coala cu clasele IVIII Dimitrie Cantemir Oradea Activitate

Şcoala cu clasele I-VIII “Dimitrie Cantemir”, Oradea Activitate educativă “Bucuria Crăciunului” Prof. Diana Nichita

Sărbătorile de iarnă la români • Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu prinderea Postului Crăciunului (15 noiembrie) şi ţin până la Sfântul Ioan (7 ianuarie). • Este o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, având în centru marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă. • Reperele mai importante sunt: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi Sfantul Ioan. • În funcţie de acestea, grupele de tradiţii şi obiceiuri diferă.

POSTUL CRĂCIUNULUI • Postul Crăciunului este, în felul său, un paradox: un post de bucurie; deşi în tradiţia creştină postul înseamnă pocăinţă, asceză, intristare. • Dar întrucât aşteaptă şi prevesteşte Nasterea lui Mesia, este un post de bucurie, un post uşor, cu dezlegare la peşte în fiecare sâmbătă, duminică şi sărbătoare mai importantă.

CARACTERISTICI ALE ACESTUI POST • Se fac pregătiri pentru marea sărbătoare a Crăciunului (atât din punct de vedere gospodăresc, cât şi religios) • Pentru comunitatea de până la începutul secolului al XX-lea, aceasta este perioada şezătorilor, deoarece, în nopţile lungi de iarnă, era vreme destulă pentru lucrul de mână, dar şi pentru distracţii; aceasta era şi perioada când se cunoaşteau flăcăii cu fetele, pentru a se căsători, după Bobotează. • Pentru societatea românească de astăzi, acele vremuri au ajuns doar o amintire.

Sfântul Nicolae - 06 decembrie • • • Sfântul Ierarh Nicolae al Mirei Lichiei, s-a remarcat prin milostenie, înţelepciune şi propovăduirea dreptei credinţe. În amintirea bunătăţii acestui sfânt şi azi românii le dau daruri de Moş Nicolae copiilor, care le află, în dimineaţa acestei zile, în ghetuţe sau sub pernă. În popor se spune că Sfântul Nicolae ţine paza soarelui, care, sătul de mers pe acelaşi drum şi scârbit de ce vede, vrea sa fugă. Alţii spun că a fost podar, corăbier sau pescar şi că are darul de a-i ocroti pe cei ce merg pe ape. Este considerat ocrotitorul săracilor şi dătătorul de noroc al fetelor sărace la măritiş. De asemenea, se spune ca el aduce zăpada, iar dacă ninge de ziua sa, va fi iarnă grea.

Colindul Sfantului Nicolae • Bucura-te, bucura-te, Nicolae Mare Sfinte. De la Mira Arhiereu Temator de Dumnezeu • Nicolae Arhiereu Temator de Dumnezeu Miercurea si vinerea Niciodata nu manca • Indreptator in credinta Ajutor in suferinta Cand pe lume ai venit Semnul crucii ai facut • Pe bolnavi i-ai vindecat Pe saraci i-ai ajutat Crestinii din acest sat Tie s-au incredintat Crestinii din acest sat Tie s-au incredïntat. . .

Sfântul Ignatie Teoforul - 20 decembrie • Episcop ucis în anul 107 d. Hr. , în timpul împăratului Traian, sfâşiat de fiare în arenă. • Numele lui înseamnă „foc" (ignis), iar „teofor" (purtător de Dumnezeu) i s-a spus pentru că spunea că poartă pe Dumnezeu în inima sa. • De Ignat se taie porcul pentru Crăciun. • Acesta e un obicei vechi, care legătură cu viziunea Sfântului Petru în care Dumnezeu îi arăta că şi evreii au voie să mănânce carne de porc, considerată de ei spurcată. • Acesta e un simbol: evreii credeau şi faptul că celelalte popoare sunt spurcate, şi numai ei sunt popor sfânt. • Hristos a arătat oamenilor că orice neam poate fi sfânt, dacă are credinţă adevărată.

Ajunul Crăciunului – 24 decembrie Dis-de-dimineaţă, copiii umblă cu „bună dimineaţa"; după prânz, copiii de 12 -16 ani umblă cu steaua, iar după ora 6 seara, începe să umble ceata de colindători tineri, până în dimineaţa de Crăciun.

Crăciunul, sărbătoarea Naşterii Domnului • 25 decembrie • Crăciunul este singurul cuvânt în limba română care desemneaza Naşterea Domnului. • În unele sate oamenii cred că dacă primul care intră în casă de Crăciun este un bărbat este un semn de bunăstare şi sănătate pentru anul următor. • Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii ţin masa întinsă toată noaptea.

Crăciunul, sărbătoarea Naşterii Domnului • Craciunul a devenit sarbatoare legala in multe tari abia in secolul al XIX-lea. Nu au existat brazi impodobiti si colinde dintotdeauna. Pana la faima actuala de personaj retras in Laponia, care intr-o noapte face inconjurul lumii pentru a imparti daruri, Mos Craciun a parcurs un drum lung. • Colindatul este unul dintre obiceiurile de Craciun care se pastreaza cel mai bine in toate satele romanesti. • Pe langa mesajul mistic, multe obiceiuri practicate in aceasta zi sunt legate de cultul fertilitatii si de atragerea binelui asupra gospodariilor. • In unele sate se pastreaza si un alt obicei: cel mai in varsta membru al familiei trebuie sa arunce in fata colindatorilor boabe de grau si de porumb. Batranii spun ca daca boabele peste care au trecut colindatorii vor fi date gainilor, acestea vor fi spornice la ouat. • Ei cred, de asemenea, ca vor avea o recolta foarte buna in anul urmator daca vor amesteca samanta pe care o vor pune in brazda cu boabele folosite in ajun la primirea colindatorilor.

Crăciunul, sărbătoarea Naşterii Domnului • In satele din judetul Bihor si in urma cu 100 de ani, ca si acum, exista obiceiul sa se sacrifice un porc. Din carne se preparau carnati si caltabosi si se faceau obligatoriu sarmale. Cea mai mare parte din slanina se afuma, iar restul era pusa in saramura. • In unele zone, porcul era sacrificat chiar de Ignat. Insa in cea mai mare parte a judetului, porcul era taiat in saptamana de dinaintea Craciunului, de obicei joia. • O alta poveste mai putin cunoscuta legata de Craciun este faptul ca in secolul al VII-lea calugarii foloseau forma triunghiulara a bradului pentru a descrie Sfanta Treime. • In jurul anului 1500, oamenii au inceput sa vada in bradul de Craciun un simbol al copacului din Paradis si au atarnat in el mere rosii, simbol al pacatului originar. • In secolul al XVI-lea, familiile crestine au inceput sa decoreze brazii cu hartie colorata, fructe si dulciuri. • Dar mai inainte, in secolul al XII-lea, oamenii obisnuiau sa atarne brazii de Craciun in tavan, cu varful in jos, ca simbol al crestinatatii.

Sfântul Vasile cel Mare – 01 ianuarie • In prima zi a noului an, credinciosii ortodocsi il sarbatoresc pe Sfantul Vasile cel Mare, supranumit si "ocrotitorul saracilor". • Sfantul Vasile cel Mare s-a nascut in jurul anului 330, intr-o familie ce a dat Bisericii si alte figuri remarcabile: mama Emilia, sora Macrina, bunica Mariana si fratii Petru (episcop de Sabaste) si Grigore (episcop de Nissa), cu totii trecuti in randul sfintilor.

Sfântul Vasile cel Mare – 01 ianuarie • Mostenind de la parinti o avere uriasa, el a folosit-o in scopuri caritabile, ajutandu-i pe bolnavi, pe saraci si pe batrani cu aceeasi dragoste, indiferent daca erau crestini, evrei sau pagani. • Bunatatea sufleteasca si spiritul milosteniei l-au adus, in anul 370, in inaltul scaun de episcop al Cesareei. • Ajuns in acel rang bisericesc, el si -a desavarsit opera de ajutorare prin infiintarea, la marginea Cesareei, a unor asezaminte pentru saraci, batrani, calatori, bolnavi, orfani si leprosi. In aceste locuri, botezate "Vasiliade", fiecar bolnav isi avea apartamentul lui si ingrijitori speciali.

Sfântul Vasile cel Mare – 01 ianuarie • Sf. Vasile a incercat sa trezeasca sentimente crestinesti in sufletul bogatilor, aratandu-le ca bogatiile sunt de la Dumnezeu, iar oamenii sunt numai administratorii acestora. Se spune ca rugaciunile Sfantului Vasile, denumite Molifte, au o putere mare asupra alungarii duhurilor rele. • De ziua Sfantului Vasile cel Mare, copiii obisnuiesc sa mearga cu sorcova, urand de sanatate si noroc celor care se lasa sorcoviti. • Ierarhul care ne-a invatat sa avem grija de semenii nostri bolnavi si singuri, sfantul care a alcatuit slujba Sfintei Liturghii, care ne-a lasat regulile vietuirii monastice, Sfantul Vasile, a ramas in istoria crestinismului drept un exemplu de viata crestina.

Ajunul Bobotezei (Botezul Domnului) - 5 ianuarie • Preotul merge din casă în casă şi stropeşte cu apă sfinţită casa, acareturile şi pe cei ai casei. • Pe o masă, se aşează tot felul de bucate din care preotul trebuie măcar să guste pentru a le sfinţi. • O mână de fân şi de grăunţe se pune sub faţa de masă, apoi aceasta se amestecă cu hrana care se dă animalelor şi păsărilor. • Fetele cer preotului puţin busuioc pe care îl vor folosi ulterior la o serie de practici de atras iubirea flăcăilor. • Numărul practicilor este foarte mare şi ele se deosebesc de la zonă.

Boboteaza – Botezul Domnului – 6 ianuarie

Boboteaza – Botezul Domnului – 6 ianuarie • Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxa sarbatoreste botezul Domnului, sau Boboteaza, zi care marcheaza sfarsitul sarbatorilor dedicate Craciunului si Anului Nou. • Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Isus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. • Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. • • • Poporul roman a pastrat multe traditii frumoase in legatura cu aceasta zi. In localitatile asezate pe malul unui rau, pe malul Dunarii sau chiar pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, uneori chiar inghetata, dupa care sar cativa flacai curajosi pentru a o aduce inapoi. In toate bisericile, preotii fac agheasma (apa sfintita), cu care boteaza apele, oamenii, animalele si casele. Se spune ca apa sfintita de Boboteaza se pastreaza nestricata vreme indelungata, ramane proaspata, curata si placuta la gust, de parca ar fi fost scoasa de curand din izvor. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite; de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.

Boboteaza – sfinţirea apelor – 6 ianuarie • Se zice că în această zi, o dată cu sfinţirea de către preot a apei (aghiazma mare), sunt sfinţite toate apele pământului. • Aglomeraţia umană din această zi la biserică, întrecând în număr participarea credincioşilor la oricare slujbă de peste an şi unică în tot spaţiul creştin, se explică prin faptul că fiecare doreşte să-şi ducă acasă măcar o sticlă cu apă sfinţită, care numeroase întrebuinţări: se stropesc cu ea vitele, se dă la cei bolnavi, se pune puţin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în vrăji şi farmece, se stropeşte cu ea prin casă în caz de furtună şi trăsnete etc.

Sfântul Ioan Botezătorul – Sântion – 07 ianuarie • Pe 7 ianuarie, biserica ortodoxa praznuieste pe Sfantul Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului. • Nasterea sa a fost anuntata de Arhanghelul Gavriil care i-a transmis totodata preotului Zaharia, tatal proorocului, numele pe care Dumnezeu l-a harazit copilului, Ioan. • Poporul l-a numit Ioan Botezatorul, fiindca ii chema pe oameni la pocainta si-i boteza in raul Iordan.

Sfântul Ioan Botezătorul – Sântion – 07 ianuarie • Ziua de Sfantul Ion este o zi de mare bucurie. Se spune ca cine nu se veseleste in aceasta zi, va fi trist tot anul. • In aceasta zi nu lipsesc obiceiurile si traditiile populare. In trecut avea loc "Iordanitul" si "Tontoroiul femeilor", un obicei din care s-a mai pastrat doar ospatul final care incheie ciclul sarbatorilor de iarna. • Conditia de a face parte din grupul iordanitorilor era aceea de a avea varsta mai mare de 15 ani si sa fi fost sanatos tot anul. Conducatorul cetei de iordanitori primea de la preot un vas cu agheasma si ii stropea pe toti cei intalniti. In acest obicei exista credinta ca cei udati acum, vor fi sanatosi tot anul. • Ritualul tontoroiului sau cumetriei femeilor prevedea primirea tinerelor neveste in grupul celor mai batrane; aceastea din urma le petreceau la rau sa le stropeasca si apoi faceau o masa comuna. • In ziua respectiva, femeile jucau si chefuiau, lasand toate obligatiile de sotii si mame in grija soacrelor si chiar a barbatilor. • In unele zone, oamenii tin aceasta sarbatoare pentru a le feri gospodariile de foc si animalele de fiare salbatice. Toti se stropesc cu apa sau zapada, pentrui a fi feriti de boli in cursul anului. • Uram La Multi Ani din suflet tuturor ce isi serbeaza onomastica si poarta sfantul nume de Ioan, Ion, Ionel, Ioana, Ionela!

Sfântul Nicolae - 6 decembrie Ignatul - 20 decembrie Sfântul Vasile cel Mare - 1 ianuarie Botezul Domnului – 6 ianuarie Sfântul Ioan Botezătorul – 7 ianuarie

MATERIAL BIBLIOGRAFIC • Din volumul Dr. Iuliana Bancescu, OBICEIURI TRADITIONALE DIN ROMANIA. SARBATORI IN IMAGINI. , album editat de Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Bucuresti, 2006 (Colectia Traditii). • http: //www. carpinet. net • http: //www. google. ro/ • http: //www. cimec. ro/Etnografie/Craciun. htm • http: //www. youtube. com/results? search_query=deschide+nana+usile+s tefan+hrusca&oq=deschide+nana&aq=2&aqi=g 4 gm 2&aql=&gs_sm=c&gs_upl=5885 l 9430 l 0 l 12082 l 13 l 11 l 0 l 0 l 374 l 3188 l 0. 1. 4. 6 l 11 l 0 • http: //www. nicepps. ro/