Melodia Corina ChiriacSerenada pentru Caru Mare ANOTIMPURITOAMNAIARNA Septembrie

Melodia: Corina Chiriac-Serenada pentru Caru Mare ANOTIMPURI-TOAMNA…IARNA…

Septembrie, ''Rapciune'' este luna ce deschide usa toamnei, cu vreme schimbatoare. Totodata este si luna vinului ''Vinitel'' acum strangadu-se rodul viilor. Dat fiind ca acum incepe un nou anotimp, traditiile populare fac iarasi legatura intre luni si vreme. Astfel, daca de ''Rapciune'' e cald, atunci luna urmatoare, ''Brumarel'' timpul va fi rece si cu multa umezeala. Daca tuna in septembrie e semn de multa zapada in ''Faurar''. Daca in septembrie infloresc scaietii, atunci toamna va fi lunga si frumoasa. Daca randunelele se duc repede, atunci e semn ca si iarna e aproape. Lunile octombrie (''Brumarel'') si noiembrie (''Brumar'') nu aduc evenimente si traditii deosebite. Ele sunt insa cele care prevestesc iarna ce bate la usa. Acum cade bruma, apare promoroaca, iar vantul bate mai cu putere, toate acestea spunand ca iarna ce vine va fi blanda. Daca in aceste luni va ploua marunt, atunci iarna va fi grea.

TRANDAFIRII MOR de Tudor Gheorghe Toamna a căzut, Peste parcul mut. Tainicule dor, În zadar te alint. Trandafirii mor. Visurile mint.

Toamna trece acum. Învelită in fum. Unde-i de argint Galsul ei sonor? Trandafirii mor. Visurile mint.

Toamna mi te ia, Vis stingher, cu ea. Lacrima de dor Strop de mărgărit. Trandafirii mor. Visurile mint. Trandafirii mor. Visurile mïnt.

’’E vinul de-azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei? Mai bun ca orice vin băut e cel pe care-l bei!’’ Mihai Eminescu

Un lung tren ne pare viata. Ne trezim in el mergand, Fara sa ne dam noi seama, Unde ne-am suit si cand. Fericirile sunt halte, Unde stam cate-un minut, Pana bine ne dam seama, Suna, pleaca, a trecut. Iar durerile sunt statii! Lungi, de nu se mai sfarsesc Si in ciuda noastra parca, Tot mai multe se ivesc. Arzatori de nerabdare, Inainte tot privim, Sa ajungem mai degraba La vreo tinta ce-o dorim.

Arzatori de nerabdare, Inainte tot privim, Sa ajungem mai degraba La vreo tinta ce-o dorim. Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe si dureri, Noi traim hraniti de visuri Si-nsetati dupa placeri!

Multi copii voiosi se urca. Cati in drum n-am intilnit, Iar cate-un batran coboara, Trist si frant, sau istovit. Vine-odata insa vremea, Sa ne coboram si noi. Ce n-am da atunci o clipa, Sa ne-ntoarcem inapoi? Dar pe cand, privind in urma, Plangem timpul ce-a trecut, Suna goarna VESNICIEI: Am trait si n-am stiut … Poezie scrisa la intrarea in biserica de la Sadinca , jud. Sibiu

Vine toamna, dragostea mea, pierd pomii săruturile şi le aştern peste sufletele noastre distruse. . . Cerul plânge de-atâta tristeţe şi cheamă soarele înapoi. . . Zboară păsările către Nicăieri şi lasă în urma lor bruma de amintiri din cuiburile fericite. . . Închide fereastra, dragostea mea, că vântul ăsta nu iartă pe nimeni. . .

Decembrie (''Undrea'' sau ''Ningau'') este una din cele mai bogate luni ale anului in sarbatori crestinesti, cantec si voie buna. Deschizatoare de anotimp dar inchizatoare de an, aceasta luna e foarte bogata in prevestiri pentru anul ce va veni. De Sf. Andrei praznuit in ultima zi din noiembrie si sarbatoare ce deschide luna cadourilor, se pun la incoltit in vase boabe de grau pentru a vedea cum va fi anul ce vine. Aceasta sarbatoare este de altfel una foarte bogata in obiceiuri si superstitii populare. Pe de alta parte, daca in ''Undrea'' e ger, atunci anul va fi manos; daca e zapada, atunci va ploua in timpul lui ''Ciresar''.

Cel mai mare dintre fiii Anului, Ianuarie sau ''Gerar'' era cunoscut in trecut si sub denumirea de ''Genarie'', ''Ghenarie'' sau ''Calindariu''. Este luna in care se dadeau petreceri de inceperea Noului An si in care se vedea cum va fi vremea in perioada urmatoare: daca in ianuarie nu e timp geros, atunci asa va fi vremea in martie si aprilie. Daca insa era frig, cu siguranta in februari avea sa ninga.

Februarie, ''Faurar'' sau ''luna lupilor'' era considerata a fi o luna deosebit de nemiloasa, venind cu geruri si viscole mari. In traditia populara se spune ca in februarie doua saptamani ingheata tot, iar in urmatoarele doua se dezgheata. Denumirea populara ''Faurar'', sugera inceputul pregatirilor pentru muncile agricole si nu numai, ce aveau sa inceapa din luna urmatoare cand vremea era mai blanda

Iarna de Vasile Alecsandri Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada; Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi, Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara; Soarele rotund si palid se prevede pintre nori Ca un vis de tinerete pintre anii trecatori. Tot e alb, pe camp, pe dealuri, imprejur in departare, Ca fantasme albe, plopii insirati se pierd in zare Si pe-ntinderea pustie, fara urme fara drum, Se vad satele pierdute sub clabuci albii de fum. Dar ninsoarea inceteaza, norii fug, doritul soare Straluceste si dismiarda iar oceanul de ninsoare. Iata-o sanie usoara care trece printre vai. . . In vazduh voios rasuna, clinchete de zurgalai.

LUMINUS