Seminar teoreticopractic cu profesorii de educaie civic din

Seminar teoretico-practic cu profesorii de educație civică din raionul Dubăsari , moderator Svetlana Jitariuc, profesor educaţie civică, Liceul Teoretic , , Ştefan cel Mare şi Sfînt’’ or. Grigiropol 20 aprilie 2016

Motivarea elevilor pentru învăţarea eficientă la orele de educaţie civică

Motivația este un combustibil esențial al acțiunilor noastre. Dacă vrem cu adevărat un lucru o să găsim și puterea să evadăm din realitatea trăită și să „cucerim” realitatea dorită. . .

Definirea conceptului de motivație

Motivația este un concept fundamental în psihologie și în genere în științele despre om, exprimând faptul că la baza conduitei umane se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri – trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri – care sustin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Dintr-un punct de vedere strict teoretic, nu pare ceva prea complicat. De fapt, este vorba doar de a furniza cuiva un motiv suficient de puternic pentru ca individul respectiv sa acționeze în felul dorit. (Asta înseamnă motivație – un motiv de acțiune).

Motivația în context școlar este o stare dinamică ce își are originea în percețiile elevului asupra lui însuși și asupra mediului care îl incită să aleagă o activitate, să se angajeze și să persevereze în îndeplinirea acesteia pentru atingerea unui scop.

Dinamica motivațională presupune interacțiunea dintre percepțiile elevului - comportamentul acestuia – mediu, precum și atingerea unui scop. Niveluri diferite ale motivației pe care elevul poate să le atingă

Motivația intrinsecă și extrinsecă

Motivele extrinseci (externe): üExemple: -Anumite recompense morale, inclusiv dorința de afiliere -Teama de obținere a unor rezultate neadecvate ü Motivele extrinseci sunt corelate cu un interes direct scăzut pentru procesul educativ Motivele intrinseci (interne): üExemple: -Aspirația spre competență profesională, socială -Dorința de calificare superioară üDobândirea de cunoștințe interesează în mod direct cursantul și starea de satisfacție apare în cursul învățării, aceasta fiind întărită de conștientizarea îmbogățirii orizontului de cunoaștere Activitatea de învățare începe cu suportul unei motivații extrinseci, care în mod treptat se poate transforma într-o activitate motivată intrinsec.

Ierarhia motivelor după MASLOW

Teoria ierarhiei motivelor a lui Maslow 1. NEVOI BIOLOGICE 2. NEVOIA DE SIGURANŢĂ a. In copilărie manifestată sub forma: - nevoii de protecţie parentală, stabilirea stilului de ataşament securizant/insecurizant, anxios sau evitant/dezorganizat (T. Ataşamentului Bowlby) - a unui mediu familial stabil b. In perioada de adult manifestată sub forma: - nevoii unei surse stabile de venit - nevoia unei case

3. NEVOIA DE APARTENENŢĂ ŞI DRAGOSTE evidenţiată prin: - comportamentul de parenting, de îngrijire şi protecţie a urmaşilor -comportamentul de afiliere la diverse grupuri sociale, religioase, politice ca şi suport de social în condiţii de stres. 4. NEVOIA DE STIMĂ DE SINE sau nevoia de a fi respectat. 5. NEVOIA DE AUTOACTUALIZARE poate fi evidenţiată prin nevoia de cunoastere și nevoia de estetică.

Percepția elevului asupra valorilor unei activități Percepția elevului asupra competențelor sale Surse ale motivației Percepția controlului pe care elevul crede că îl exercită asupra unei activități Percepția valorii unei activități Percepția elevului asupra propriei competențe de a îndeplini o activitate

Studierea motivației în școală a pornit din nevoia de a înțelege și utiliza factorii subiectivi care explică fluctuațiile de randament școlar. Cum procedăm pentru a accesa acel optim motivațional la elevi? Exercițiul „DE CE? ” De ce este scoala importanta? De ce vin elevii la scoala? · De ce nu invata elevii? De ce profesorii nu vin cu drag la scoala? De ce nu se implica parintii? De ce sunt programele incarcate? De ce politicile educationale nu sunt cunoscute? De ce nu se invata lucruri practice? De ce scoala nu este prietenoasa? De ce educatie? üGasiti raspunsuri la urmatoarele intrebari, in mod individual, apoi dezbateti in grup. Scrieti concluziile sub forma unor mesaje cheie puternic motivatoare. Analizati remarcile elevilor de mai sus. V-ati intalnit cu ele? Ce simtiti? Cum va simtiti? Numiti emotiile. Ce fel de stari sunt? "Trageti aer in piept", constientizati starea de fapt si impreuna identificati cateva solutii.

Nivelul competenței profesorului, precum și gradul lui de implicare în activitatea didactică, entuziasmul, pasiunea cu care își face meseria, influnțează profund dinamica motivațională a elevilor. Curiozitatea elevilor poate fi starnită prin: v. Elemente de noutate v. Crearea unor conflicte cognitive v. Utilizarea studiului de caz/ lucru în echipă

14 moduri prin care poți crește participarea la ore 1. Să strigăm elevii după nume. 2. Să-i determinăm să lucreze împreună şi să-şi răspundă singuri la întrebări. 3. Să-i lasăm să se manifeste în grupuri mici. 4. Să permitem elevilor să se exprime în felul lor. 5. Să laudăm elevul înainte de a vorbi. 6. Să le explicăm (în privat) că este în regulă să împartă. 7. Să descoperim ce reprezintă o provocare pentru elevi şi să ne centrăm pe asta. 8. Să dăm elevilor un motiv pentru care să vorbească. 9. Să le permitem să aibă control asupra discuţiei/ascultării. 10. Să le rearanjăm locurile. 11. Să le oferim recompense atât intrinseci, cât şi extrinseci. 12. Să luăm notiţe cu cine participă şi când. Să le folosim. 13. Să-i întrebăm ce îi motivează. 14. Să le dezvoltăm abilitatea de a se auto-valora.