Acquis neformulat CJUE a definit un mare numr

Acquis neformulat CJUE a definit un mare număr de principii ale administraţiei publice, raportându-se la principiile generale legislaţiei administraţiei publice, comune statelor membre: 1)încredere şi previzibilitate (certitudinea legală); 2)deschidere şi transparenţă; 3)răspundere şi responsabilitate; 4) eficienţă şi eficacitate. Alte principii consacrate de jursiprudenţa CJUE • principiul administraţiei prin lege; principiile proporţionalităţii, a certitudinii legale, protecţia solicitărilor legitime, nediscriminare, dreptul la o audienţă în cadrul procedurilor decizionale în administraţie, rapoarte interimare, condiţii egale de acces la curţile administrative, responsabilitatea non-contractuală a administraţiei publice. 1

ADMINISTRAŢIE EFICIENTĂ, având în vedere în special directivele şi regulamentele UE. Acest lucru a obligat mai multe state membre să facă modificări în organizarea lor domestică, în structurile administrative şi în aranjamentele decizionale, cu scopul de a susţine efectiv şi în mod eficient legislaţia europeană şi de asemenea, să asigure o cooperare efectivă între instituţiile UE. • Curtea Europeană de Justiţie, Cazul 68/81, Comisia vs. Belgia (1982), ECR. 153. 2

Cazul 68/81 implementarea parţială a unei directive În esență, guvernul belgian JUSTIFICĂ eșecul său prin faptul că reformele instituționale importante cu privire la redistribuirea competențelor și responsabilităților între instituțiile naționale și regionale sunt în curs, în special în zona de acoperire a directivei în cauză. Atâta timp cât noile instituții nu sunt încă în măsură să își exercite competențele, nu va fi posibil, potrivit guvernului belgian, implementarea completă a Directivei. Deși aceste circumstanțe pot explica dificultăți în implementarea Directivei, acest fapt nu justifică EȘECUL DE REGATUL BELGIEI de a-și îndeplini obligațiile. Potrivit jurisprudenței CJUE, un stat membru nu poate invoca dispoziții, practici sau circumstanțele în sistemul său juridic intern pentru a justifica imposibilitatea de a respecta obligațiile conformitate cu directivele europene. 3

Așadar, la nivel naţional, autoritățile au obligația: • pe de o parte, de a transpune sau de a crea cadrul necesar pentru aplicarea legislației UE; • de a veghea la corecta aplicare a acesteia, atât de către autoritățile sale, cât și de către cetățeni și entitățile private. Ce se întâmplă însă când cetăţenii sau entităţile private se găsesc în situaţia în care: • propriile drepturi le sunt încălcate? • au cunoștință de o încălcare a unei norme UE ? Care sunt mijloacele de redresare ? 4

Instrumente de soluţionare a problemelor ce decurg din încălcarea legislaţiei la nivelul UE Instituția care ca atribuție principală supravegherea modului în care SM își îndeplinesc obligațiile ce decurg din legislația UE este Comisia Europeană, fiind bine cunoscut rolul acesteia de „gardian al tratatelor”. Conform articolul 258 al TFUE, orice situație de încălcare a legislației UE poate atrage responsabilitatea SM – acţiune de infringement. 5

Acţiunea de infringement Există trei tipuri de încălcări ale legislaţiei de mediu care determină declanşarea procedurii de infringement de către Comisie şi anume: • a) omiterea notificării actelor normative naţionale care transpun şi implementează directivele – statele membre au obligaţia de a notifica atât legislaţia de transpunere, cât şi cea care asigură implementarea; • b) neconformarea legislaţiei naţionale la cerinţele normelor comunitare – statele membre au obligaţia ca legislaţia naţională să fie în deplină concordanţă cu cerinţele comunitare; • c) aplicarea necorespunzătoare a actelor normative comunitare – statele membre au obligaţia de a asigura aplicarea întocmai a dispoziţiilor comunitare de transpunere. 6

Procedura • Scrisoare de punere în întârziere (termen -2 luni) • Aviz motivat (termen -2 luni) • Comisia sesizează CJUE Potrivit art 260(3) din TFUE, COM poate solicita CJUE atunci introduce o acţiune în temeiul art 258 din TFUE să impună plata unei sume forfetare sau a unei penalităţi cu titlu cominatoriu în aceeaşi hotărâre care constată neîndeplinirea de către statul membru respectiv a obligaţiei de a comunica măsurile de transpunere a unei directive adoptate în conformitate cu o procedură legislativă. Pentru România - 1787 milioane EURO suma forfetară, cu posibilitatea de penalităţi cominatorii pe zi de intarziere! Comunicarea C(2013) 81 01 7

După Lisabona Accelerarea procedurilor Ex. pronuntarea hotărârii CJUE în mai puţin de 6 luni de la sesizarea de către COM Comisia vs Irlanda C 202 -2009 • COM sesizare CJUE: 5 iunie 2009 • Pronunţare hotărâre CJUE: 26 noiembrie 2009 8

Instrumente de soluţionare a problemelor ce decurg din încălcarea legislaţiei la nivelul UE Plângere către Comisia Europeană ► 2009 - nou instrument de înregistrare a plângerilor, CHAP Avantaje: • depunerea plângerii este gratuită; • plângerea se poate depune atât prin fax, e-mail, poștă, cât şi la sediul Reprezentanțelor Comisiei Europene; • confirmarea primirii plângerii este obligatorie și se trimite în maxim 15 zile lucrătoare de la primirea plângerii; Dezavantaje: • plângerea trebuie să indice o încălcare a dreptului UE de către un SM sub forma unei legi, acte cu putere de lege sau acte administrative, absența unei măsuri sau practici imputabile unui stat membru, incompatibile cu dreptul Uniunii; altfel spus, o problema singulară de aplicare necorespunzătoare a legislației UE de către autoritățile locale române nu poate face obiectul unei astfel de plângeri; • termenul de soluționare a unei astfel de plângeri este de cel puțin 1 an și 6 luni și maxim 4 ani. 9

Instrumente de soluţionare a problemelor ce decurg din încălcarea legislaţiei la nivelul UE Plângere către Parlamentul European * Art 227 din TFUE Criterii: • să fie depusă de către un cetățean sau rezident al unui stat UE sau de un membru al unei asociații, societăți, organizații (persoană fizică sau juridică) cu sediul într-un stat UE; • subiectul petiției să vizeze unul dintre domeniile de competență al UE: drepturile cetățenilor UE, aspecte legate de mediu, protecția consumatorului, una dintre cele patru libertăți fundamentale de circulație, etc. Avantaje • depunerea plângerii este gratuită; • plângerea se poate depune prin poștă sau în format electronic. Dezavantaje • inexistenţa unui termen limită de soluționare; • lipsa unei proceduri clare care să ducă la soluționarea efectivă a problemei sesizate și remedierea încălcării; • lipsa capacității instituționale a Parlamentului European de a soluționa în mod direct o încălcare a legislației UE de către un SM. 10

Instrumente de soluţionare a problemelor ce decurg din încălcarea legislaţiei la nivelul UE SOLVIT Criterii • să fie vorba de o încălcare a legislației UE de către o autoritate publică a unui SM; • să fie vorba de o problemă concretă; • să existe un element transfrontalier (problema să implice două SM); • să nu fi fost demarată o procedură judiciară în vederea soluționării problemei. Avantaje • serviciile oferite sunt gratuite; • plângerea poate fi depusă atât electronic cât și prin poștă sau fax; • termen relativ scurt de soluționare; • potrivit mandatului SOLVIT, acesta are capacitatea de a adresa în mod direct un caz de încălcare a legislației UE de către autoritățile locale române atunci când aceastea, prin acțiunea sau inacţiunea lor, încalcă prevederile legislației UE. Dezavantaje • SOLVIT nu poate gestiona problemele cauzate de încălcarea legislației UE de către entități private, problemele care nu au un caracter transfrontalier sau plângerile care nu indică o problemă concretă (o problemă concretă presupune afectarea petentului în mod direct și principal de către încălcare); • (+) soluţiile oferite sunt informale (nu pot fi contestate şi nici nu au un caracter coercitiv în relaţie cu autoritatea care trebuie să aplice soluţia). 11

Limitări SOLVIT • Întrucât SOLVIT gestionează doar probleme care prezintă un caracter transfrontalier, acesta nu reprezintă un instrument eficient pentru cetăţenii români sau entităţile private române ale căror drepturi sunt încălcate de către autorităţile locale române, o astfel de situaţie reprezentând o problemă fără caracter transfrontalier, ci pur naţională; • SOLVIT intervine doar în situația în care există o problemă concretă, orice sesizare cu privire la o posibilă încălcare sau risc nefiind eligibilă în SOLVIT; • SOLVIT gestionează doar cazurile de încălcare directă a legislației UE de către autoritățile publice; altfel spus, orice situație în care autoritățile nu își exercită atribuțiile de control față de alte autorități sau entități private, astfel tolerând o situație de încălcare a legislației de către entități private, nu este eligibilă în SOLVIT 12

• SOLVIT • CHAP EU PILOT INFRINGEMENT 13

La nivel naţional… Ce instrumente există pentru soluţionarea problemelor care decurg din încălcarea legislaţiei europene ? 14

Spre exemplu…

De ce SISOP? – avantaje Pentru cetăţeni: * acces facil la sistem * consolidarea dialogului cetăţean – instituţia prefectului * comunicare directă Pentru instituţia Prefectului: * monitorizare continuă la nivel local * consultanţă la nivel central La nivel central * Diminuarea riscului de declanşare a unor acţiuni viitoare de infringement *Diseminare soluţii corecte 16

De ce SISOP? – autorităţi locale Competenţe de aplicare a legislaţiei UE prin act administrativ emis/adoptat (spre exemplu, Hotărâri ale consiliului judeţean şi ale consiliului local, dispoziţii ale primarilor DAR - puțin familiarizate, atât cu procesul de luare a deciziilor la nivelul UE și cu obligațiile ce le revin din această perspectivă, cât și cu actele normative europene de care trebuie să țină cont în elaborarea politicilor publice locale. - obișnuite să opereze cu cadrul legislativ național și să răspundă unor solicitări explicite formulate de diferite instituții centrale prin intermediul Instituțiilor Prefectului. dificultatea asigurării la acest nivel a unei interpretări, respectiv unei aplicări uniforme şi corecte a legislaţiei UE. 17

Ce este SISOP? Sistemul de Soluționare a Problemelor generate de punerea în aplicare necorespunzatoare sau de nerespectarea acquis-ului european de către autoritățile administraţiei publice locale, prin instituirea unui sistem de lucru în reţea. 18

SISOP - o abordare pragmatică • soluţionarea a problemelor cauzate de încălcarea de către autorităţile administraţiei publice locale a legislaţiei UE • monitorizare strictă a soluţionării acestor probleme de către MAI şi a compatibilităţii soluţiilor oferite cu legislaţia UE (prin rolul de „consiliere” pe care MAI îl are în procesul de soluţionare a sesizărilor), • diseminarea acestor soluţii la nivel naţional astfel încât să se asigure caracterul unitar al interpretării corecte a legislaţiei UE, prin accesul tuturor instituţiilor prefectului la soluţiile identificate pentru sesizările deja rezolvate • mecanism de creștere a capacității autorităților locale de a înțelege și transpune în practică exigențele legate de aplicarea legislației UE. • asigură interacţiunea dintre MAI, Instituţiile Prefectului, cetăţeni, companii şi asociaţii, privind solicitările cetăţenilor referitoare la cazurile de încălcare a acquis-ului UE • contribuie la îmbunătăţirea controlului de legalitate al prefectului, la implementarea corectă a legislaţiei europene de către autorităţile publice locale, la gestionarea optimă a problemelor apărute 19

SISOP – pe scurt q Mai aproape de cetăţeni şi companii q Responsabilizare la nivel local q Informal, fără proceduri birocratice (contact facil: prin e-mail, fax sau telefonic) q Interpretare juridică în beneficiul solicitantului q. Gratuit/Eficient/Termene scurte/Soluţii pragmatice q. Consiliere MAI în procesul de soluționare a sesizărilor 20

Funcţionalităţile majore ale aplicaţiei • Monitorizarea şi soluţionarea cazurilor în care se constată o încălcare a acquis-ului UE SISOP • Diseminarea informaţiilor privind drepturile ce decurg din transpunerea şi implementarea acquis-ului european într-o formă adaptată particularităţilor grupurilor ţintă • Analizarea şi repartizarea sesizărilor cetăţenilor pe domenii de competenţă conform atribuţiilor ce revin MAI • Optimizarea comunicării între cetăţean şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale • Optimizarea comunicării şi coordonării între departamentele cu atribuţii în domeniul afacerilor europene din cadrul MAI, din structurile administraţiei publice centrale şi din cadrul prefecturilor 21

Funcţionalităţi specifice 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Colectarea online şi offline a sesizărilor de la cetăţeni Validări la introducerea datelor Repartizarea spre rezolvare a sesizărilor şi notificarea, pe e-mail, a persoanei care a primit spre soluţionare speta Notificarea automată, pe e-mail, a cetăţenilor ce depun online sesizări cu privire la stadiul acestora Notificarea automată, pe e-mail, a persoanei care a primit spre soluţionare speţa cu privire la apropierea termenului de răspuns Înregistrarea detaliilor cu privire la soluţionarea sesizărilor Vizualizarea rapoartelor cu privire la sesizările înregistrate, stadiul acestora, repartizarea lor, etc Posibilitatea ataşării de documente relevante în legătură cu sesizările. Posibilitatea tipăririi sesizarilor şi a rapoartelor Posiblitatea căutarii în baza de date folosind oricare dintre campuri sau combinaţie între acestea Exportul rapoartelor în formate uzuale: word, excel, pdf 22

Structura SISOP A. Punctul de contact naţional SISOP (PCN SISOP) – DAERI din cadrul MAI B. Punctele de contact judeţene SISOP (PCJ SISOP) – Instituţiile Prefectului C. Responsabilii din cadrul Instituţiilor Prefectului cu rol de supervizor judeţean (SJ) D. Responsabilii din cadrul Instituţiilor Prefectului cu rol de utilizator SISOP (USJ) E. Responsabilii din cadrul PCN cu rol de utilizator SISOP (USN) F. Coordonatorul din cadrul PCN cu rol de supervizor naţional (SN) 23

PCN 1 SN PCJ 5 USN 1 USJ structura afaceri europene pe domenii legislaţie UE Reprezentant structura responsabilă cu controlul de legalitate PCN 1 SJ Subprefect sau şeful structurii responsabile cu controlul de legalitate

USN (1) soluţionează sesizările care i-au fost alocate spre rezolvare de către Utilizator SISOP la nivel naţional SN; (2) asigură comunicarea cu solicitantul conform prezentei proceduri; (3) la cererea SN, elaborează rapoarte şi statistici cu privire la sesizări; 25

SN Supervizor naţional 1) verifică zilnic baza de date în vederea identificării sesizărilor noi alocate SN cât şi a sesizărilor care necesită formularea de recomandări; 2) alocă spre rezolvare sesizările în competenţa MAI; 3) avizează soluţiile sesizărilor; 4) transmite observaţii/recomandări USJ-SJ cu privire la soluţia propusă, la nivelul PCJ, la o sesizare; 5) în cazul sesizărilor care nu sunt în competenţa MAI/SISOP, redirecționează plângerile către instituţia/entitatea competentă; 6) de câte ori este cazul, sprijină activitatea USJ/SJ prin acordarea de consultanţă. 26

II. PCJ Punctul de contact judeţean • 1 USJ (+1 USJ supleant) +1 SJ (+1 SJ supleant) /prefectura Criteriile de selecţionare a membrilor reţelei PCJ SISOP în cazul USJ, acesta trebuie să: • facă parte din structura de specialitate care în responsabilitate controlul de legalitate al prefectului asupra actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale; • aibă cunoştinţe adecvate de operare pe calculator. • în cazul SJ, acesta va fi • subprefectul sau, după caz, şeful structurii de specialitate care în responsabilitate controlul de legalitate al prefectului. 27

USJ Utilizatorul SISOP la nivel judeţean (1) soluţionează sesizările care i-au fost alocate spre rezolvare de către SJ; (2) asigură comunicarea cu petentul conform prezentei proceduri; (3) anual, elaborează un raport de activitate al PCJ SISOP care va cuprinde cel puţin: Numărul sesizărilor primite Numărul sesizărilor soluţionate • • Prin redirecţionare către altă instituţie Prin soluţionare pe fond de către PCJ respectiv Termenul mediu în care au fost soluţionate sesizările Ponderea sesizărilor din perspectiva domeniilor legislative UE (4) la cererea SJ, elaborează alte rapoarte şi statistici cu privire la sesizări; 28

SJ Supervizorul judeţean (1) verifică zilnic baza de date în vederea identificării sesizărilor nou introduse; (2) alocă spre rezolvare sesizările; (3) asigură comunicarea cu SN în vederea realocării sesizărilor, când este cazul; (4) aprobă rezolvarea sesizărilor. 29

Controlul de legalitate. . . prin SISOP CONTEXTUL SESIZĂRII/SUBIECTELE DE SESIZARE De la comunicarea actului APL către Prefect dispune cu celeritate • verificarea legalității respectivului act în ceea ce privește conformitatea cu legislaţia UE • consultarea bazei de date SISOP pentru identificarea unor situaţii similare 30

Etapele procedurii FAZA PREALABILĂ Constatare încălcare USJ, cu aviz SJ, propune Prefect comunicarea acestei situaţii, cu celeritate, către autoritatea administraţiei publice locale Reanalizare act/remediere încălcare/informare termen 31

CONSULTAREA PCN SISOP DE CĂTRE PCJ SISOP Incertitudine cu privire la conformitatea respectivului act cu legislaţia UE ? ? ? USJ PCN 5 zile 32

Raportare trimestrială a Instituţiei Prefectului către MAI 33

Cine poate depune o sesizare SISOP ? • Cetăţenii români sau cetăţenii altor state membre UE • Entităţi private - companii, asociaţii, ONG-uri etc, care sunt autorizate să-şi desfăşoare activitatea pe teritoriul UE • Entităţi publice 34

Depunerea unei sesizări SISOP • prin completarea formularului on-line accesibil pe site-ul web al SISOP • prin depunerea unei sesizări scrise la sediul prefectului/sediul Ministerului Afacerilor Interne sau instituţiei • prin transmiterea unei sesizări prin poştă/fax/e-mail. 35

Condiţii de eligibilitate a unei sesizări o sesizare să poată fi analizată SISOP în cadrul SISOP, trebuie Pentru ca întrunite următoarele condiţii cumulative: • aceasta să se refere la o problemă cauzată de încălcarea legislaţiei UE; • entitatea care a încălcat legislaţia UE să fie o autoritate a administraţiei publice locale, printr-un act administrativ emis/adoptat (spre exemplu, Hotărâri ale consiliului judeţean şi ale consiliului local, dispoziţii ale primarilor) • să nu existe deja o acţiune în justiţie prin care solicitantul să fi solicitat anularea, în tot sau în parte, a respectivului act administrativ. 36