SCOALA CU CLS IVIII NR 1 RM SARAT

SCOALA CU CLS. I-VIII, NR. 1 RM. SARAT ANALIZA TESTARILOR INITIALE AN SCOLAR 2008 -2009 COMISIA DE ASIGURARE A CALITATII INV. GRIGORE MIRELA, membră a CEAC

MOTIVATIE • Analiza detaliata asupra testarilor initiale releva faptul ca acestea au surprins intr-un mod obiectiv: -aspecte caracteristice fiecarei discipline; -coordonate psiho- pedagogice ale fiecarui colectiv de elevi.

• Un alt aspect demonstreaza abilitatea si competenta cadrelor didactice cu privire la elaborarea si interpretarea testelor de evaluare. • Ceea ce este de asemenea relevant sunt aspectele caracteristice fiecarui colectiv de catedra, legate de capacitatea de lucru in echipa de modalitatea de a coopera in diagnoza unor disfunctii caracteristice modului de predare-invatare la diverse discipline si, nu numai , dar si in elaborarea de proiecte de invatare personalizate cu scopul de a eficientiza activitatea, in functie de nonconformitatile identificate.

• Au fost elaborate teste atat pentru clasele I-IV, cât si pentru clasele V-VIII. • În conceperea acestui aspect al evaluarii au fost respectate anumite criterii care sa conduca la obiectivitate in apreciere, dar care sa tina seama si de faptul ca elevul nu trebuie stresat si suprasolicitat.

În acest sens Comisia de Asigurare a Calitatii a hotărât: • *sa fie testati la o singura disciplina elevii claselor I-IV; • *elevii claselor V-VIII sa fie testati in functie de disciplina, in zile diferite, in asa fel incat sa fie evitata suprasolicitarea acestora; • *sa fie aplicat testul la mai multe clase paralele , pe un esantion reprezentativ de lucru; • *sa aplice teste fiecare cadru didactic din fiecare COMISIE METODICA si din fiecare colectiv de catedra.

INTERPRETAREA REZULTATELOR CLASELE I-IV • Elevii au fost testaţi: Clasa a II-a-limba română Clasa a III-a-matematică Clasa a IV-a- limba română • La clasele I-IV-numarul total de elevi testati este de 382, din care au obtinut rezultate de: I=>10 elevi=>2, 7% S=>37 elevi=>9, 7% B=>102 elevi=>26, 7% F. B=>233 elevi=>60, 9%

REZULTATE CLASELE I-IV

• Procentul elevilor care obtin rezultate de “bine” si ”foarte bine” este de 87, 6%, ceea ce demonstreaza ca elevii poseda cunostinte specifice disciplinelor si le utilizeaza dovedind bune capacitti de lucru. Totusi exista si disfunctii la nivel individual in a opera cu capacitati:

*deoarece parcursurile de invatare nu au fost eficiente (cazul elevilor de clasa a. III-a proveniti din clasa desfintata); *din cauza lipsei de suficienta concentrare a atentiei elevilor asupra sarcinilor citite si oferite spre rezolvare; *din cauza experientelor de viata si de comunicare saracacioase ale unor elevi fara o motivatie pozitiva a invatarii;

CLASELE V-VIII ARIA CURRICULARA-LIMBA SI COMUNICARE

LIMBA ROM NĂ • La disciplina lb. romana 11, 1% din elevi obtin nota 5, 27, 3% note intre 5 si 7 , 61, 6% note 8, 9 si 10, ceea ce demonstreza ca mai sunt elevi care întâmpină dificultati in invatare din cauza unui vocabular mai redus, a unei abilitati deficitare de a elabora texte sau din cauza faptului ca inca nu au insusite deprinderi de scriere corecta. Totusi trebuie precizat ca aproape 89% din elevi stapanesc cunostintele insusite si le folosesc in mod corect in contexte date.

LIMBA ENGLEZA • La disciplina lb. engleza 40 % din elevi obtin note sub 5, iar 60% note peste 5, ceea ce demonstreaza ca majoritatea elevilor poseda capacitati bune de lucru, dificultati inregistranduse totusi in rezolvarea sarcinilor gramaticale.

LIMBA FRANCEZA • La lb. franceza se constata ca 94, 9% din elevi dovedesc o buna intelegere a notiunilor predate, existand unele dificultati in rezolvarea unor sarcini gramaticale

ARIA CURRICULARAMATEMATICA SI STIINTE

MATEMATICA • La matematica 13, 53% din elevi obtin note sub 5, 27, 07% au rezultate intre 5 si 7 si 69, 40% din elevi obtin note de 8, 9, 10. Acest fapt dovedeste o buna capacitate de a opera cu notiuni matematice in contexte variate. Totusi exista disfunctii la nivelul unor colective de elevi, dar si nivel individual.

FIZICA • Se constata faptul ca 78, 50% din elevi obtin rezultate peste nota 5, ceea ce demonstreaza un nivel de achizitii bun, elevii demonstrand capacitati bune de lucru 21, 50% din elevi au obtinut rezultate sub nota 5, acestia fiind elevi cu probleme de invatare, elevi care au nevoie de un tratament diferentiat.

CHIMIE • 15, 92% din elevi obtin rezultate sub nota 5, restul de 84, 08% avand capacitatea de a opera cu notiunile specifice disciplinei la un nivel bun si foarte bun.

• La disciplinele analizate anterior (matematica, fizica, chimie) elevii au avut dificultati in general la abilitatea de a aplica in mod corect algoritmii specifici unor probleme.

BIOLOGIE Se constata ca 8, 77% din elevi obtin rezultate sub nota 5, iar 91, 23% rezultate peste nota 5. • Elevii opereaza cu notiuni specifice disciplinei, intampinand unele dificultati in rezolvarea unor sarcini. •

ARIA CURRICULARAOM SI SOCIETATE

RELIGIE • 78, 57% din elevi obtin rezultate de 8, 9, 10, ceea ce demonstreaza o buna abilitare in sensul utilizarii notiunilor specifice disciplinei religie. • Disfunctii se semnaleaza la un procent de 3, 06% din elevi, acestia obtinand rezultate de 5 si 6. • Aceste disfunctii au la baza o tratare superficiala a subiectelor de catre elevi, chiar confuzii intre notiuni, secondate fiind de o abilitare defectuoasa in planul scrierii, unii elevi facand grave greseli gramaticale.

GEOGRAFIE • • 20, 46% din elevi obtin rezultate sub nota 5, iar 79, 54% rezultate peste 5. • Disfunctii se semnaleaza in operarea cu terminologia specifica si in lucrul cu harta.

ISTORIE • Dintre elevii testati, doar 6, 38% obtin note sub 5, procentul de promovabilitate la nivelul scolii fiind de 93, 62% la aceasta disciplina. Sunt totusi si elevi care opereaza deficitar cu notiuni, concepte specifice.

CULTURĂ CIVICĂ • Se observa ca la aceasta disciplina nu sunt note sub 5, ceea ce demonstreaza ca toti elevii poseda un volum de cunostinte bun, abilitati si competente specifice disciplinei.

ARIA CURRICULARAARTE

EDUCAŢIE PLASTICĂ • Procentul sub limita notei 5 este infim (0, 02 %), ceea ce ne indica o buna abilitare a deprinderilor specifice artelor plastice.

EDUCAŢIE MUZICALĂ • Notele sub 5 sunt in numar de 16, ceea ce reprezinta 16, 32% din numarul elevilor testati. • Elevii acestia prezinta dificultati in planul aplicarii notiunilor si cunostintelor asimilate.

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ • 13, 8% din elevi obtin note sub 5, restul de 86, 2% fiind situati pe nivele de la 5 la 10. • Elevii demonstreaza deprinderi specifice acestor discipline.

ASPECTE POZITIVE • In urma analizei testarilor au fost certificate urmatoarele aspecte pozitive: • *toate cadrele didactice au elaborat si aplicat teste de evaluare in urma unor analize prealabile la nivelul fiecarui colectiv de catedra; • *decizia pentru continuturile fiselor s-a facut in functie de competentele specifice pe care trebuie sa le dovedeasca un elev pentru o anumita disciplina in ceea ce priveste curriculum-ul nucleu; • *testele respecta criterii si cerinte psihologice legate de varsta si de disciplina investigata;

*majoritatea cadrelor didactice utilizeaza corect acest instrument de evaluare (testul), facand interpretari pertinente si identificand masuri de ameliorare in mod obiectiv; • *cadrele didactice stiu sa formuleze obiective ale evaluarii legate atat de asteptarile asupra elevilor, dar si de asteptarile fata de propriile strategii utilizate; • *masurile de lucru pentru demersurile ulterioare sunt in concordanta cu constatarile facute in urma analizei; • *majoritatea cadrelor didactice prezinta interpretari ale testelor care demonstreaza tinuta stiintifica si interes pentru acest domeniu verificat de COMISIA DE ASIGURARE A CALITATII; •

NONCONFORMITATI • La fel de obiectiv, domeniul analizat de comisie, ilustreaza si anumite nonconformitati: • *exista inca si discipline care utilizeaza si interpreteaza cu dificultate acest instrument de evaluare: • a) lipsa unor obiective care sa surprinda aspectele urmarite de colectivul de catedra fata de eficienta evaluarii comparative (privind asteptarile profesorilor fata de performantele celor evaluati)=>ed. tehnologica, ed. muzicala, ed. plastica, lb. romana, cultura civica-Turloi Mihaela, Marin Mihail, istorie. Motosca Vasile, clasele I-IV;

• a) lipsa unor obiective care sa surprinda aspectele urmarite de colectivul de catedra fata de eficienta evaluarii comparative (privind asteptarile profesorilor fata de performantele celor evaluati)=>ed. tehnologica, ed. muzicala, ed. plastica, lb. romana, cultura civica-Turloi Mihaela, Marin Mihail, istorie-Motosca Vasile, clasele I-IV; • b) absenta constatarilor si a planului de imbunatatiri (lb. romana, ed. tehnologica, ed. muzicala, ed. plastica, cultura civica-Turloi Mihaela, Marin Mihail, istorie- Marin Mihail)

• *exista inca tendita de a utiliza fise de evaluare cu modalitati defectuoase de interpretare, care nu ilustreaza in mod obiectiv extrem de clar ceea ce s-a evaluat (se impune un model asemanator de interpretare pentru toate disciplinele); • *exista inca tendinta de a confunda obiectivele evaluarii cu obiectivele testului aplicat; • *se observa inca prezenta unei atitudini negative fata de detaliile fiselor, fata de completarea corecta a acestora.

OPORTUNITATI: • -se poate utiliza un model de interpretare comun, care sa ilustreze clar obiectivele evaluarii, numarul de elevi testati, din care sa se specifice cati au obtinut note de. . . , rezultate convertite procentual, constatari si planuri de imbunatatiri personalizate; • -exista potential de lucru in echipa care ar putea sa conduca la moduri eficiente de a elabora, utiliza, interpreta acest moment al evaluarii initiale.

• -se pot utiliza strategii de invatare motivante, stimulative care sa-l conduca pe elev la o motivatie pozitiva fata de activitatea didactica; • -exista posibilitatea de a aborda situatiile si cazurile unor elevi cu rezultate extrem de slabe, ca si probleme ce pot fi optimizate, printr-o noua optica ce tine de un sti de predare flexibil.

MULT SUCCES ÎN SEMESTRUL AL II-LEA!!!!