Grdinia cu Program Normal Nr 1 PoieniSolca An

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 Poieni-Solca An şcolar 2008 -2009 Semestrul I Jud. Suceava

Dimensiunea moral-axiologică, motivaţională şi socialcomportamentală în contextul (învăţareadin socială) activităţilor grădiniţă

Importanţa învăţământului preprimar în dobândirea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi, în socializarea copilului este de mult recunoscută. Noul curriculum, intrat în vigoare începând cu septembrie 2008, doreşte o cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar de la o vârstă şi mai timpurie întrucât grădiniţa este cea care trebuie să ofere modele, dar să fie şi cea care modelează comportamentele şi atitudinile dobândite în afara acesteia, în societate. După cum se ştie preşcolarul învaţă nu numai în cadrul organizat al grădiniţei ci şi în multe alte contexte şi cu ajutorul multor persoane. Copilul învaţă la grădiniţă de la şi cu ajutorul educatoarelor, dar şi acasă, pe stradă, de la părinţi, fraţi, colegi, cetăţeni etc. (adică şi în afara grădiniţei dobândeşte cunoştinţe, îşi formează deprinderi, atitudini, se familiarizează cu valori morale). Pentru a acoperi această gamă largă de situaţii în care copilul învaţă se foloseşte noţiunea de învăţare socială. Conceptul nu este nou.

Dicţionarul de psihologie socială (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981) elaborat de somităţi ale psihologiei româneşti (Ana Bogdan Tucicov, Mihai Golu ş. a. ) defineşte învăţarea socială ca pe o formă specială a învăţării umane, care se distinge printro notă emoţională, de participare efectivă a subiectului la însuşirea comportamentului social şi care se efectuează fie pe cale observaţională (după model), individul asistând la experienţa altor persoane, fie în procesul interacţiunii nemijlocite a indivizilor în grup ori în condiţiile exersării individului asistat de alţii, ca învăţare în public şi, deci, sub influenţa prezenţei celorlalţi.

Pavel Mureşan (Învăţarea socială, Editura Albatros, 1980) înţelege noţiunea de învăţare socială ca pe un proces prin care sunt achiziţionate şi dezvoltate comportamentele individuale şi colective de natură cognitivă, afectivă, morală şi socială. În literatura de specialitate se fac şi o serie de distincţii între învăţarea socială şi cea didactică: învăţarea socială ar avea o sferă mai largă incluzând învăţarea didactică; învăţarea şcolară ar urmări formarea dimensiunii intelectual-cognitive iar cea socială dimensiunea socială, comportamentală, morală, afectivă a personalităţii; învăţarea didactică poate avea loc în condiţii individuale, cea socială se produce în contexte interpersonale şi de grup etc.

În legătură cu formele învăţării sociale specialiştii diferenţiază: - învăţarea spontană sau latentă (realizată de la sine, fără efort, fără ca preşcolarul să-şi propună dinainte acest lucru); - învăţarea dirijată (prin utilizarea unor modele de acţiune, în care riscul învăţării eronate este mult mai mic ca în învăţarea spontană); - învăţarea din experienţa altora; - învăţarea din propria experienţă; - învăţarea pozitivă (se învaţă ceea ce trebuie, ce este bine, acceptat, corect); - învăţarea socială negativă (se învaţă ceea ce nu trebuie, ceea ce nu este acceptat, corect); - învăţarea socială observativă (bazată pe prelucrare mecanică, prin imitaţie); - învăţarea socială participativă (bazată pe implicarea directă a celui care învaţă în situaţiile sociale respective).

Fireşte că dintre toate formele de învăţare amintite în cazul învăţării participative preşcolarul, ca membru al unui grup, învaţă din ceea „ce face” şi „cum face” el, dar şi din ceea „ce fac şi cum fac alţii”, copilul fiind implicat în interacţiuni complexe cu ceilalţi membri ai grupului educativ. Cercetătorii au stabilit că învăţarea în grup a unor conduite umane dă rezultate mai bune decât exersarea lor solitară cu fiecare individ în parte. Factorii întăririi în învăţarea socială (aprobarea grupală, recompensele morale, lauda, recunoaşterea, acceptarea şi promovarea socială) sunt puternici şi o motivează.

În concluzie, dincolo de aceste eforturi de a stabili raporturi între învăţarea socială şi celelalte genuri de învăţare, de a identifica diferite tipuri de învăţare socială, considerăm că învăţarea socială trebuie înţeleasă ca pe o învăţare care asigură dezvoltarea morală, psihosocială şi socială a individului, funcţia principală a acesteia fiind aceea de mecanism al socializării şi integrării sociale, asigurând prin aceasta interiorizarea modurilor şi tipurilor de interacţiune psihosocială şi socială de diverse naturi: comportamentală, valorică, normativă, atitudinală etc.

Trecând însă peste consideraţiile teoretice să dăm câteva exemple de acţiuni şi activităţi practice prin care considerăm că instituţia noastră preşcolară, Grădiniţa cu Program Normal Poieni. Solca, a devenit un cadru necesar pentru ca învăţarea socială să se realizeze în mod prioritar.

Fără a insista în mod deosebit asupra acţiunilor de rutină întrucât le facem în mod constant toate educatoarele, trebuie să subliniem totuşi rolul lor cu accentuat caracter social. Amintim aici Întâlnirea de dimineaţă, activitate educaţională participativă şi democratică. Esenţa acestei activităţi realizate în grădiniţă ar putea fi exprimată astfel: să ai grijă de ceilalţi, să fii suficient de încrezător pentru a împărtăşi idei şi experienţe cu ceilalţi, să fii disponibil pentru ceilalţi. Activitatea este structurată pe patru componente:

Salutul. La întâlnirea de dimineaţă copiii se întâmpină transmiţându-şi reciproc un salut. În timpul salutului fiecare copil se adresează celorlalţi pe nume utilizând un ton respectuos, prietenos şi sincer. Comportamentul adecvat în timpul salutului înseamnă o poziţie relaxată, atentă, un ton calm, mimică prietenoasă, contact vizual. Formulele de salut pot fi diverse, copiii fiind încurajaţi să descopere şi să propună diferite forme de salut („Bună dimineaţa, Ionele. Mă bucur că te văd!”, „Salut, sunt Alin şi îmi place să cânt”, , , Vă salută Costel. Azi sunt fericit!” etc. ). Desigur fiecare salut trebuie să primească răspuns.

Împărtăşirea cu ceilalţi este un alt moment în care se produce învăţarea socială: copiii schimbă impresii, păreri, relatează întâmplări la care au fost martori, îşi arată unii altora obiecte personale, jucării. Momentul acesta este foarte important pentru că permite realizarea unei intercunoaşteri, oferă copiilor posibilitatea de a se exprima în faţa celorlalţi şi de a capta atenţia colegilor, învaţă să asculte, să facă schimb de impresii. Copiii timizi pot deveni mai încrezători ştiind că sunt ascultaţi, înţeleşi, respectaţi de colegi.

De mare importanţă în învăţarea socială sunt activităţile care înfăţişează diferite aspecte ale vieţii sociale reale, activităţi care se desfăşoară folosind, de exemplu, jocul de creaţie. Temele jocului pot reda viaţa şi activitatea în cadrul familiei, viaţa şi activitatea din instituţiile destinate copiilor, ocupaţii umane care atrag pe copii etc. Rolurile din cadrul jocului reflectă poziţia copilului în familie sau în alte grupuri sociale, locul omului în procesul muncii (şofer, medic, educatoare etc. ), locul omului într-o ierarhie socială (şef, subaltern), poziţia omului în familie (tată, mamă, bunică etc. ). În unele jocuri apar relaţii impuse de anumite procese ale vieţii sociale (vânzare-cumpărare de exemplu).

Varietatea acestor relaţii este determinată de poziţia copilului în organizarea jocului (conducere, subordonare, încălcarea rolului, indiferenţă etc. ), de atitudinea afectivă a copiilor unii faţă de alţii (acceptare, toleranţă, respingere, dominare, supunere, solicitare, ajutorare, cooperare, agresivitate, violenţă etc. ).

Regulile, normele, motivaţiile, comportamentele şi atitudinile sociale care intervin în joc se exersează şi se învaţă în acelaşi timp de către preşcolari. Activitatea de astăzi de la grădiniţă, susţinută de doamna educatoare Jucan Elisaveta, s-a vrut o demonstraţie în acest sens.

Mă voi referi acum asupra unor acţiuni mai de amploare concepute şi desfăşurate de grădiniţa noastră în anul şcolar trecut şi semestrul acesta care au vizat în special, apropo de titlul materialului, dimensiunea moralaxiologică, motivaţională şi socialcomportamentală a preşcolarilor din unitatea noastră.

S-au realizat activităţi comune, grădiniţă şi şcoală, de sărbătorire a unor evenimente istorice; copiii de la grădiniţă au fost implicaţi într-un program artistic susţinut pe scena căminului cultural; s-au realizat activităţi de ecologizare a mediului şi o activitate la comisia metodică pe tema ecologizării, cu participarea părinţilor, profesorului de biologie şi reprezentantului primăriei, în cadrul proiectului educaţional Eco-grădiniţa;

s-au făcut vizite reciproce: copiii de la grădiniţa Poieni la Centrul de Plasament „Mihail şi Gavril” Solca, copiii de la centrul de plasament la grădiniţa de la Poieni-Solca, în cadrul parteneriatului pe care îl avem; s-au realizat activităţi de parteneriat cu Grădiniţele nr. 5, 6, 8 Rădăuţi etc.

În cadrul acţiunilor comune şcoală-grădiniţă dăm ca exemplu sărbătorirea zilei de 24 ianuarie de către copiii de la grădiniţă împreună cu clasa a IV-a B (învăţătoare Colţuneac Celica). S-a dramatizat Moş Ion Roată şi Unirea, de Ion Creangă, de către elevii clasei a IV-a, apoi copiii, intercalaţi preşcolari şi elevi, s-au prins în Hora Unirii. În acest fel copiii de la grădiniţă au învăţat: să interacţioneze cu elevii de la şcoală (educându-se abilitatea de a intra în relaţie cu ceilalţi); să se emoţioneze împreună cu alţi copii în faţa unor momente din istoria naţională; să preţuiască valori morale, precum demnitatea lui moş Ion Roată.

Proiectul educaţional Eco-grădiniţa a vizat dimensiunea motivaţională şi socialcomportamentală a preşcolarilor în domeniul relaţiilor omului cu natura. Activitatea desfăşurată de doamna educatoare Jucan Elisaveta, demonstraţiile făcute de domnul profesor Galiş Sorin în legătură cu modul în care se degradează natura au permis înţelegerea fenomenului poluării, iar prin vizitele realizate în zonele cele mai poluate din apropierea grădiniţei s-a creat atât motivaţia pentru acţiunea de strângere a peturilor şi deşeurilor de către preşcolari cât şi motivaţia unui comportament corect al acestora, în prezent şi viitor, faţă de natură (ei au înţeles că dacă vrem

să trăim sănătoşi şi într-un mediu curat trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate). În finalul activităţii preşcolarii au demonstrat prin costumele confecţionate împreună cu părinţii cum putem utiliza materialele refolosibile. Ca factori de întărire a învăţării sociale prin acest program am folosit atât lauda cât şi altă recompensă morală: cele mai reuşite costume au fost prezentate de preşcolari în cadrul paradei Eco din spectacolul cultural-artistic susţinut de Grădiniţa Poieni-Solca, împreună cu şcoala, de Crăciun.

Programul artistic susţinut pe scena căminului cultural cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a inclus şi participarea copiilor de la grădiniţă. Copiii au fost puşi în faţa unei situaţii inedite căreia au trebuit să-i facă faţă: în prezenţa unei săli arhipline de circa 200 de oameni-părinţi, bunici, elevi etc. unii preşcolari au trebuit să cânte, alţii să-şi prezinte hainele confecţionate din materiale refolosibile în cadrul unei parade Eco.

S-au educat astfel trăsăturile pozitive de voinţă şi caracter şi s-au format atitudini pozitive faţă de sine (încredere în propriile puteri), faţă de ceilalţi (au trebuit să devină sociabili şi comunicativi), faţă de muncă (puterea de a duce la bun sfârşit momentul cultural în care au fost implicaţi) şi faţă de societate (respect faţă de mediul înconjurător şi faţă de munca altora); s-a realizat o cunoaştere a unor elemente de folclor, tradiţii, obiceiuri care definesc fizionomia spirituală a comunităţii locale, a poienarilor, învăţându-i totodată să le preţuiască. Faptul că spectacolul a fost transmis ulterior de televiziunea locală a oferit copiilor posibilitatea să se vadă la televizor, să se compare cu ceilalţi și să constate că au facut un lucru pentru care comunitatea din care fac parte îi apreciază.

Alte activităţi care, considerăm noi, pun accentul pe dimensiunea a ceea ce numim învăţare socială o reprezintă vizita făcută cu preşcolarii din Poieni-Solca la Centrul de Plasament „Mihail şi Gavril” din oraşul Solca, precum şi primirea în vizită a celor din Solca la grădiniţa Poieni-Solca. Centrul de plasament a reprezentat un context favorabil pentru învăţarea principiilor şi acţiunilor morale. Copiilor noştri li s-a corectat, reprezentarea foarte vagă şi incorectă pe care o aveau despre „casa de copii”, expresie adeseori folosită de părinţi cu conotaţii negative, după cum ne-am dat seama când am pregătit vizita prin discuţii în grupele de copii. În aceste întâlniri, fie la Solca, fie la Poieni, preşcolarii noştri şiau dat seama că în lume există şi copii care trăiesc în alte condiţii decât ei, fără părinţi, dar care au aceleaşi drepturi ca şi ei, care merg la grădiniţă sau la şcoală, care trebuie să crească sănătoşi şi să fie protejaţi ca şi ei.

În cursul vizitelor au trebuit să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului din care făceau parte, să se comporte adecvat în calitate de oaspeţi şi apoi de gazde şi să înţeleagă şi să răspundă emoţiilor celorlalţi. Totodată ei au constientizat mult mai uşor valori morale precum solidaritatea, bunătatea, dreptatea atunci când aceste valori s-au concretizat în propriile gesturi faţă de copiii din centrul de plasament (le-au pregătit şi oferit mici daruri, le-au recitat poezii, au interpretat cântece).

S-au creat prin aceste acţiuni premisele pentru înţelegerea şi adoptarea în viitor şi a altor atitudini morale comportamentului uman. Desigur, astfel de activităţi, bine concepute şi realizate duc la atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă stabilite de programa preşcolarilor în domeniul socio-moral şi socio-emoţional.

Considerăm că prin cele afirmate am relevat o parte din dimensiunile moralaxiologice, motivaţionale şi socialcomportamentale realizate prin activităţile din Grădiniţa cu Program Normal Poieni-Solca. Ele pot fi însă mult mai multe dacă stăm şi facem o analiză mai atentă a activităţii noastre de zi cu zi. Credem însă că am oferit o bază de discuţii pentru aprofundarea problematicii în continuare.

Bibligrafie: 1. *** Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3 -6/7 ani). 2008 (http. didactic. ro/files/45/noul_curriculum_2008. doc. ). 2. ***Întâlnirea de dimineaţă, modalitate excelentă de socializare (http: //www. didactic. ro/files/15/proiectextrascolar. doc. ). 3. ***Învăţarea umană - Structura şi dinamica ei, mecanismele şi condiţiile ei psihologice (http: //www. didactic. ro/files/20/procese_psihice_si_rolul_lor_in_invatare. doc). 4. ***Tribuna învăţământului, colecţia pe anul 2008. 5. Ana Bogdan Tucicova ş. a. -Dicţionar de psihologie socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981. 6. Paul Popescu Neveanu - Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti, 1978. 7. Pavel Mureşan - Învăţarea socială. Teorii, forme, procese, mecanisme, Editura Albatros, Bucureşti, 1980. Educatoare Toderaş Carmen-Dorina