De la Imperiul Roman de Rsrit la Imperiul

De la Imperiul Roman de Răsărit la Imperiul Bizantin Autor: Profesor Tofan Constantin C. T. “Dumitru Mangeron”, Bacău

Originile Imperiului Bizantin n n În anul 395 d. Hr. , împăratul Teodosie cel Mare a împărţit Împeriul Roman în două părţi: Imperiul Roman de Apus cu reşedinţa la Roma, apoi la Ravenna, care s-a prăbuşit în anul 476 şi Imperiul Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol care s-a menţinut până în anul 1453. Imperiul Roman de Răsărit era format din cele mai bogate provincii ale fostului Imperiu Roman, care aveau numeroase oraşe comerciale şi meşteşugăreşti, cu o circulaţie monetară intensă.

Originile Imperiului Bizantin n n Teritoriul iniţial era alcătuit din: Peninsula Balcanică(cea mai mare parte era o zonă romanică, dar şi de limbă greacă în sud), Asia Mică(de limbă greacă), iar zona orientală formată din Siria, Fenicia(Liban), Palestina şi Egiptul-era locuite de populaţii orientale, care cunoşteau în bună măsură şi limba greacă Până în secolul al VI-lea, limba oficială a Imperiului a fost latina

Harta Imperiului Roman de Răsărit în anul 395(colorat cu roz)

Imperiul în timpul lui Iustinian n n Între anii 527 -565, în fruntea imperiului s-a aflat împăratul Iustinian şi împărăteasa Teodora, cel mai celebru cuplu din istoria acestuia. Au fost recucerite temporar: nordul Africii, Italia şi sudul P. Iberice prin efortul a doi generali capabili: Belizarie şi Narses - o tentativă de restaurare a fostului Imperiu roman A fost codificată legislaţia în Corpus Juris Civilis Au fost realizate catedrale definitorii pentru arta bizantină: Sfânta Sofia din Constantinopol, San Vitale şi San Apollinaire din Ravenna(Italia) Politica de restabilire a vechiului Imperiu Roman a epuizat resursele statului şi avut drept consecinţă un bilanţ negativ.

Imperiul Bizantin în timpul lui Iustinian

Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol

Împăratul Iustinian şi suita sa (mozaic din biserica San Vitale din Ravenna)

Împărăteasa Teodora şi suita ei (mozaic din biserica San Vitale din Ravenna)

Criza secolului al VII-lea Pierderi teritoriale determinate de : n Invazia arabă în nordul Africii şi Orient şi cea a slavilor şi bulgarilor în P. Balcanică. n Imperiul a fost redus doar la Asia Mică şi sudul P. Balcanice, teritorii locuite de o populaţie vorbitoare de limbă greacă. n A avut loc grecizarea Imperiului. Limba greacă devine atât limba populaţiei dar şi cea oficială. n

Sinteza bizantină n n În secolul al VII-lea s-a definitivat “sinteza bizantină” din următoarele elemente: Tradiţiile politico imperiale romane: Imperiul s-a numit până în ultimul moment “Împărăţia romanilor” sau”Basileia ton Rhomaion”, în timp ce locuitorii s-au numit “romani sau rhomaioi”, iar patria lor “Romania”. Cultura şi civilizaţia Greciei clasice şi elenistice Creştinismul sub forma ortodoxă

Mişcarea iconoclastă n n n n Biserica a reprezentat o forţă în imperiu; spirituală(reprezenta ideologia oficială a statului), umană(un mare număr de călugări în mănăstiri), economică (numeroase proprietăţi) În urma unor decizii luate de împăraţii iconoclaşti: Au fost desfiinţate un număr important de mănăstiri, iar călugării şi călugăriţele au fost obligaţi să devină laici, plătind impozite şi devenind soldaţi în caz de nevoie S-a impus renunţarea temporară la cultul icoanelor Populaţia s-a împărţit între “iconoclaşti” cei care respingeau adorarea icoanelor şi iconuduli cei care acceptau cultul icoanelor În 843 a avut loc restabilirea cultului icoanelor, sărbătorinduse din acel moment “restabilirea dreptei credinţe”, în “Duminica Ortodoxiei” În urma mişcării iconoclaste, puterea împăratului a crescut în raport cu biserica

Apogeul Imperiului Bizantin n n Între anii 867 -1028, imperiul a fost condusă de o dinastie originară din Macedonia, de aici denumirea de dinastia macedoneană. Au fost luate măsuri pentru apărarea micii proprietăţi ţărăneşti Consolidarea armatei alcătuită din ţărani liberi, denumiţi stratioţi Reorganizarea administrativă a Imperiului prin crearea temelor care erau provincii pregătite pentru apărare Împăraţii din această perioadă au fost “împăraţi soldaţi”, buni administratori şi mai ales generali.

“Împăraţii soldaţi” n n n Cei mai importanţi reprezentanţi ai dinastiei macedonene au fost aşa numiţii “Împăraţi soldaţi” Aceştia au fost: Roman Lekapenos Nikephor Phokas Ioan Tzimiskes Vasile al II-lea(976 -1025)- Apogeul Imperiului bizantin. În timpul “împăraţilor soldaţi” au fost recucerite teritorii importante cum ar fi: P. Balcanică, Italia de Sud şi parţial Sicilia, Creta, Cipru, Armenia, Mesopotamia şi a Siriei de Nord.

Vasile I şi Vasile al II-lea (miniaturi bizantine)

Decăderea Imperiului în secolele XI -XII n n Împăraţi incapabili care au ruinat imperiul prin deciziile lor Risipirea tezaurului imperial strâns în timpul lui Vasile al II-lea Renunţarea la armata alcătuită din ţărani liberi şi înlocuirea cu una formată din mercenari, ineficientă şi costisitoare Noi pericole externe: normanzii în Sicilia, Italia şi vestul P. Balcanice; pecenegii, cumanii, ungurii în zona Dunării şi turcii în Asia Mică.

Criza secolelor XI-XII n n n În Asia Mică Imperiul Bizantin se confruntă cu imperiul turcilor selgiucizi În 1071, la Mantzikert în Armenia, în apropiere de lacul Van, turcii au învins armata bizantină Cea mai importantă consecinţă: ocuparea Asiei Mici de către turci şi stabilirea masivă a acestora în aceată zonă Din aceste moment, Asia Mică a fost definitiv pierdută de bizantini La sfârşitul secolului al XII-lea, P. Balcanică este pierdută şi ea în urma formării noului ţarat bulbgar al Asăneştilor

Harta Imperiului Bizantin la 1180

Destrămarea imperiului n n n În 1204, Cruciada a IV-a s-a încheiat prin cucerirea şi jefuirea Constantinopolului de către cavalerii occidentali S-au format mai multe state, cum ar fi: Imperiul Latin de Răsărit-cu centrul la Constantinopol (1204 -1261) şi Imperiul Bizantin de la Niceea din Asia Mică-centrul rezistenţei bizantine Alte state de factură occidentală dar şi orientală Negustorii italieni, în special veneţienii au înlocuit pe cei bizantini, preluând monopolul asupra comerţului în Mediterana orientală. Imperiul a pierdut posibilitatea de refacere a tezaurului pierdut în 1204.

Fărâmiţarea Imperiului Bizantin în urma Cruciadei a IV-a

Agonia n n n În 1261 a avut loc recucerirea Constantinopolui de către bizantinii de la Niceea Noul Imperiu era doar o “umbră” chiar şi faţă de Imperiul de la începutul secolului al XIII-lea În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, noi triburi de turci s-au aşezat în Asia Mică, cum ar fi tribul turc Kayi, conduşi de Ertogrul. Începutul formării statului turcilor otomani sub conducerea lui Osman şi apoi a lui Orchan. Turcii au cucerit rând pe rând ultimile teritorii ale Imperiului bizantin din Asia, dar şi din Europa

Ultimile “clipe” ale Imperiului

Sfârşitul n n n În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, turcii încep cuceririle în Europa: Tzimpe, Gallipoli şi Adrianopole(Edirne astăzi), care devine capitala Imperiului Otoman, pentru un anumit timp. În 1453 sultanul Mahomed al II-lea(1451 -1481) a început asediul Constantinopolului(6 aprilie-29 mai 1453). Pe 29 mai 1453, oraşul imperial a fost cucerit de turci, devenind într-un timp scurt capitala Imperiului otoman sub denumirea de Istanbul

Importanţa Imperiului şi civilizaţiei bizantine A contribuit la apariţia Umanismului şi a Renaşterii italiene n A influenţat organizarea statelor din P. Balcanică, a Ţărilor Române dar şi a Rusiei n A influenţat arta otomană, a popoarelor din P. Balcanică, a Ţărilor Române şi a Rusiei. n

Bibliografie Adrese de pe Internet wikipedia. com, google photos n Charles Diehl, Figuri bizantine n N. Bănescu, Chipuri din istoria Bizanţului n N. Iorga, Istoria vieţii bizantine. După izvoare n Idem, Bizanţ după Bizanţ n