiunile mai multor competitori din economie / sectorul ONG / guvernamental, cu stabilirea unor exemple de bune / rele practici 10

Etape în procesul de benchmarking: analiză / diagnostic calitativ l Stabilirea unui set de criterii / parametri /repere cantitative l Raportarea la / compararea cu standardele stabilite l Detectarea unor obiective specifice l Compararea performanţei actuale cu modelul setat l Măsurarea progresului (în abordare longitudinală) l Recunoaşterea succesului R. K. Merton: Avantaj cumulativ ”Cei bogati se imbogatesc, in aceeasi masura in care cei saracesc” – clivaj, polarizare, dualizare, discrepanta, 11

Abordări în evaluare (IV) l Controlul calităţii: asigurarea calităţii prin prevenirea şi / sau depistarea precoce a erorilor (se prelevează prin sondaj un număr de elemente pentru a evidenţia conformitatea sau neconformitatea cu standardele stabilite sau reperele prescrise) 12

Critica evaluarii institutionale in mediul academic l Evaluarea şi clasamentele generează etichetare arbitrara / superficiala si risc de excluziune l Evaluarea se opune viziunii împărtăşite asupra universităţilor ca democraţie a egalilor (nu a elitelor) l Cultura calităţii l Managementul performanţei e moartea managementului colegial din universităţi (instituie un raport asimetric, de subordonare, cu accent pe control şi verificare, nu pe coordonare şi integrare) l Reprezentarea disproportionate a unor criterii (ex: cercetare) in dauna altora (ex: predarea) 13

Etica testării şi evaluării psihologice l Etica – conformare la normele de onestitate, integritate, autenticitate, sinceritate considerate necesare atunci când derulăm procese de testare şi evaluare. l Aceste norme sau principii despre „bine şi rău” decurg din obligaţia noastră morală de a nu le aduce prejudicii (fizice şi psihice) participanţilor la testare l Problemele etice presupun rareori un răspuns simplu, neambiguu, de tipul adevărat-fals. l Un studiu poate produce disconfort fizic sau psihic, poate provoca suferinţe severe participanţilor. Însă investigaţia ar putea conduce la descoperiri din care să beneficieze participanţii înşişi, pe termen mai lung, sau au potenţialul de a contribui la sănătatea şi fericirea societăţii. l Cine va aprecia dacă scopul scuză mijloacele, cine va analiza raportul beneficii – costuri? 14

Etica testării şi evaluării psihologice (2) l Dacă apare un conflict de interese între participanţi şi evaluator, interesele celor dintâi au prioritate. l Un comitet de auditori instituţionali trebuie să se pronunţe privind legitimitatea etică şi să-şi exprime (dez)acordul argumentat în conformitate cu un cod de principii în domeniu. l Exemple de coduri etice ale unor asociaţii prestigioase: British Psychological Society (BPS) şi American Psychological Association (APA) 15

Obţinerea consimţământului informat l Nu este suficient să convingi subiecţii să participe, ci e necesar ca ei să ştie ce testare îşi asumă, în ce va consta, ce scopuri vizează etc. , pentru a-şi da acordul avizat. l Permisiunea, tot informată, trebuie obţinută din partea tutorelui legal în cazul minorilor. l Acordul informat presupune completarea unei fişe de participare în care se explică (în termeni accesibili, la nivelul simţului comun), procedura de testare şi se furnizează date de contact pentru evaluatori 16

Informarea primită de participanţi trebuie să cuprindă (1): l Afirmaţia că participarea este voluntară, iar refuzul de a lua parte nu va avea consecinţe negative precum pierderea unor beneficii care i se cuvin persoanei, nu va implica riscuri sau alte costuri de oportunitate l Scopul cercetării l Procedurile de culegere a datelor 17

Informarea primită de participanţi trebuie să cuprindă (2): l l Riscuri sau disconfort potenţial (fizic şi / sau psihic) Beneficii sociale (sau potenţial individuale) ale studiului Durata estimată (bugetul de timp investit în participare) Persoană de contact în caz de urgenţă (accidentare, etc. ) l Alte contradicţii etice: l Participanţii sunt descurajaţi să renunţe / să se retragă din studiu prin ameninţări (ex: Migram) l Li se condiţionează obţinerea unor credite la curs sau a unei note de participarea la test 18

Alte principii etice l După terminarea testării, o şedinţă de „debriefing” (concluzii) are scopul de a elimina orice anxietate sau prejudecăţi ale participanţilor referitoare la test şi a-i sprijini să-şi consolideze cunoaşterea şi să simtă că nu a fost o risipă de timp şi efort l Participanţii nu trebuie ridiculizaţi, ofensaţi, înspăimântaţi sau să li se inducă alte trăiri emoţionale negative (totuşi, în limite rezonabile, deoarece suntem fiecare responsabil pentru propriile emoţii şi gestionarea lor) l Precauţii suplimentare sunt necesare în cazul testării sau evaluării unor grupuri vulnerabile (vârstnici, copii, persoane cu dizabilităţi etc. ). De exemplu, atenţia copiilor este limitată, aşa că testarea lor trebuie să fie de scurtă durată 19

Contradicţii etice l Participanţii sunt descurajaţi să renunţe / să se retragă din studiu prin ameninţări (ex: Migram) l Li se condiţionează obţinerea unor credite la curs sau a unei note de participarea la test Sursa de aprofundare / precizari: Mc. Leod, S. A. (2015). Psychology Research Ethics. Accesat la: www. simplypsychology. org/Ethics. html 20

Inşelarea participanţilor (1) l Exemple celebre de înşelare a participanţilor (Zimbardo – experimentul despre prizonieri şi gardieni; St. Milgram – obedienţă, starea agentică şi aplicarea de şocuri electrice) – contestate din prisma eticii cercetării l Evaluatorul trebuie să evite înşelarea participanţilor; aceasta este permisă doar dacă nu există alternativă viabilă – ceea ce rămâne la aprecierea unui expert independent l Dacă, odată dezvăluită, în etapa de debriefing, înşelarea va provoca obiecţii sau tulburări participanţilor, atunci studiul este inacceptabil. 21

Inşelarea participanţilor (2) l Înşelarea poate fi: ¡ Deliberată (manipularea condiţiilor de testare, instrucţiuni înşelătoare) ¡ Prin omisiune (informaţii incomplete, ambigue sau echivoce). l Ambele tipuri sunt însă integrate în designul metodologic al evaluării. l Înşelarea participanţilor la testare (prin simulare sau disimulare) este de evitat deoarece: l (a) încalcă dreptul individului de a alege dacă să participe sau nu; l (b) este o bază îndoielnică pe care se pot produce şi analiza rezultate; l (c) conduce, în cadrul comunităţii, la neîncredere în practica testării şi evaluării 22

Drepturile şi responsabilităţile participanţilor la testare şi cele ale profesioniştilor în testare l Obiectiv central: a încuraja stabilirea unui climat favorabil, profesionist şi prietenos, de interacţiuni pozitive între producătorii şi utilizatorii de teste, evaluatori şi subiecţii supuşi testării l În unele situaţii, dezvoltatorul şi utilizatorul de teste pot fi una şi aceeaşi persoană sau grup din aceeaşi organizaţie. În aceste situaţii, trebuie delimitată aria de responsabilitate a fiecărui astfel de profesionist şi clarificat cine este implicat în fiecare aspect al testării 23

Principii şi cerinţe Ca subiect al testării, ai dreptul să: l Fii tratat cu respect, profesionalism şi amabilitate, indiferent de vârstă, posibile dizabilităţi, religie, orientare sexuală, origine etnică, cetăţenie, gen, condiţie familială, stare civilă sau alte caracteristici personale l Fii testat(ă) cu instrumente care întrunesc standardele profesionale şi care sunt adecvate în raport cu modalitatea de utilizare a rezultatelor testelor l Primeşti o explicaţie verbală sau scrisă succintă ca instructaj înainte de testare, referitor la scopurile acesteia, tipul de teste care vor fi utilizate şi utilizarea planificată a rezultatelor 24

Drepturile participantilor la testare (2) l Ştii înainte de testare unde şi când va fi administrat testul, dacă şi când îţi vor fi disponibile rezultatele testării, dacă există vreun tarif pentru serviciul de testare l Ţi se administreze testul şi să ţi se interpreteze rezultatele de către specialişti calificaţi corespunzător l Ştii dacă un anumit test este opţional şi să afli consecinţele implicate în a da testul sau a refuza administrarea sa, în a abandona proba pe parcursul efectuării sale (a nu finaliza testul) şi cunoaşterea procedurilor de anulare sau invalidare a scorurilor calculate. E posibil să fie nevoie să pui întrebări pentru a cunoaşte aceste consecinţe 25

Drepturile participantilor la testare (3) l Primeşti o interpretare scrisă sau orală a rezultatelor obţinute la test, într-un interval rezonabil de timp, în termeni accesibili tie l Ţi se asigure confidenţialitatea rezultatelor şi protecţia datelor personale l Îţi exprimi preocupările referitoare la procesul de testare sau la protocolul de obţinere / generare şi prelucrare a rezultatelor şi să primeşti informaţii referitoare la procedurile utilizate pentru a răspunde acestor potenţiale motive de îngrijorare 26

Obligatiile participantului la testare (1) Ca participant la testare, îţi revin următoarele responsabilităţi: l Să citeşti şi / sau să asculţi cu atenţie instructajul l Să-ţi cunoşti drepturile şi îndatoririle l Să-i tratezi pe alţii cu respect şi curtoazie pe parcursul procesului de testare l Să pui întrebări înainte de începerea testării dacă ai unele neclarităţi privind scopul testării, modul de administrare, ce ţi se va cere să faci şi ce se va întâmpla cu rezultatele l Să-l informezi pe administratorul testului dacă ai vreo condiţie medicală sau problemă de înţelegere (ex: de natură lingvistică) care ar putea interfera cu performanţa obţinută 27

Obligatiile participantului la testare (2) l Să te informezi despre data şi locul de desfăşurare a testării, să ajungi la timp şi să pregăteşti eventual în avans anumite materiale (dacă îţi sunt solicitate), să fii gata pentru testare l Să urmăreşti cu atenţie instrucţiunile date şi să te prezinţi cu onestitate în cursul testării (fără a distorsiona, omite, simula sau disimula autenticele reacţii comportamentale, trăiri, opinii, convingeri, atitudini, interese, valori, motive, aşteptări, preferinţe etc. ) l Să cunoşti şi să accepţi consecinţele implicate de refuzul de a susţine testul 28

Obligatiile participantului la testare (3) l Să îi informezi pe responsabilii cu aplicarea testului dacă ai motive să crezi că respectivele condiţii de testare îţi afectează rezultatele l Să te interesezi despre confidenţialitatea şi anonimitatea rezultatelor testării, dacă acest aspect te preocupă l Să semnalezi, după caz, posibile deficienţe apărute în procesul de testare (privind controlul variabilelor externe, egalizarea condiţiilor de administrare etc. ), într-o modalitate promptă şi amabilă 29

Obligaţiile responsabililor cu testarea / evaluatorilor (1) l Să se asigure de respectarea drepturilor participanţilor la testare l Să garanteze accesul la serviciile de testare în conformitate cu normele de aplicare a acestora l Să explice cu claritate materialele descrise în înregistrarea pentru testare (sau materialele auxiliare, itemii de familiarizare cu testul) l Să utilizeze doar teste relevante, fidele, utile pentru scopul asumat şi acceptate ca echitabile l Să clarifice participanţilor finalitatea testului (ex: selecţie, clasament, diagnostic clinic etc. ), tipul de test şi formatul răspunsurilor (ex: individual / de grup, cu variante multiple de răspuns / cu răspuns liber / de performanţă, contra timp sau necronometrat) 30

Obligaţiile responsabililor cu testarea / evaluatorilor (2) l Să ia măsuri privind condiţiile de testare, în conformitate cu procedurile de control al calităţii (de exemplu, pentru a preveni apariţia fraudei în testele de performanţă – copierea la examene) l Să-i informeze pe participanţii la testare despre materiale necesare sau interzise (ex: calculatoare, telefoane, cărţi) l Să informeze participanţii despre gradul în care testul corespunde scopului pentru care a fost conceput şi implementat (exemplu: „Scorurile obţinute la acest test sunt utile în a prezice ce performanţă vor avea oamenii în acest tip de muncă” sau „Scorurile la acest test, în combinaţie cu alte informaţii, ne ajută să determinăm dacă studenţii vor beneficia de acest program”) l Informaţii despre metoda de evaluare (de exemplu, utilizarea unei corecţii pentru a contracara efectele ghicitului la itemi cu variante multiple de răspuns) se livrează, cu condiţia ca acestea să nu influenţeze în mod inadecvat sau advers performanţa la test 31

Obligaţiile responsabililor cu testarea / evaluatorilor (3) l Să informeze despre procedura de acordare de feedback şi interpretare (eventual servicii de analize suplimentare care sunt disponibile contra cost), astfel ca participanţii să ştie dacă vor îşi vor primi înapoi foile de răspuns sau materialele de testare, dacă pot obţine grila pentru a-şi verifica scorup sau dacă îşi pot anula rezultatele testării l Să ofere date despre procedura de administrare a testului (de exemplu, dacă se permit întrebări în timpul testării) l Să anunţe participanţii despre eventualele reprogramări ale testării, în timp util, şi despre alternativele (sau soluţiile de rezervă) preconizate în cazul în care participantul nu se poate prezenta la acea dată l Să se asigure că există echivalenţă între condiţiile de administrare curentă a testului şi condiţiile în care acel test a fost standardizat 32

Obligaţiile responsabililor cu testarea / evaluatorilor (4) l Să le prezinterpretarea propriilor rezultate care să cuprindă compararea cu media grupului de apartenenţă, criteriile utilizate pentru determinarea scorului de trecere (dacă testul presupune un asemenea standard) şi recomandări privind modul de îmbunătăţire a performanţei la test, în cazul în care li se solicită participanţilor repetarea probei l Rezultatele trebuie furnizate cu discreţie, într-o manieră obiectivă, cu eliminarea etichetării, a comentariilor injurioase sau stigmatizării l Să prezinte detalii despre eroarea de măsurare, despre implicaţiile repetării testării (scorul s-ar putea reduce) şi tendinţe de modificare a performanţei în timp 33

Obligaţiile responsabililor cu testarea / evaluatorilor (5) l Să ofere rezultatele corecte la testele de performanţă, afişate cât mai prompt după susţinerea probei l Să remedieze eventualele erori de măsurare imediat ce ele au fost semnalate şi detectate l Să comunice rezultatele testării doar persoanelor autorizate: participantul însuşi, tutore legal în cazul minorilor, instituţia pe care o reprezintă (ex: dreptul la protecţia datelor personale în cazul afişării listelor colective cu notele la un examen vs. un test de inteligenţă? ) 34

Informaţii furnizate la cerere l Detalii despre cum pot face participanţii la testare contestaţie sau cum pot solicita o a doua interpretare a rezultatelor l Posibilitatea de re-testare (repetarea sau reluarea testului sau a unei versiuni alternative / forme paralele a acestuia) şi, dacă da, când, cât de des şi în ce condiţii 35

Testarea şi evaluarea în orientarea şi consilierea educaţională şi vocaţională l Etalonarea conform curbei normale de distribuţie Gauss l Etalonul în 5 clase normalizate are ca procente : 6, 7%, 24, 2%, 38, 2%, 24, 2%, 6, 7%, cu următoarea înterpretare: ¡ Clasa V – rezultate foarte bune (6, 7% din populaţie) ¡ Clasa IV – rezultate bune (24, 2% din populaţie) ¡ Clasa III – rezultate medii (38, 2% din populaţie) ¡ Clasa II – rezultate slabe (24, 2% din populaţie) ¡ Clasa I – rezultate foarte slabe (6, 7% din populaţie) 36

Evaluarea aptitudinilor l a) Măsurarea proceselor psihice senzoriale şi cognitive : percepţii, reprezentări, memorie, gândire, inteligenţă, imaginaţie ; l b) Determinarea caracteristicilor psihomotricităţii : reactivitate, coordonare perceptive-motorie, mobilitate, plasticitate psihomotorie ; l c) Măsurarea proceselor dinamico-energizante : motivaţie, afectivitate ; l d) Determinarea nivelului de dezvoltare a proceselor psihice reglatoare : limbaj, atenţie, voinţă. 37

Exemplu – Formular de Certificare SDS Holland (Chestionar de interese vocationale Holland – Self-Directed Search 38

Formular de Certificare SDS Holland (continuare) 39

Provocări în interpretarea şi integrarea datelor obţinute cu ajutorul testelor l Dificultăţi în a combina datele disponibile din diverse surse / teste / probe, în a crea baze de date coerente, în a integra rezultatele pentru a satisface nevoia de informare l Fragmentare, incoerenţă - probleme apărute în compararea rezultatelor pentru aceeaşi variabilă, atunci când datele au provenienţe diferite l Producerea unor teste şi seturi de date separate, fără legătură între ele („coşuri de sobă” pe acelaşi acoperiş) l Lipsă de standardizare tehnică – definire diferită a variabilelor, universuri distincte de normare (profiluri diverse de eşantioane normative şi grupuri-ţintă), formate şi date de referinţă diferite 40

De ce este relevanţa socială a testelor psihologice ameninţată? l Durata prea îndelungată de adaptare a conţinuturilor pentru noile nevoi de diagnosticare, testare şi evaluare ce reflectă accentul schimbat (e. g. în probleme ca migraţia, sustenabilitatea, globalizarea) l Bariere administrative şi procedurale (acreditarea, obţinerea licenţelor – procese îndelungate, care blochează agilitatea / supleţea adaptării) l Piaţa testelor open source este în expansiune – rezultatele sunt rapide şi gratuite, deşi adesea au o calitate îndoielnică, iar utilizatorii se obişnuiesc să obţină instantaneu exact informaţia căutată 41

Indicatorii tendinţei centrale - Mediana l Mediana unui set de valori măsurate este valoarea care cade în mijloc când valorile măsurate sunt aranjate în ordinea mărimii, pentru un număr impar de valori, sau media aritmetica a celor doua valori din mijloc / a termenilor centrali, dacă avem un număr par de cazuri / valori l Ex: clasamentul notelor, salarii l Spre deosebire de medie, mediana nu este influenţată de valorile extreme (outliers) Pe lângă mediană, alţi indicatori cuantilici sunt: l Cuartilele (împart o serie de valori în patru sferturi) l Decilele (seria este împărţită în 10 părţi egale) l Percentilele (seria este împărţită în 100 de părţi egale) 42

Indicatorii tendinţei centrale – Modul (Valoarea modala) l Valoarea modală este valoarea cu frecvenţă maximă de apariţie l Modul unui set de valori măsurate este valoarea care apare cel mai frecvent. l Setul de date poate avea un mod (sau clase modale), două sau mai multe moduri. Avantaje: l Poate fi calculată pentru variabile calitative (exprimate prin cuvinte) (de ex. : culoarea l ochilor, culoarea părului, starea civilă etc. ) l Şansele ca rezultatul să fie o valoare existentă l în realitate sunt mult mai mari decât la medii 43

Indicatorii tendinţei centrale – Modul (Valoarea modala - continuare) 44

Distributii unimodale sau polimodale 45

Relatia dintre indicatorii tendinţei centrale 46

Teste utilizate in orientare si consiliere profesionala Proba de lucru pentru inteligenţa vocaţională l Măsoară capacitatea de a se adapta şi a performa cu succes într-o arie ocupaţională / profesie l Forma de probă de lucru creşte validitatea de faţadă şi gradul de acceptare a testului (abordare diferită de testele clasice de inteligenţă care generează o reticenţă prudentă) l Scop: predicţia succesului profesional l Structura sa include cinci sarcini, care verifica patru domenii de competenta: 47

Inteligenta vocationala l 1) Scala „Abilităţi spaţiale” este măsurată cu ajutorul sarcinilor: Confectionarea figurilor din tablă (CFT) si Sortarea pieselor din lemn (SPL) l (2) Scala „Abilitatea de calcul” - analizată prin sarcina: Calcularea planurilor pentru locuinţe (CPL) l (3) Scala „Înţelegere tehnică prin sarcină”: Rezolvarea problemelor tehnice (RPT) l (4) Scala „Cunoştinţe de ortografie”: prin sarcina Corectarea raportului (CR) l (5) Este evaluata, de asemenea valoarea totala a performantei pentru fiecare persoana evaluata. Sarcina Confecţionarea figurilor din tablă este alcătuită din 12 itemi care trebuie rezolvaţi în decurs de 10 minute, iar sarcina Sortarea pieselor din lemn este compusă din 16 itemi, care trebuie rezolvați în 8 minute. 48

Exemplu de itemi – Abilitati spatiale 49

Scala “Abilitatea de calcul” – Inteligenta vocationala l Abilitatea de calcul este verificată prin sarcina Calcularea planurilor pentru locuinţe. Aşa cum arată Figura, trebuie rezolvați 16 itemi într-un interval de 10 minute. 50

Scala “Înțelegere tehnică” – Inteligenta vocationala l Scala Înțelegere tehnică este alcătuită din sarcina Rezolvarea problemelor tehnice care cuprinde 16 itemi. Aceștia trebuie rezolvați în 8 minute. 51

Scala “Cunostințe de ortografie” – Inteligenta vocationala 52

Cum evaluăm inteligenţa emoţională? Măsoară cât de bine îndeplinesc oamenii sarcini şi rezolvă probleme emoţionale. Se evaluează astfel capacitatea persoanei evaluate: l de a identifica emoţiile celorlalţi (prin empatie), l de a utiliza emoţiile pentru a facilita gândirea, l de a înţelege / descifra semnificaţiile emoţionale l de a demonstra auto-control emoţional Doua abordari concurente: l EQ-i abordează inteligența emoțională din perspectiva multifactorială l MSCEIT (Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test) vorbește despre IE ca aptitudine, în tradiția clasică a testării inteligenței. 53

Cum evaluăm inteligenţa emoţională? Specificul MSCEIT l Scorurile sunt relativ independente de concepţia de sine, tipul de răspuns, starea emoţională şi alţi factori potenţiali de influenţă. l Evaluarea se face în funcţie de un criteriu de corectitudine şi nu prin autoevaluare sau răspunsuri de tip „adevărat-fals”. l Deoarece deprinderile propriu-zise în IE sunt foarte puţin corelate sau chiar necorelate cu deprinderile autoevaluate. 54

Descrierea MSCEIT În sarcinile MSCEIT, respondenţilor li se cere: l Să identifice emoţiile exprimate de o faţă sau de o imagine l Să exprime o stare prin manifestări corporale care o însoţesc şi să rezolve probleme în respective stare l Să definească cauzele diverselor emoţii, l Să înţeleagă succesiunea emoţiilor l Să identifice care e modalitatea cea mai adecvată de a include emoţiile în gândire în situaţiile care include propria persoană sau pe ceilalţi. 55

Utilizarea MSCEIT l MSCEIT cuprinde 141 de itemi şi necesită un timp de completare de 30 -45 de minute. Poate fi aplicat începând cu vârsta de 17 ani. l Contexte de aplicare: organizaţional, educaţional, clinic, medical, judiciar şi de cercetare. l Testul poate fi aplicat individual şi în grup, creion-hârtie sau online, iar scorarea de efectuează online. 56

Modelul cu Patru Ramuri MSCEIT (1) l Scala Perceperea emoţiilor (Ramura 1) reprezintă aptitudinea unei persoane de a percepe propriile emoţii şi pe ale celorlalţi, precum şi emoţiile exprimate de obiecte, artă, povestiri, muzică şi alţi stimuli; cuprinde subscalele Feţe şi Imagini; l Scala Facilitarea gândirii (Ramura 2) reprezintă aptitudinea de a genera, utiliza şi simţi emoţia, ca necesitate de a comunica trăirile sau de a le utiliza în alte procese cognitive; cuprinde subscalele Facilitare şi Senzaţii; 57

Modelul cu Patru Ramuri MSCEIT (2) l Scala Înţelegerea emoţiilor (Ramura 3) reprezintă aptitudinea de a înţelege informaţiile emoţionale, de a înţelege cum se combină emoţiile şi cum se dezvoltă prin schimbările relaţionale şi de a aprecia astfel de semnificaţii emoţionale; cuprinde subscalele Modificări şi Îmbinări; l Scala Gestionarea emoţiilor (Ramura 4) reprezintă aptitudinea de a fi deschis la trăiri şi de a le modula la propria persoană şi la alţii, cu scopul de a susţine înţelegerea şi dezvoltarea personală; cuprinde subscalele Managementul emoţiilor şi Relaţii emoţionale. 58

Coeficienţi de inteligenţă emoţională MSCEIT Pe lângă scorurile la cele patru scale de mai sus, MSCEIT mai oferă trei coeficienţi de inteligenţă emoţională: l Coeficientul de inteligenţă emoţională total, care reprezintă indicatorul inteligenţei emoţionale totale a persoanei evaluate; l Coeficientul de inteligenţă emoţională experienţială oferă o evaluare a aptitudinii persoanei evaluate de a percepe informaţii emoţionale, de a le pune în legătură cu alte senzaţii cum ar fi culoarea şi gustul şi de a le utiliza pentru a facilita gândirea; l Coeficientul de inteligenţă emoţională strategică oferă o evaluare a aptitudinii persoanei evaluate de a înţelege informaţiile şi de a le utiliza strategic pentru planificare şi management personal. 59