PEP3 Profilul psihoeducaional Evaluarea individualizat psihoeducaional TEACCH PEP3

PEP-3, Profilul psihoeducaţional: Evaluarea individualizată psihoeducaţională TEACCH (PEP-3) Psychoeducational Profile: TEACCH Individualized Psychoeducational Assessment for Children with Autism Spectrum Disorders-Third Edition - descrierea instrumentului - Copyright © Test. Central, 2014 1

Cuprins: 8 8 8 8 8 1. Rezumatul instrumentului 2. Autorii testului 3. Scopul instrumentului 4. Condițiile de utilizare 5. Materialele testului 6. Modelul teoretic, construirea testului și adaptarea culturală 7. Dezvoltarea și indicii psihometrici 8. Administrarea, scorarea și interpretarea 9. Etică 10. Bibliografie Copyright © Test. Central, 2014 2

1. Rezumat (I) 8 PEP-3, Psychoeducational Profile 8 A fost creat pentru a evalua punctele forte şi limitele inegale ce caracterizează Tulburările de Spectru Autist (TSA) apărute în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 6 luni şi 7 ani 8 Reprezintă cea de-a treia ediție (revizie) a testului PEP, un instrument cu popularitate crescută și cu o istorie de peste 20 de ani în evaluarea aptitudinilor și comportamentelor copiilor cu TSA și ale copiilor cu tulburări ale comunicării 8 Oferă informaţii despre nivelul de dezvoltare al abilităţilor, cât şi informaţii relevante pentru determinarea diagnosticului şi severităţii afectării. 8 Această evaluare oferă informații din două surse complementare: 8 8 1. o scală standardizată, normată, construită pentru a evalua dezvoltarea comunicării, a abilităţilor motrice şi prezenţa comportamentelor dezadaptative a copiilor suspectaţi de autism sau alte tulburări pervazive de dezvoltare (TPD). 2. o procedură informală folosită în obţinerea informaţiilor, de la părinţi sau tutori, despre copii. Copyright © Test. Central, 2014 3

Rezumat (II) 8 Kitul complet al PEP-3 cuprinde: 8 8 8 8 Manualul de utilizare Ghidul de administrare a itemilor Cartea cu imagini Caietul de testare Formularul de răspuns Raportul persoanei cu atribuții de îngrijire a copilului Instrumentar Administrarea PEP-3 se realizează în sistem clasic creion-hârtie, iar scorarea este rapidă, manuală, prin intermediul formularelor autoscorabile 8 În următorul slide sunt redate dimensiunile măsurate de PEP-3 8 Copyright © Test. Central, 2014 4

Rezumat (III) Copyright © Test. Central, 2014 5

Rezumat (IV) 8 Populația investigată 8 Copii (sugari, antepreșcolari, școlari), de la 6 luni la vârsta de 7 ani 8 Durata de administrare și tipul acesteia 8 Administrarea PEP-3 variază de la 45 de minute la 90 de minute. 8 Poate fi administrat doar individual. Copyright © Test. Central, 2014 6

Rezumat (V) 8 8 Numărul și caracteristicile itemilor Pentru evaluarea directă a copilului se administrează interactiv cei 172 de itemi din Caietul de testare, conform Ghidului de administrare a itemilor și împreună cu Cartea cu imagini, Formularul de răspuns și Intrumentarul 8 8 8 Itemii implică performanța copilului în raport cu diverse obiecte din instrumentar Toţi itemii se scorează cu valorile: 0, 1, 2 conform descrierii complete a criteriilor de scorare din Ghidul de administrare a itemilor Sistemul de scorare pentru itemii subtestelor de dezvoltare este împărţit în următoarele trei niveluri: 8 8 promovează (scor = 2), emergent (scor = 1), nu promovează (scor = 0). Pentru heteroevaluare, se va utiliza Raportul persoanei cu atribuții de îngrijire a copilului, care conține aproximativ 55 de itemi, grupați în cinci secțiuni 8 Primele două secțiuni au funcționalitate clinică și ajută la înţelegerea copilului din punctul de vedere al părintelui, fără să fie înregistrate scoruri, ci mai degrabă pentru înțelegerea copilului din punctul de vedere al părintelui: 8 8 8 (1) nivelul actual de dezvoltare; (2) categorii diagnostice şi grad de afectare; (3) probleme comportamentale; (4) abilităţi de autoîngrijire și (5) comportament adaptativ. Toate secțiunile se completează bifând una dintre cele trei variante de răspuns și se scorează ulterior cu valorile 0, 1 sau 2. Copyright © Test. Central, 2014 7

Rezumat (VI) 8 Punctele tari şi slabe 8 8 8 Subtestele care măsoară nivelul de dezvoltare al abilităţilor pot fi folosite în planificarea programelor educaţionale. În dezvoltarea IEP, echipa va lua în considerare scorurile subtestelor şi performanţa la itemi, în special la itemii dezvoltării unde copilul are scoruri mai suspecte. Evaluarea diagnosticului 8 8 Scorul compozit Comportamente dezadaptative din partea de Performanţă şi subtestele Probleme comportamentale și Comportamente adaptative din Raportului persoanei cu atribuții de îngrijire pot fi folosite de specialişti pentru a ajunge la un diagnostic precis sau pentru a confirma unele diagnostice neclare. Scorul compozit Comportamente dezadaptative şi itemii subtestelor Probleme comportamentale și Comportamente adaptative se potrivesc cu criteriile de diagnosticare ale autismului din DSM-IV-TR, care includ: comunicare şi interacţiune socială deficitară, patternuri comportamentale, interese, activităţi repetitive şi stereotipe (American Psychiatric Association, 2000). Copyright © Test. Central, 2014 8

Rezumat (VII) 8 Nivelul de dezvoltare/adaptare 8 8 8 folositor în stabilirea diagnosticului prioritar la copii cu diagnostice duble sau multiple. util în configurarea unui plan al schimbărilor în ariile de dezvoltare a abilităţilor specifice sau a comportamentelor, iar acest lucru poate afecta planul educaţional sau diagnosticul. fiindcă aceste niveluri sunt bazate pe eşantioane exprimate în centile, pot fi folosite doar pentru copii cu vârstele cuprinse între 2 şi 7 ani şi jumătate. pentru a obţine estimarea acestor niveluri pentru copii cu vârsta mai mare, cu funcţionalitate redusă, evaluatorii pot folosi vârsta de dezvoltare sau pot să evalueze informal performanţa copilului la itemi individuali. Cercetarea 8 8 acest instrument este o metodă validă şi fidelă de evaluare a autismului, normat pe un eşantion naţional mare. poate fi folosit pentru a genera date folositoare prin compararea rezultatelor unui copil la diferitele subteste cu rezultatele copiilor cu autism şi cu cei tipici din grupurile de control. poate fi util în evaluarea efectului intervenţiilor clinice şi educaţionale. specialişti pot, totodată, să îl folosească în studii longitudinale, comparând profilul de învăţare de-a lungul timpului şi reprezentând prin grafice schimbările pentru comportamentele dezadaptative. Copyright © Test. Central, 2014 9

Rezumat (VIII) 8 Potențialii utilizatori 8 8 Examinatorii care administrează acest test ar trebui să aibă o formare oficială în evaluare. Această formare ar trebui să aibă în vedere înţelegerea următoarelor: 8 8 cunoştinţe legate de proceduri generale de administrarea testelor, de scorare şi interpretare; statistica testării; informaţii specifice legate de evaluarea autismului şi altor TPD. De asemenea, se recomandă ca examinatorii să practice administrarea instrumentului PEP-3 de minim 3 ori sub supervizarea unui utilizator cu experienţă. Copyright © Test. Central, 2014 10

2. Autorii testului (I) 8 Eric Schopler, Ph. D. (8 Februarie 1927 – 7 Iulie 2006) 8 8 8 8 Este un psiholog american ale cărui cercetări de pionierat în domeniul autismului au condus la construcția programului TEACCH. După absolvirea liceului, Schopler s-a alăturat United States Army. În 1949 Schopler a absolvit University of Chicago. În 1955, a început să studieze la Social Service Administration. A obținut doctoratul în psihologia clinică de copii în 1964, în cadrul University of Chicago. Schopler a lucrat din 1955 până în 1958 în calitate de consilier familial în Rochester, New York. S-a mutat în Rhode Island unde pentru 2 ani a lucrat la Emma P. Bradley Hospital în calitate de Acting Chief Psychiatric Social Worker. Apoi, în anul 1960 a lucrat în Chicago la Treatment and Research Center for Childhood Schizophrenia. A fost cercetător și terapeut aici până în 1964. Schopler s-a alăturat facultății în calitate de profesor asociat al departamentului de Psihiatrie department al University of North Carolina la Chapel Hill în 1964. A devenit directorul Child Research Project în 1966. În colaborare cu Dr. Robert Reicher, a aplicat rezultatele obținute în cercetările sale anterioare pe procese de receptare la tratamentul autismului. Fondurile de finanțare au provenit de la National Institute of Mental Health. Ca rezultat al lucrului în cadrul Child Research Project, a fost elaborat Treatment and Education of Autistic and Related Communication Handicapped Children (TEACCH) în 1971, iar Schopler a devenit co-director în 1972. Este un program de pionierat pentru asistarea educației, cercetărilor și a serviciilor adresate persoanelor cu TSA: Programul TEACCH conduce progresul științei în cunoașterea avansată a autismului. Schopler a arătat că majoritatea copiilor autiști nu suferă de tulburări mentale, așa cum s-a crezut mult timp. El a evidențiat de asemenea, importanța contribuției părinților în calitate de colaboratori eficienți ai educației și tratamentului. Datorită acestor rezultate, TEACH a devenit metoda principală de tratament în statul North Carolina. În 1976 devine director al TEACCH, poziție pe care o ocupă până în anul 1993. Din 1992 și până în 1996, devine Associate Chair pentru Developmental Disabilities. Este Chief Psychologist din 1987 până în 1999. Lucrează la TEACHH în cadrul University of North Carolina's până în 2005. Metodologia TEACCH a fost implementată la nivel internațional. Copyright © Test. Central, 2014 11

Autorii testului (II) 8 8 8 8 Eforturile sale au fost răsplătite cu: 1972 - Gold Achievement Award pentru Child Research Project din partea American Psychiatric Association 1985 - O. Max Gardner Award din partea University of North Carolina at Chapel Hill's pentru contribuția generală la bunăstarea umanității 1993 - North Carolina Award pentru servicii publice 1997 - American Psychological Association's Award pentru Distinguished Contributions to the Advancement of Knowledge and Service 2005 - Autism Society of North Carolina's Lifetime Achievement Award 2006 - American Psychological Foundation's Gold Medal for Life Achievement în psihologie aplicată 2007 - North Carolina General Assembly Joint Resolution în onoarea și memoria lui Eric Scholper, “un pionier în tratamentul autismului” Copyright © Test. Central, 2014 12

Autorii testului (III) 8 Alături de Eric Schopler, din echipa care a contribuit la construirea PEP-3 au făcut parte: 8 8 8 Margaret D. Lansing Robert J. Reichler Lee M. Marcus Extras din http: //teacch. com/files/OCT_TEACCH_newsletter-2. pdf Copyright © Test. Central, 2014 13

3. Scopul și caracteristicile (I) 8 Scopurile dezvoltării PEP-3 sunt: 8 8 8 Ajutor la planificarea programelor educaţionale şi la diagnosticarea autismului sau altor TPD Sprijin în coordonarea eforturilor educaţionale atât la şcoală, cât şi acasă, prin includerea Raportului persoanei cu atribuții de îngrijire în procesul de evaluare. În special, acest test este proiectat pentru: 8 8 (a) determinarea punctelor tari şi slabe ale copilului pentru formularea corectă a IEP, (b) colectarea de date pentru confirmarea diagnosticului, (c) stabilirea nivelurilor de dezvoltare/adaptare, (d) a servi viitoarelor cercetări. Copyright © Test. Central, 2014 14

4. Condițiile de utilizare (I) 8 Potenţialii utilizatori ai instrumentului ar trebui să fie familiarizaţi cu standardele de testare psihologică şi educaţională elaborate în comun de American Educational Research Association (Asociaţia Americană de Cercetare în Domeniul Educaţiei), American Psychological Association (Asociaţia Psihologilor Americani) şi National Council on Measurement in Education (Consiliul Naţional de Testare în Educaţie) (AERA, APA şi NCME, 1990), şi cu standardele de practică ale American Psychiatric Association (Asociaţia Psihiatrilor Americani). 8 Conform standardelor și recomandărilor în domeniu oferite de către instituțiile avizate, instrumentul PEP-3 este un instrument de clasă B 8 Acest tip de clasificare grupează instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul A-B-C 8 Instrument de clasă B = destinat persoanelor cu studii universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistență socială, psiho-sociologie, psihopedagogie specială) Copyright © Test. Central, 2014 15

Condițiile de utilizare (II) - utilizatorii PEP-3 trebuie să fie membri ai unor asociaţii care îşi însuşesc standardele de etică în utilizarea testelor psihologice şi educaţionale sau să fie licenţiaţi în domeniile: psihologie, educaţie, medicină, asistenţă socială sau alte ramuri asociate. - calificarea: - utilizatorii calificaţi ai acestei scale ar trebui de asemenea să fie membrii ai unei asociaţii profesionale care sprijină un set de standarde pentru utilizarea etică a testelor psihologice sau educaţionale. 8 PEP-3 poate fi administrat şi cotat de specialiști instruiţi în domeniul evaluării psihologice, printre care psihologi, psihoterapeuți, asistenţi sociali, psihiatri etc. 8 presupune un anumit nivel de pregătire şi necesită un nivel minim de competenţe din partea celui care alege să-l utilizeze în evaluarea unor pacienţi sau a altor persoane 8 persoanele a căror unică calificare privind testarea psihologică derivă doar din accesarea manualului PEP-3 nu pot fi utilizatori calificaţi ai PEP-3 Copyright © Test. Central, 2014 16

Condițiile de utilizare (III) - este necesară întrunirea condițiilor: 8 8 8 studierea materialelor formative (cel puțin manualul tehnic PEP-3); familiarizarea cu materialele testării; practicarea testării înainte de administrarea oficială a testului și confruntarea rezultatelor cu ajutorul unui alt examinator (inter-evaluator); coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte surse; oricine administrează PEP-3, ca probă de clasă B, trebuie să fie familiarizat cu conceptele şi procedurile de obţinere a consimţământului informat și de evitare a distorsiunilor; examinatorii care administrează acest test ar trebui să aibă o formare oficială în evaluare; dreptul de a administra acest instrument poate fi obţinut din numeroase surse, inclusiv de la universităţi sau colegii care deţin cursuri dedicate psihodiagnosticului; Asemenea cursuri se găsesc de obicei în departamentele de psihologie, psihologie clinică sau educaţie specială. Totodată, workshopurile susţinute de şcolile locale, agenţiile statului sau consultanţii privaţi, oferă o sursă de acreditare; Programul TEACCH oferă numeroase cursuri de evaluare, atât pentru PEP-3, cât şi pentru TEACCH Transition Assessment Profile-Second Edition (TTAP, Mesibov, Schopler, Schaffer şi Landrus, 2005, cunoscut anterior ca Adolescent and Adult Psychoeducational Profile, Mesibov, Schopler, Schaffer şi Landrus, 1988); Aceste cursuri pot fi urmate la unul dintre centrele TEACCH, fie ad-hoc consultanţii echipei pot susţine prezentări la cerere. Pentru informaţii detaliate, vizitaţi: www. TEACCH. com sau sunaţi la 919/966 -2174. Copyright © Test. Central, 2014 17

6. Materialele testului (I) 8 PEP-3 utilizează următoarele materiale: 8 Manualul tehnic al instrumentului 8 8 8 8 8 are 4 capitole, o copertă cartonată și include 104 pagini. manualul conține informațiile de bază, necesare utilizării PEP-3. Capitolul 1 reprezintă introducerea în tematica TSA și oferă informații generale cu privire la tulburările de spectru, descrie instrumentul și prezintă scopul acestuia. Capitolul 2 ilustrează procedurile de administrare și scorare (calificarea evaluatorului, caracteristicile respondentului la Raportul persoanelor cu atribuții de îngrijire, procedurile de administrare și de scorare) Capitolul 3 vorbește despre interpretarea rezultatelor (prezintă caietul de testare, scorurile normative, utilizarea scorurilor PEP-3 pentru planul educațional și informații importante de luat în considerare înainte de luare deciziei diagnostice). Capitolul 4 prezintă informațiile normative (descrierea eșantionului normativ, fidelitatea, validitatea testului). Bibliografia include toate lucrările de referință utilizate pe parcursul manualului. Ulterior, anexele A-F adresează următoarele probleme: convertirea scorurilor brute în scoruri standard și centile, transformarea sumelor scorurilor standard în compozite, transformarea scorurilor brute ale subtestelor de dezvoltare în vârste de dezvoltare, lista jucăriilor și materialelor utilizate de PEP-3, estimarea vârstei de dezvoltare pentru itemii PEP-3, itemii PEP-3 în funcție de subtestul de performanță. Manualul include Figuri și Tabele Copyright © Test. Central, 2014 18

Materialele testului (II) 8 Ghidul de administrare a itemilor 8 8 Este un ghid format A 4 landscape, cu spiral, care permite consultarea rapidă a indicațiilor de administrare ale itemilor interactivi Cei 172 de itemi sunt prezentați pe parcursul a 38 de pagini, și urmează patru categorii de informații 8 8 8 1. Itemi (prezintă succint itemul, așa cum se regăsește în Caietul de testare) 2. Materiale (direcționează evaluatorul către materialul specific administrării itemului) 3. Instrucțiuni (prezintă comportamentele suplimentare la care trebuie să fie atent evaluatorul) 4. Criterii de scorare (redau comportamentele specifice care trebuie realizate pentru obținerea fiecărui scor 2 -1 -0) Mai jos, găsiți exemplificat primul item al ghidului de administrare Copyright © Test. Central, 2014 19

Materialele testului (III) 8 Cartea cu imagini 8 Reprezintă suportul pentru administrarea itemilor 39, 83 -87, 90 -96, 105 8 8 Are 72 de pagini, copertă cartonată, format A 4 landscape, spiralat Include figurile, seturile de imagini, literele, cifrele, cercurile colorate și o scurtă poveste necesare administrării anumitor itemi, mai precis a celor care nu utilizează obiecte din instrumentarul PEP-3 Copyright © Test. Central, 2014 20

Materialele testului (IV) 8 Caietul de testare 8 8 Secţiunea 1. Informaţii demografice 8 8 sunt înregistrate informaţiile de bază : numele copilului, genul, data testării, data naşterii, vârsta; numele părintelui şi numele şi calificarea examinatorului. Secţiunea 2. Înregistrarea scorurilor obţinute la subteste 8 8 Are 12 pagini, în format A 4 include: scoruri brute, vârste de dezvoltare, scoruri în centile şi niveluri de dezvoltare/adaptare. (Scorurile standard pentru subtestele de Performanţă sunt înregistrate în Secţiunea 3). Secţiunea 3. Consemnarea scorurilor compozite 8 8 sunt consemnate scorurile compozite, inclusiv nivelul de dezvoltare/adaptare și vârsta de dezvoltare calculul acestor scoruri este un proces în trei paşi: 8 8 8 (a) evaluatorul consemnează scorurile standard pentru fiecare subtest din tabelul corespunzător al Anexei A în spaţiul indicat pe caiet, (b) adună scorurile standard care contribuie la scorul compozit şi (c) converteşte această sumă într-un scor în centile folosind Anexa B. Copyright © Test. Central, 2014 21

Materialele testului (V) 8 Secţiunea 4. Scorarea subtestului Performanţă 8 8 8 Secţiunea 5. Scorarea subtestelor pentru Raportul persoanei cu atribuţii de îngrijire 8 8 8 cele șapte subteste de dezvoltare sunt interpretate cu ajutorului unui grafic pentru a completa graficul, examinatorul încercuieşte scorul brut reprezentativ pentru fiecare subtest aparținând dezvoltării conectându-l cu o linie de celelalte Secţiunea 7. Interpretare şi recomandări 8 8 această secţiune este destinată înregistrării scorurilor din Raport. Trei subteste ale acestui raport pot fi scorate pentru un scop normativ: Probleme de comportament, Abilități de autoîngrijire, Comportament adaptativ. Fiecare item este scorat cu 0, 1 sau 2. Secţiunea 6. Profilul vârstei de dezvoltare 8 8 de la pagina 2 la pagina 9 a Caietului de testare, evaluatorul înregistrează scorul fiecărui item aparținând subtestului Performanță. În timp ce administrează testul conform Ghidului, examinatorul înregistrează 0, 1 sau 2 în coloana adecvată fiecărui item. vor fi înregistrate alte informaţii importante, cum ar fi recomandări pentru evaluările următoare, sugestii pentru intervenţii adecvate, plasament și servicii. Secţiunea 8. Scorarea itemilor 85, 86, de la 93 la 95 8 8 8 este destinată scorării itemilor 85, 86, și itemilor de la 93 la 95. pentru itemii 85 și 86 se scorează 1 pentru răspunsurile corecte, 0 pentru răspunsurile incorecte, pentru fiecare dintre cele 20 de imagini incluse. de asemenea, în cadrul formularului sunt disponibile spații speciale pentru notarea verbalizării şi răspunsurilor copilului la întrebările de clarificare pentru itemii 93, 94, 95. Copyright © Test. Central, 2014 22

Materialele testului (VI) 8 Formularul de răspuns 8 8 Are 8 pagini, în format A 4 Reprezintă sportul de desen pentru itemii 72 -81 Copilul trebuie să mâzgălească, să traseze linii și forme geometrice, să copieze desene, litere și să coloreze și să își scrie prenumele Raportul persoanei cu atribuții de îngrijire 8 8 Are 8 pagini, în format A 4 Acest formular de observație conține următoarele cinci secțiuni: 8 8 8 8 (1) nivel actual de dezvoltare (6 itemi); (2) categorii diagnostice şi grad de afectare (11 itemi), (3) probleme comportamentale (10 itemi); (4) abilităţi de autoîngrijire (13 itemi); (5) comportament adaptativ (15 itemi). Acest raport este completat de părinţi sau tutori pe baza observațiilor zilnice asupra copilului. Aceste observaţii sunt deosebit de importante având în vedere că părinţii fac parte din echipa de tratament. Credibilitatea procedeului de utilizare a estimărilor părinţilor asupra dezvoltării copiilor a fost stabilită de Schopler şi Reichler (1972). Rezultatele obținute indică o corelaţie pozitivă între estimările părinţilor despre nivelul de dezvoltare al copilului şi scorurile obținute de acesta la test. Datorită acestui lucru, estimările părinţilor fac parte din evaluările TEACCH încă din 1972. Copyright © Test. Central, 2014 23

7. Modelul teoretic, construirea testului și traducerea 8 Descrierea generală a Tulburărilor din Spectrul Autist (TSA) Copyright © Test. Central, 2014 24

Modelul teoretic, construirea testului și traducerea (II) 8 Wing & Potter, 2009: incidența cazurilor de autism la nivelul populației nu este pe deplin înțeleasă! 8 DSM–IV–TR pune la dispoziție o descriere bine pusă la punct a tabloului simptomatologic, a criteriilor de diagnostic și a gradului de afectare necesar pentru ca diagnosticul de autism să fie pus. 8 însă, aplicarea criteriilor DSM pe baza observațiilor, checklisturilor, scalelor și testelor standardizate ridică numeroase provocări 8 8 8 sunt șanse ca acele comportamente specifice autismului observate în mediile controlate, cum sunt sala de curs ori cabinetul clinic, să nu reprezinte tiparul simptomelor și dificultăților experimentate de copil în viața de zi cu zi TSA sunt tulburări sociale, de învățare, comportamentale, de dezvoltare sau cognitive, ori o combinație a tuturor acestora? creșterea incidenței cazurilor de TSA este reală sau este doar o consecință a creșterii gradului de conștientizare, informare și un rezultat al dezvoltării instrumentelor de testare și evaluare? Copyright © Test. Central, 2014 25

Modelul teoretic, construirea testului și traducerea (III) 8 TSA = existența unui set de comportamente predeterminate biologic, care apar sub forma unor diferite simptome și grade de severitate, ca rezultat a unor cauze variate 8 8 8 Tulburările de spectru, spre deosebire de alte tulburări, sunt tulburările în care toate simptomele sunt relevante pentru tabloul general din care fac parte 8 8 până la 75% din persoanele cu autism suferă de deficiențe intelectuale, deși acest procent a scăzut in ultimii ani tulburările apărute pe parcursul dezvoltării determină grade de afectare a funcționării de la ușor la sever astfel, un simptom nu este revendicat exclusiv de o tulburare anume. Forma pe care o tulburare de spectru o ia, depinde de felul în care se combină simptomele. Copiii diagnosticați cu autism experimentează o varietate largă de dificultăți, incluzând comunicarea, socializarea, abilități intelectuale, cognitive și motorii 8 așa cum au sugerat mai mulți critici, diagnosticul TSA este slab definit și inconsistent, iar din moment ce anumiți copii nu manifestă decât o parte din dificultățile specifice autismului (Gillberg, 1990), specificarea termenului de „spectru autist” este o alegere mai potrivită pentru tipul și natura problemelor cu care se confruntă majoritatea copiilor diagnosticați în general cu autism Copyright © Test. Central, 2014 26

Modelul teoretic, construirea testului și traducerea (IV) 8 Criteriile DSM-IV-TR (APA, 2000) descriu un grup de cinci Tulburări Pervasive de Dezvoltare (TPD): 8 8 8 (1) Tulburarea Autistă, (2) Asperger, (3) Tulburare pervasivă de dezvoltare fără alte specificații, (4) Tulburarea Rett și (5) Tulburarea dezintegrativă a copilăriei. ASRS este dedicat evaluării tulburării autiste, a tulburării Asperger și a tulburării pervasive de dezvoltare fără alte specificații Copyright © Test. Central, 2014 27

Modelul teoretic, construirea testului și traducerea (V) Copyright © Test. Central, 2014 28

Modelul teoretic, construirea testului și traducerea (VI) 8 Tulburarea Autistă 8 Diagnosticul include trei părți (vezi părțile A, B și C). Partea A cuprinde trei seturi ce descriu anumite comportamente. Pentru ca persoana să se încadreze în tabloul autist, ea trebuie să întrunească două din simptomele din Setul 1 și câte un simptom din fiecare al doilea și al treilea set. În plus, trebuie întrunite și criteriile de la Părțile B și C. 8 Secțiunea A: Trei seturi de simptome comportamentale 8 Setul 1 de simptome. O tulburare calitativă a interacțiunilor sociale, sociale incluzând cel puțin două dintre următoarele simptome: 8 8 8 Setul 2 de simptome. O tulburare calitativă în comunicare, comunicare incluzând cel puțin unul dintre următoarele simptome: 8 8 8 (a) deteriorare a comportamentelor nonverbale, incluzând aici contactul vizual, expresivitatea facială, posturile corporale și gesturile utilizate în interacțiunile sociale; (b) eșec în construirea unei relații adecvate cu persoanele de aceeași vârstă; (c) dificultăți marcante în a exprima plăcere în momentul în care cei din jur sunt fericiți; (d) lipsa reciprocității sociale sau emoționale. (a) lipsa totală sau o întârziere în dezvoltarea limbajului verbal, fără a exista efortul de a compensa acest lucru prin gestică; (b) dificultate marcantă în a susține o conversație, în ciuda unui limbaj adecvat; (c) utilizarea repetitivă sau stereotipă a limbajului sau utilizarea idiosincratică a acestuia și (d) lipsa jocului „de-a. . . ” sau a jocului social, lipsa spontaneității sau a diversității în joc, lipsa jocului imitativ adecvat nivelului de dezvoltare al copilului. Setul 3 de simptome. Patternuri de comportament repetitive și stereotipe, stereotipe interes restrictiv sau activități care includ cel puțin unul dintre simptomele următoare: 8 8 (a) preocupare excesivă asupra unui pattern de comportamente care este anormal ca intensitate sau ca focus; (b) angajarea compulsivă în unele rutine sau ritualuri disfuncționale; (c) manierisme motorii repetitive (comportamente auto-stimulatorii) și (d) o preocupare persistentă asupra unor părți ale obiectelor. Copyright © Test. Central, 2014 29

Modelul teoretic, construirea testului și traducerea (VII) 8 8 Secțiunea B: Întârziere (înainte de vârsta de trei ani) în interacțiunile sociale, în limbajul utilizat în comunicarea socială sau în ceea ce privește jocul imaginativ sau simbolic. Secțiunea C: Descrierea clinică a copilului nu trebuie să fie explicată mai bine de Tulburarea Rett sau de Tulburarea Dezintegrativă a Copilăriei. 8 Tulburarea Asperger 8 Secțiunea A: Cel puțin două simptome care indică o deteriorare calitativă a interacțiunilor sociale (vezi secțiunea A, Simptomul 1 din cadrul simptomelor Tulburării Autiste). Secțiunea B: Cel puțin un simptom care indică pattern-uri de comportament repetitiv și stereotip (vezi secțiunea A, Simptomul 3 din cadrul simptomelor Tulburării Autiste). Secțiunea C: Această tulburare trebuie să cauzeze deteriorare semnificativă din punct de vedere clinic a ariei sociale, a ariei academice sau a altor arii de funcționare. Secțiunea D: Copilul nu trebuie să manifeste întârzieri în dezvoltarea timpurie a limbajului. Secțiunea E: Copilul nu trebuie să manifeste o întârziere în dezvoltarea cognitivă sau în dezvoltarea abilităților de întrajutorare sau a comportamentului adaptativ, corespunzătoare vârstei. Secțiunea F: Descrierea clinică a copilului nu trebuie să fie mai bine explicată de altă tulburare pervasivă de dezvoltare și nici de schizofrenie. 8 8 8 Tulburarea pervasivă de dezvoltare – fără altă specificație (TPD-FAS) 8 o deteriorare pervasivă și severă în dezvoltarea reciprocității interacțiunilor sociale, asociată cu deteriorarea abilităților de comunicare (fie verbale, fie nonverbale) sau cu prezența unor comportamente, interese și activități stereotipe. Copyright © Test. Central, 2014 30

Modelul teoretic, construirea testului și traducerea (VIII) 8 8 Atunci când timpul permite, eterogenitatea problemelor relaționate cu TSA necesită o baterie de evaluare comportamentală și medicală, care să ofere o perspectivă largă și care să surprindă natura dezvoltării O baterie comprehensivă ar trebui să includă evaluarea inteligenței, cât și evaluări ale proceselor neuropsihologice Copyright © Test. Central, 2014 31

Modelul teoretic, construirea testului și traducerea (IX) 8 realizată de: 8 Nicoleta Burlacu Psiholog clinician, absolventa a Universitatii Spiru Haret, Brasov, Facultatea de Psihologie-Pedagogie, a cursului postuniversitar de Terapie Asistata de Animale (Universitatea Babes. Bolyai, 2009), Master Tehnici de Control al Comportamentului uman, Universitatea Babes-Bolyai), a cursului “Interventii terapeutice pentru persoanele cu TSA- Si ei trebuie sa aiba o sansa” (organizat de Romanian Angel Appeal, 2011), nivel monitor. 8 Presedinte a Asociatiei «Impreuna pas cu pas «. Activitatea de psiholog este desfasurata in cadrul Cabinetului personal de psihologie clinica, si presupune: evaluarea psihologica a copiilor cu dizabilitati si cu dezvoltare tipica, utilizand teste si instrumente specifice, interventie terapeutica (individuala si de grup), montorizarea progresului copilului, consilierea parintilor. 8 Implicare directa in proiecte de etalonare si adaptare a testelor specifice pentru copiii cu TSA, Psihoeducational Profile, Editia a III-a (PEP-III, 0 -7 ani) si Autism Spectrum Rating Scales (ASRS, 2 -18 ani), in colaborare cu Test Central. Participare anterioara ca lector la conferinta nationala „Terapii si Interventii in Autism”, 2011. 8 Camelia Ionescu este psiholog și psihoterapeut în supervizare, are un master în “Evaluarea, consilierea si psihoterapia copilului, cuplului si familiei” din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației București, cât și pregătire post-universitară în psihoterapie experiențială. Preocupările sale sunt legate de zona aplicată a psihometriei, a psihologiei clinice și a psihologiei judiciare, cu precădere asupra aspectelor de evaluare-diagnoză. 8 Ana Irina Ionescu 8 Andrea Moldovan Grunfeld Copyright © Test. Central, 2014 32

Modelul teoretic, construirea testului și adaptarea culturală (X) 8 Adaptarea pentru România 8 întrucât are la baza operaționalizarea criteriilor diagnostice pentru autism și pentru tulburări pervazive de dezvoltare din DSM-IV/ICD-10, PEP-3 nu a necesitat decât traducerea și adaptarea activităților și itemilor Copyright © Test. Central, 2014 33

8. Dezvoltarea și indicii psihometrici (I) 8 Caracteristicile eşantionelor cu dezvoltare normală și cu autism cu privire la regiunea geografică, gen, rasă, etnie, venit familial, nivel educaţional al părinţilor, diagnostic şi vârsta în ani sunt prezentate procentual sunt redate în tabelele de mai jos Copyright © Test. Central, 2014 34

Dezvoltarea și indicii psihometrici (II) 8 Fidelitatea 8 După Anastasi şi Urbina (1997), conceptul de fidelitate a testului se referă la “măsura în care diferenţele dintre scorurile individuale la test pot fi atribuite unor diferenţe «reale» între caracteristicile avute în vedere şi la măsura în care ele pot fi atribuite unor erori întâmplătoare” 8 Eşantionarea de conţinut 8 Erorile de eşantionare de conţinut (de exemplu, consistenţa internă) au fost investigate prin aplicarea metodei coeficientului alfa al lui Cronbach (1951). Valorile coeficienţilor alfa pentru subteste şi compozite au fost calculate folosind eşantionul autist cu 11 intervale de vârstă. Coeficienţii alfa pentru compozite au fost derivaţi folosind formula lui Guilford (1954, pag. 393) elaborată pentru acest scop. Aceste valori, care sunt extreme de acceptabile, sunt prezentate în coloana din partea dreaptă a tabelului. Valorile medii ale coeficienţilor sunt egale sau mai mari decât. 90 pentru subtestele de Performanţă, egale sau mai mari decât. 84 pentru subtestele Raportului şi egale sau mai mari de. 97 pentru compozite; toate valorile medii ale coeficienţilor indică o fidelitate ridicată. 8 8 Copyright © Test. Central, 2014 35

Dezvoltarea și indicii psihometrici (III) 8 Eşantionarea temporală 8 8 8 Stabilitatea subtestelor de performanţă ale PEP-3 a fost studiată folosind metoda test-retest. Persoanele testate au fost 33 de copii cu autism, având vârste cuprinse între 4 şi 14 ani, rezidenţi în California, Oklahoma şi Texas. Eşantionul a fost alcătuit din 28 de băieţi şi 5 fete; 24 erau caucazieni, 4 afro-americani şi 5 de altă rasă; 6 erau de etnie hispanică. Perioada scursă între testare şi retestare a fost de 2 săptămâni. Coeficienţii de test-retest pentru subteste sunt toţi mari sau egali de. 94. Coeficienţi de corelaţie de o asemenea magnitudine oferă o dovadă convingătoare asupra stabilităţii de eşantionare temporală a PEP-3. Fidelitatea inter-evaluatori 8 8 8 Eşantionul pentru acest studiu este format din 40 de copii cu vârstele de la 2 la 10 ani. Copiii sunt din următoarele state: Alabama, California, Kentucky, Michigan, North Carolina, Pennsylvania. Dintre participanți, 33 sunt băieţi, 7 fete, unul este hispanic, 32 caucazieni, 6 afro-americani, 2 de alte rase. Din cei 40 de copii, 9 nu aveau dizabilităţi, 29 fuseseră diagnosticaţi cu autism, 2 cu Tulburarea Asperger. Pentru conducerea acestui studiu, doi părinţi ai fiecărui copil au completat Raportul în mod independent. S-au calculat corelaţiile polychorice pentru fiecare itemi aparținând scalelor Probleme de comportament, Abilități de autoîngrijire, Comportamente adaptative. Corelaţiile la subtestul Probleme de comportament variază de la. 70 la. 91, media fiind. 85. Corelațiile polychorice la Abilitățile de autoîngrijire variază de la. 65 la 1. 00, media. 90. Corelațiile polychorice la Comportamente adaptative variază de la. 52 la. 90, media este de. 78. Corelaţiile pentru Raport variază de la mari la foarte mari, iar media corelaţiei pentru cele 3 subteste foarte mare conform standardelor lui Hopkins (2002). Rezultatele indică faptul că persoane cu atribuții de îngrijire diferite interpretează itemii din Raport similar. Copyright © Test. Central, 2014 36

Dezvoltarea și indicii psihometrici (IV) 8 Validitatea testului 8 Aiken (2000), Anastasi and Urbina (1997), Linn and Gronlund (2000), Salvia and Ysseldyke (2001), sugerează că cei de dezvoltă teste ar trebui să aducă dovezi pentru cel puţin trei tipuri de validitate: de descriere a conţinutului, de predicţie a criteriului, de identificare a constructului. 8 Validitatea de conţinut 8 8 Validitatea de conţinut presupune “examinarea sistematică a conţinutului testului pentru a determina dacă acoperă un eşantion reprezentativ din comportamentele care se doresc măsurate” (Anastasi & Urbina, 1997, pag. 114). Sunt oferite trei demonstraţii ale validităţii de conţinut pentru subtestele PEP-3. 8 8 Motivaţia alegerii itemilor subtestelor 8 8 8 Prima argumentează alegerea itemilor. Cea de-a doua sprijină validitatea itemilor prin rezultatele obţinute în urma procedurilor convenţionale de analiză folosite în alegerea itemilor. Cea de-a treia întăreşte validitatea itemilor prin rezultatele unor analize diferenţiale de funcţionare folosite pentru a arăta absenţa distorsiunilor (biasului) în itemii testului. Itemii PEP-3 au fost selectaţi din rândul unor activităţi care au fost demonstrate empiric ca fiind potrivite pentru populaţia ţintă. Pe parcursul celor 20 de ani de folosire a PEP în Carolina de Nord şi altundeva, materialele şi procedurile de test au fost improvizate şi modificate printr-un procedeu de încercare şi eroare pentru a determina care dintre acestea sunt cele mai eficace în cazul copiilor cu dificultăţi de dezvoltare. Itemii instrumentului PEP-3 includ doar acele cerinţe şi materiale care s-au dovedit folositoare de-a lungul anilor. Analiza convenţională itemilor Analiza diferenţială a funcţionării itemilor Copyright © Test. Central, 2014 37

Dezvoltarea și indicii psihometrici (V) 8 Analiza convenţională itemilor 8 8 Implică studiul puterii de discriminare şi a gradului de dificultate unui item. Indicele de corelaţie Pearson pentru scorul total al itemilor a fost metoda aleasă pentru a calcula indicele de discriminare pentru itemii PEP-3. În cea mai mare parte, itemii satisfac cerinţele descrise anterior şi aduc dovezi în sprijinul validităţii de conţinut. Analiza diferenţială a funcţionării itemilor 8 8 Distorsiunea (bias-ul) itemilor, cunoscută şi ca funcţionarea diferenţiată a itemilor (DIF), se consideră că există atunci când persoane examinate care provin din grupe rasiale sau de gen diferite, cu acelaşi nivel de abilităţi, au evoluţii diferite în ceea ce priveşte acelaşi item (dovezile indică faptul că un anumit grup are un avantaj faţă de altul în ceea ce priveşte acel item). pentru a detecta DIF a fost folosit procedeul de regresie logistică, Swaminathan şi Rogers (1990) Toţi cei 210 itemi ai subtestelor PEP-3 de performanţă şi Raportul, au fost analizaţi pentru DIF. În total au fost realizate 630 de comparaţii între fiecare grup care necesita atenţia şi grupul de referinţă (bărbaţi – femei, afro-american – nonafro-american, hispanic – non-hispanic). După cum a fost recomandat de Miller şi Spray (1993), a fost ales un nivel de semnificaţie de. 001 pentru a preveni identificarea excesivă a unor itemi posibil distorsionaţi (o rată mare a erorii de Tip I), care ar putea apărea atunci când se efectuează un număr mare de comparaţii. Pot fi aduse argumente în sprijinul ideii că acest nivel de semnificaţie este prea permisiv, dar ajustări mai stricte ale nivelului alfa ar fi putut împiedica total detectarea itemilor distorsionaţi. Patru comparaţii (reprezentând mai puţin de 1% din totalul comparaţiilor) au fost descoperite ca fiind semnificative statistic la pragul de. 001, însă acei patru itemi ilustrează DIF benignă. Copyright © Test. Central, 2014 38

Dezvoltarea și indicii psihometrici (VI) 8 Validitatea de criteriu 8 8 dacă este valid, un test precum PEP-3, care măsoară abilităţile de dezvoltare şi simptomele comportamentale copiilor cu autism sau alte TPD, ar trebui să fie bine corelat cu alte teste care măsoară aceleaşi constructe În toate cele patru studii, corelaţiile sunt de intensitatea şi direcţia prognozate (vezi Tabelul). Mediile corelaţiilor au fost calculate folosind metoda transformărilor z şi sunt prezentate în ultimul rând al Tabelului 4. 10. Folosind criteriile lui Hopkins (2002), toate valorile medii ale corelaţiilor sunt în zona corelaţiilor mari, cu o singură excepţie (subtestul de Probleme comportamentale din Raport, care este moderată). Aşadar, aceste studii susţin validitatea de criteriu pentru PEP-3. Copyright © Test. Central, 2014 39

Dezvoltarea și indicii psihometrici (VII) 8 Validitate de construct 8 gradul în care trăsăturile implicite ale unui test pot fi identificate şi măsura în care aceste trăsături reflectă modelul teoretic pe care se bazează testul. Următoarele constructe de bază, presupuse a fi implicite pentru PEP 3 sunt discutate: 8 8 8 1. Deoarece sunt şapte subteste care măsoară abilităţile de dezvoltare, scorurile la aceste subteste ar trebui să fie puternic corelate cu vârsta cronologică. În mod advers, cele şase subteste care măsoară comportamentele dezadaptative ar trebui să fie mult mai slab corelate cu vârsta cronologică. 2. Având în vedere că PEP-3 măsoară dezvoltarea şi comportamentele dezadaptative caracteristice copiilor cu autism, rezultatele acestui instrument ar trebui să diferenţieze grupurile de persoane identificate ca suferind de autism de cele identificate ca neavând autism. 3. Luând în considerare faptul că PEP-3 măsoară aspecte diferite legate de comportament şi dezvoltare, subtestele acestuia ar trebui să fie corelate unul cu celălalt, dar nu excesiv. 4. Ţinând cont de faptul că subtestele PEP-3 referitoare la performanţă contribuie la trei scale compozite, relaţiile dintre aceste subteste şi compozite ar trebui confirmate printr-o analiză factorială. 5. Având în vedere că itemii fiecărui subtest măsoară un tip specific de abilitate de dezvoltare sau comportament, itemii fiecărui subtest ar trebui să fie foarte puternic corelaţi cu scorul total al subtestului respectiv. Toate cele cinci condiții sunt întrunite pentru PEP-3 Copyright © Test. Central, 2014 40

10. Administrarea, cotarea și interpretarea (I) 8 instrumentul PEP-3 este construit să ajute cadrele didactice și specialiștii în planificarea programelor educaţionale şi în diagnosticarea autismului şi a altor TPD. 8 este compus din două părţi mari. 8 Partea Performanţei 8 8 8 este alcătuită din testarea şi observarea directă a copilului. Conţine zece subteste, șase măsoară abilităţile de dezvoltare, iar patru măsoară comportamentele neadecvate. Aceste teste sunt combinaţia a trei componente: comunicare, motricitate şi comportamente maladaptative. În Raportul persoanei cu atribuții de îngrijire evaluatorul care îşi notează observaţiile este părintele sau tutorele. 8 8 Acest raport conţine două secţiuni clinice şi trei subteste. Un subtest măsoară dezvoltarea abilităţilor, iar două dintre ele măsoară comportamentele dezadaptative. Copyright © Test. Central, 2014 41

Administrarea, cotarea și interpretarea (II) 8 Partea de Performanţă 8 Examinatorul scorează itemii în partea de Performanţă pe parcursul testării copilului. Această parte oferă o evaluare a dezvoltării ariilor funcţionale şi comportamentelor asociate cu autismul şi alte TPD. În paragrafele următoare sunt descrise cele zece subteste şi cele trei componente. 8 Subtestele dezvoltării 8 8 8 Subtestul 1: Cognitiv verbal/preverbal. Acest subtest (34 itemi) se axează pe cogniția și pe memoria verbală. Itemii măsoară rezolvarea de probleme, numirea verbală, secvenţierea şi integrarea vizual-motrică. Exemple de itemi: asamblarea unui puzzle, găsirea obiectelor ascunse, repetarea propoziţiilor şi a cifrelor. Subtestul 2: Limbaj expresiv. Acest subtest (25 itemi) măsoară abilitatea unui copil de a se exprima verbal sau prin gesturi. Exemple de itemi: să ceară băutură sau mâncare, să spună pluralul anumitor substantive, să citească cuvinte sau propoziţii cu voce tare, să numească forme mari şi mici. Subtestul 3: Limbaj receptiv. Acest subtest (19 itemi) măsoară abilitatea copilului de a înţelege comunicarea verbală. Exemple de itemi: identificarea părţilor corpului și a culorilor numite de examinator, identificarea literelor şi identificarea acţiunilor prin demonstraţie. Subtestul 4: Motricitate fină. Acest subtest (20 itemi) evaluează coordonarea diferitelor părţi ale corpului copilului. Aceşti itemi testează abilităţi necesare pentru auto-suficiență care sunt în mod normal deprinse până la vârsta de 34 ani. Exemple de itemi: suflarea baloanelor de săpun, folosirea pensei digitale, scoaterea mărgelelor de pe sârmă şi coloratul în interiorul conturului. Subtestul 5: Motricitate grosieră. Acest subtest (15 itemi) evaluează abilitatea copilului de a-şi controla diferite părți ale corpului. Exemple de itemi: să urce scările alternând picioarele, să bea dintr-un pahar fără să verse conţinutul, să transfere obiecte dintr-o mână în alta, să înşire mărgele pe un şnur. 4 Subtestul 6: Imitaţie vizual-motrică. Acest subtest (10 itemi) evaluează abilitatea copilului de a imita cerinţe vizuale şi motrice. Acest subtest are o importanţă deosebită pentru copiii cu autism datorită relaţiei dintre imitaţie şi comunicare: pentru a învăţa cuvinte copilul trebuie să fie dispus şi capabil să imite. Acest subtest include: imitaţia sarcinilor ce implică motricitate fină și grosieră şi imitaţia nonverbală a utilizării corecte a obiectelor. Copyright © Test. Central, 2014 42

Administrarea, cotarea și interpretarea (III) 8 Subtestele comportamentelor dezadaptative 8 8 8 Subtestul 7: Exprimarea afectivă. Acest subtest (11 itemi) evaluează în ce măsură copilul îşi exprimă într-un mod adecvat emoţiile. Itemii subtestului includ: folosirea expresiei faciale şi a posturii corporale pentru a manifesta emoţii, prezenţa unu nivel adecvat al fricii în timpul testării, prezenţa bucuriei când se joacă de-a gâdilatul cu examinatorul. Subtestul 8: Reciprocitate socială. Acest subtest (12 itemi) măsoară interacţiunea socială dintre copil şi alte persoane. Exemple de itemi: iniţierea interacţiunii sociale cu examinatorul, angajarea atenţiei împărtăşite asupra unui obiect de interes comun, cooperarea adecvată cu solicitările evaluatorului şi prezenţa contactului vizual. Subtestul 9: Comportamente caracteristice motrice. Acest subtest (15 itemi) măsoară comportamentele tactile şi motrice tipice copiilor cu autism. Aceşti copii prezintă o preocupare persistentă pentru diferite părţi ale unor obiecte, precum și stereotipuri şi repetiţii motrice. Itemii evaluează cum interacţionează copiii cu materialele testului, cum reacţionează la sunete şi la diverse gusturi. Fiindcă scorurile care indică nepromovarea sunt definite negativ (de exemplu, „Nu reacţionează adecvat, prezintă un interes senzorial bizar pentru cuburi”), scorurile mari indică absenţa acestor comportamente, iar cele mici, prezenţa lor. Subtestul 10: Comportamente caracteristice verbale. Acest subtest (11 itemi) măsoară abilitatea copilului de a folosi limbajul adecvat fără repetiţii sau bâlbâieli. Exemple de itemi: repetarea unor cuvinte sau fraze, vociferarea fără sens sau neinteligibilă a unor sunete, folosirea unui limbaj particular sau a jargonului. Ca şi în subtestul anterior, scorurile mari indică absenţa acestor comportamente, iar scorurile mici, prezenţa lor. Scalele compozite 8 8 8 Cognitiv Verbal/Preverbal, Limbaj expresiv, Limbaj receptiv contribuie la crearea scorului compozit. Motricitate. Măsoară competenţele motrice, coordonarea ochi-mână, motricitatea grosieră. Subtestele care contribuie la acest scor sunt: Motricitate fină, Motricitate grosieră, Imitaţie vizual-motrică. Comportamente dezadaptative. Măsoară comportamentele dezadaptative ale copilului din cadrul interacţiunilor sociale, limbajul particular, repetiţiile şi stereotipurile comportamentale. Acest scor compozit este alcătuit din subtestele: Exprimarea afectivă, Reciprocitate socială, Comportamente motrice caracteristice, Comportamente verbale caracteristice. Acest scor va fi folosit de către specialişti pentru a pune un diagnostic corect de autism sau alt tip de TPD. Copyright © Test. Central, 2014 43

Administrarea, cotarea și interpretarea (IV) 8 Raportul persoanei cu atribuţii de îngrijire 8 Acest raport este completat de părinţi sau tutori pe baza observațiilor zilnice asupra copilului. Aceste observaţii sunt deosebit de importante având în vedere că părinţii fac parte din echipa de tratament. Programul TEACCH (vezi Prefaţa) a fost cel care a inclus pentru prima oară părinţii în echipa de tratament, iar acum această prevedere este o condiție a poliţiei federale pentru membrii echipelor care dezvoltă Programe Individualizate pentru Copii (IEP). 8 Raportul persoanei cu atribuții de îngrijire este alcătuit din două secţiuni în care tutorele estimează: (a) nivelul curent de dezvoltare al copilului în diverse arii, (b) gradul de afectare pentru diferite categorii ale diagnosticului. Informaţia obţinută poate fi folosită de către specialişti în luarea deciziilor clinice legate de copil. Totodată, acest raport conţine trei subteste, descrise mai jos. 8 Probleme comportamentale 8 8 Abilităţi de autoîngrijire 8 8 Acest subtest (10 itemi) măsoară comportamentele care apar frecvent în spectrul autist. Câteva exemple de itemi sunt: contact vizual redus, întârziere în limbaj, limbaj straniu sau repetitiv. Acest subtest (13 itemi) evaluează nivelul abilităţilor la: îngrijire personală, mâncat, băut, îmbrăcat şi dormit. Unele comportamente pot fi prezente mai degrabă acasă, decât la şcoală, sau pot fi executate diferit de către copil în funcţie de circumstanţe și aşteptări, sau medii diferite. Comportament adaptativ 8 Acest subtest (15 itemi) evaluează interacţiunea copilului cu colegi, activități, obiecte şi alte persoane. Oferă informaţii relevante despre gestionarea comportamentelor copilului la şcoală şi de acasă. Copyright © Test. Central, 2014 44

Administrarea, cotarea și interpretarea (IV) 8 Proceduri generale de administrare 8 Majoritatea materialelor necesare pentru evaluare sunt incluse în cadrul kit-ului PEP-3. La utilizarea PEP-3, examinatorul ar trebui să se asigure că dispune de toate materialele. Pe lângă conţinutul acestui kit, examinatorul trebuie să se asigure că are: 8 8 8 1. Mâncare, în bucăţi mici (de exemplu, bomboane M&M) 2. Şerveţele 3. Băutură (de exemplu, suc) 4. Prăjiturele sau sărăţele 5. Un întrerupător obișnuit situat pe perete. Totodată, evaluatorul ar trebui: 8 8 8 8 1. Să se familiarizeze cu Manualul examinatorului, Ghidul de administrare a itemilor şi să cunoască intervalele de vârstă corespunzătoare fiecărui item în parte (vezi Anexa E pentru lista intervalelor de vârstă pentru fiecare item de dezvoltare). 2. Să aibă toate materialele necesare pregătite pentru administrarea testului, inclusiv: Caietul de testare, Ghidul de administrare a itemilor, Formularul de răspuns, Cartea cu imagini, Raportul persoanei cu atribuții de îngrijire, jucăriile şi materialele și câteva creioane ascuţite. 3. Să stabilească relaţia cu copilul începând cu testul cu baloane de săpun. Majoritatea copiilor consideră acest lucru neameninţător, relaxant şi interesant. 4. Să țină copilul angajat în sarcină și aibă grijă ca mereu să se simtă în largul lui. 5. Să schimbe itemul dacă observă oboseală sau lipsa interesului, de preferinţă cu unul mai uşor şi mai puţin stresant. Dacă nu are efect, să permită copilului o pauză de 5 minute departe de masa de testare, înainte de a relua. Cu copii mai mici şi cu probleme de separare, părintele sau tutorele poate fi inclus în camera de testare, ca o sursă pasivă de siguranță. 6. Să evalueze abilităţile cu nivel emergent în toate ariile de dezvoltare (mai ales itemii cu scorul de 1). Aceasta va ajuta la planificarea programului educaţional. 7. Să se asigure că este disponibil un loc pentru joacă în încăpere, pentru scorarea optimă a itemilor interacţiunii sociale. Copyright © Test. Central, 2014 45

Administrarea, cotarea și interpretarea (V) 8 Proceduri de scorare 8 8 Toţi itemii se scorează cu valorile: 0, 1, 2. O descriere completă a criteriilor de scorare se găseşte în Ghidul de administrare a itemilor. Într-o analiză normativă, aceste scoruri sunt adunate şi convertite în scoruri standard şi în centile, având ca scop: sprijinirea diagnosticului, stabilirea nivelurilor de dezvoltare/adaptare, compararea rezultatelor obținute de copil cu a altor copii cu autism. Pe lângă analiza normativă, scorurile PEP-3 pot fi folosite şi în interpretări clinice. Acestea includ: examinarea rezultatelor itemilor de dezvoltare exprimate ca promovat, emergent și nepromovat şi a rezultatelor itemilor scalei comportamente dezadaptative exprimate ca adecvat, ușor şi sever. Cazurile evaluate cu PEP-3 se interpretează folosind schema: 8 8 8 Pasul Pasul 1. Patternul punctelor forte şi al limitelor 2. Analiza individuală a itemilor notaţi promovat şi emergent 3. Trecerea în revistă a patternului Comportamentelor dezadaptative 4. Trecerea în revistă a informaţiilor din Raport 5. Dezvoltarea recomandărilor pentru planul educaţional Copyright © Test. Central, 2014 46

9. Etică (I) 8 Menţinerea securităţii, atât în privinţa materialelor deja utilizate, cât și a celor neutilizate, reprezintă un aspect important al practicii profesionale (vezi Standards for Educational and Psychological Tests, AERA, APA & NCME, 1999). 8 Examinatorii ar trebui să menţină controlul asupra materialelor PEP-3 prin nedistribuirea lor fără autorizaţie. 8 În mod similar, rezultatele la PEP-3 nu ar trebui să fie divulgate acelor persoane care nu trebuie să le cunoască. Specialistul care folosește materialele de testare este responsabil pentru menţinerea confidenţialităţii instrumentului și pentru respectarea dreptului de autor (este interzisă realizarea unor copii neautorizate). 8 Utilizarea celor chestionarului, chiar şi în scop de cercetare, este ilegală fără acordul prealabil, în scris, al autorilor sau al editorului internaţional sau regional. Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentru licenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate pe site-urile acestor editori: http: //www. proedinc. com/ pentru editorul internaţional şi www. testcentral. ro pentru editorul român. Copyright © Test. Central, 2014 47

Etică (II) 8 Condiții 8 de utilizare a instrumentelor Extras din codul deontologic elaborat de COPSI: 8 Art. XIII. 2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu. 8 Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite. Copyright © Test. Central, 2014 48

10. Bibliografie 8 1. Schopler, E. , Ph. D. , Lansing, M. D. , Ph. D. , Recihler, R. J. , Marcus, L. M, adaptat în România de Nicoleta Burlacu, Camelia Ionescu, Ana Irina Ionescu, Andrea Moldovan. Grunfeld (2014). PEP-3 Psychoeducational Profile Third Edition TEACCH Individualized Psychoeducational Assessment for Children with Autism Spectrum Disorders – manual tehnic. București: O. S. România. 8 2. Fombonne, E. (2003). Epidemiological surveys of autism and other pervasive developmental disorders: An update. Journal of Autism and Developmental Disorders, 33, 365 -382. 8 3. Lansing, M. , Denzler, B. & Schopler, E. (în curs de tipărire). Teaching activities manual. Austin, TX: PRO-ED. 8 4. Linn, R. L. & Gronlund, N. E. (2000). Measurement and assessment in teaching (ediţia a 8 -a). Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall. 8 5. Schopler, E. & Mesibov, G. B. (2000). Cross-cultural priorities in developing autism services. International Journal of Mental Health, 29, 3 -21. Copyright © Test. Central, 2014 49

Copyright © Test. Central, 2014 50